3ra-360/18 — anularea autorizatiei de constructie si repararea prejudiciului material si moral

Prima instanță, Jud. Chișinău, sediul Centru dosarul nr. 3ra-360/18 V. Sandu, Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu Î N C H E I E R E 18 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță examinând, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Podolean Ana, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Podolean Ana împotriva Primăriei mun. Chișinău, Preturii sect. Râșcani mun.

Chișinău, Inspecției de Stat în Construcții, Șargu Daniel, Lupu Ruslan, Staver Mihaela și Alexandrov Serghei cu privire la anularea autorizației de construcție și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, prin care a fost respins apelul declarat de către Podolean Ana și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017 de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă La 17 august 2016, Podolean Ana a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Primăriei mun. Chișinău, Preturii sect. Râșcani mun. Chișinău, Inspecției de Stat în Construcții, Șargu Daniel, Lupu Ruslan, Staver Mihaela și Alexandrov Serghei cu privire la anularea autorizației de construcție și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, dânsa este proprietara imobilului amplasat pe adresa XXXXX, unde locuește împreună cu familia sa. Menționează reclamanta că, în ultimul an, vecinii Șargu Daniel și Staver Mihaela au efectuat lucrări de construcție, dintre care și ridicarea unui zid din beton monolit pe terenul municipal alăturat imobilului din str. XXXXX și construirea unei temelii capitale cu instalarea zidului din beton între hotarele imobilelor din str. XXXXX și str. XXXXX, blocând astfel calea de acces la imobilul său. Indică reclamanta că, Șargu Daniel și Staver Mihaela au eliberat procură pe numele lui Lupu Ruslan și Alexandrov Serghei în vederea perfectării actelor privind executarea lucrărilor în construcție la imobilul din XXXXX.

1 Susține reclamanta că s-a adresat cu mai multe petiții către autoritățile publice locale, precum și Inspecției de Stat în Construcții în vederea efectuării unui control privind constatarea ocupării abuzive a terenului proprietate publică. Inspecția de Stat în Construcții a constatat că lucrările la construcția zidului din beton monolit pe terenul municipal ocupat abuziv, au fost executate de către Lupu Ruslan, în lipsa autorizației de construcție, ultimul fiind recunoscut vinovat în comiterea contravenției administrative și sancționat cu amendă cu obligarea demolării construcției neautorizate. Necătând la acest fapt, lucrările au continuat să fie executate, iar ulterior a aflat că construcția zidului din beton monolit între hotarele terenurilor din XXXXX și str. XXXXX, a avut loc în baza autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015, eliberată pe numele lui Șargu Daniel și Staver Mihaela.

Consideră reclamanta ilegală autorizația de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015, deoarece certificatul de urbanism în privința lucrărilor de construcție a zidului în litigiu, a fost eliberată fără acordul notarial al vecinilor, inclusiv și al său, fapt ce contravine prevederilor art. 3 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010. Astfel, susține reclamanta că, odată ce certificatul de urbanism contravine legislației în vigoare, este ilegală și autorizația de construcție. La 14 iunie 2016 reclamanta a dresat o plângere în adresa Primăriei mun. Chișinău, prin care a solicitat efectuarea unui control privind legalitatea autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015 cu anularea acesteia ca fiind ilegală.

Deoarece nu a primit răspuns la petiția din 14 iunie 2016, reclamanta, la 03 august 2016, a adresat Primăriei mun. Chișinău cerere prealabilă privind anularea autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015 și recunoașterea drept ilegale acțiunile angajaților autorității publice locale. Prin adresa nr. 01/109-1895 din 09 august 2016, reclamanta a primit răspuns la cererea prealabilă, prin care aceasta a fost respinsă ca fiind tardivă. Solicită reclamanta recunoașterea drept ilegale acțiunile angajaților Primăriei mun. Chișinău la autorizarea construcției din str. Petricani, 12, mun. Chișinău, anularea autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015, eliberate pe numele lui Șargu Daniel și Staver Mihaela și repararea prejudiciului material în mărime de 30 000 euro și prejudiciului moral în sumă de 600 000 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017, acțiunea în partea solicitării anulării autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015 a fost respinsă ca tardivă, iar în partea încasării solidare a prejudiciului material și moral a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, apelul declarat de către Podolean Ana a fost respins și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017. Instanțele de judecată au conchis asupra tardivității acțiunii, susținând că la data de 14 iunie 2016 recurenta-reclamantă Podolean Ana a adresat Primăriei mun.

Chișinău o cerere, prin care a invocat ilegalitatea autorizației de construcție nr. 118-c/15 din 31 iulie 2015, eliberate pe numele lui Șargu Daniel și Staver Mihaela, solicitând anularea acesteia și odată neprimind răspuns la cerere, în termenul de 30 de zile calculat din data 2 expirării termenului legal pentru soluționarea cererii, prevăzut de art. 16 Legea contenciosului administrativ, urma să se adreseze cu cerere de chemare în judecată, adică până la 14 august 2016, însă acțiunea a fost înaintată la 17 august 2016. La 09 februarie 2018, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Podolean Ana a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului Podolean Ana a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 iunie 2017, susținând că instanțele de judecată nu au examinat în fond toate circumstanțele esențiale ale pricinii, apreciind arbitrar probele prezente la materialele dosarului. La 22 februarie 2018 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de către Podolean Ana, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței. Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Podolean Ana este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut 3 duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Podolean Ana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs sunt similare celor indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel în privința cărora s-au expus instanțele ierarhic inferioare.

Astfel, acestea se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și instanța de fond și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârilor recurate și urmează a fi respinse. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanțele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunțat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Podolean Ana ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440, CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Podolean Ana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druță 4