3ra-360/18 — anularea autorizatiei de constructie si repararea prejudiciului material si moral

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-360/18

V. Sandu,

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:

N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind

admisibilitatea recursului declarat de către Podolean Ana,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Podolean Ana împotriva

Primăriei mun. Chișinău, Preturii sect. Râșcani mun. Chișinău, Inspecției de Stat în

Construcții, Șargu Daniel, Lupu Ruslan, Staver Mihaela și Alexandrov Serghei cu

privire la anularea autorizației de construcție și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care a

fost respins apelul declarat de către Podolean Ana și menținută hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017 de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă

La 17 august 2016, Podolean Ana a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Primăriei mun. Chișinău, Preturii sect. Râșcani mun.

Chișinău, Inspecției de Stat în Construcții, Șargu Daniel, Lupu Ruslan, Staver Mihaela

și Alexandrov Serghei cu privire la anularea autorizației de construcție și repararea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, dânsa este proprietara imobilului

amplasat pe adresa XXXXX, unde locuește împreună cu familia sa.

Menționează reclamanta că, în ultimul an, vecinii Șargu Daniel și Staver Mihaela

au efectuat lucrări de construcție, dintre care și ridicarea unui zid din beton monolit pe

terenul municipal alăturat imobilului din str. XXXXX și construirea unei temelii

capitale cu instalarea zidului din beton între hotarele imobilelor din str. XXXXX și str.

XXXXX, blocând astfel calea de acces la imobilul său.

Indică reclamanta că, Șargu Daniel și Staver Mihaela au eliberat procură pe numele

lui Lupu Ruslan și Alexandrov Serghei în vederea perfectării actelor privind executarea

lucrărilor în construcție la imobilul din XXXXX.

1

Susține reclamanta că s-a adresat cu mai multe petiții către autoritățile publice

locale, precum și Inspecției de Stat în Construcții în vederea efectuării unui control

privind constatarea ocupării abuzive a terenului proprietate publică.

Inspecția de Stat în Construcții a constatat că lucrările la construcția zidului din

beton monolit pe terenul municipal ocupat abuziv, au fost executate de către Lupu

Ruslan, în lipsa autorizației de construcție, ultimul fiind recunoscut vinovat în comiterea

contravenției administrative și sancționat cu amendă cu obligarea demolării construcției

neautorizate.

Necătând la acest fapt, lucrările au continuat să fie executate, iar ulterior a aflat că

construcția zidului din beton monolit între hotarele terenurilor din XXXXX și str.

XXXXX, a avut loc în baza autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015,

eliberată pe numele lui Șargu Daniel și Staver Mihaela.

Consideră reclamanta ilegală autorizația de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie

2015, deoarece certificatul de urbanism în privința lucrărilor de construcție a zidului în

litigiu, a fost eliberată fără acordul notarial al vecinilor, inclusiv și al său, fapt ce

contravine prevederilor art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de

construcție nr. 163 din 09 iulie 2010. Astfel, susține reclamanta că, odată ce certificatul

de urbanism contravine legislației în vigoare, este ilegală și autorizația de construcție.

La 14 iunie 2016 reclamanta a dresat o plângere în adresa Primăriei mun. Chișinău,

prin care a solicitat efectuarea unui control privind legalitatea autorizației de construcție

nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015 cu anularea acesteia ca fiind ilegală.

Deoarece nu a primit răspuns la petiția din 14 iunie 2016, reclamanta, la 03 august

2016, a adresat Primăriei mun. Chișinău cerere prealabilă privind anularea autorizației

de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015 și recunoașterea drept ilegale acțiunile

angajaților autorității publice locale.

Prin adresa nr. 01/109-1895 din 09 august 2016, reclamanta a primit răspuns la

cererea prealabilă, prin care aceasta a fost respinsă ca fiind tardivă.

Solicită reclamanta recunoașterea drept ilegale acțiunile angajaților Primăriei mun.

Chișinău la autorizarea construcției din str. Petricani, 12, mun. Chișinău, anularea

autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015, eliberate pe numele lui Șargu

Daniel și Staver Mihaela și repararea prejudiciului material în mărime de 30 000 euro și

prejudiciului moral în sumă de 600 000 lei, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017, acțiunea în

partea solicitării anulării autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015 a fost

respinsă ca tardivă, iar în partea încasării solidare a prejudiciului material și moral a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, apelul declarat de

către Podolean Ana a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 09 iunie 2017.

Instanțele de judecată au conchis asupra tardivității acțiunii, susținând că la data de

14 iunie 2016 recurenta-reclamantă Podolean Ana a adresat Primăriei mun. Chișinău o

cerere, prin care a invocat ilegalitatea autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31

iulie 2015, eliberate pe numele lui Șargu Daniel și Staver Mihaela, solicitând anularea

acesteia și odată neprimind răspuns la cerere, în termenul de 30 de zile calculat din data

2

expirării termenului legal pentru soluționarea cererii, prevăzut de art. 16 Legea

contenciosului administrativ, urma să se adreseze cu cerere de chemare în judecată,

adică până la 14 august 2016, însă acțiunea a fost înaintată la 17 august 2016.

La 09 februarie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Podolean Ana a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel.

În susținerea recursului Podolean Ana a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 09 iunie 2017, susținând că instanțele de judecată nu au examinat în fond

toate circumstanțele esențiale ale pricinii, apreciind arbitrar probele prezente la

materialele dosarului.

La 22 februarie 2018 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat

de către Podolean Ana, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în

termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de către Podolean Ana este inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin.

(2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

3

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Podolean Ana nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic

inferioare. Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie

temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept

procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în

fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către

Podolean Ana ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.

433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Podolean Ana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Galina Stratulat

Ion Druță

4