3r-173/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-173/22 2-18087719-01-3r-31052022 Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul central (jud. A. Cazacliu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, N. Vascan, V. Burduh) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) DECIZIE 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Ion Cojocaru împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de către avocatul Andrei Tatar în interesele lui Nicolae Rurac împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău constată: La 31 mai 2018, Ion Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni cu privire la anularea deciziei Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 26 martie 2018 cu privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, anularea deciziei registratorului din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” nr. 11/C/141/2018/26/2018,

obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni să restabilească în Registrul bunurilor imobile drepturile deținute anterior de către el în partea construcției (garaj) cu suprafața totală de 72,0 m2, cu numărul cadastral XXXXX și să intabuleze dreptul de proprietate asupra aceluiași bun imobil pe terenul cu numărul cadastral XXXXX amplasat în r-nul XXXXX com. XXXXX, extravilan, ÎP „Galbenă Gutuie”, adiacent terenului cu numărul cadastral XXXXX, amplasat pe aceeași adresă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. 1 Prin încheierea din 22 februarie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, au fost atrași, din oficiu, în calitate de terț Agenția Moldsilva, de partea pârâtului și Alexandru Bulmaga, de partea reclamantului.

Prin hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, a fost admisă parțial cererea în contencios administrativ a lui Ion Cojocaru. A fost anulată decizia Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 26 martie 2018, ca ilegală. A fost obligat Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni să restabilească în Registrul bunurilor imobile, înscrierea despre dreptul de proprietate al lui Ion Cojocaru asupra construcției – garaj, numărul cadastral XXXXX, dobândit de către acesta în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 24 octombrie 2018. A fost respinsă pretenția lui Ion Cojocaru cu privire la intabularea dreptului de proprietate al lui Ion Cojocaru asupra bunului imobil garaj cu suprafața de 72,0 m2, pe terenul cu numărul cadastral XXXXX, adiacent terenului cu numărul cadastral XXXXX.

Prin hotărârea suplimentară din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, au fost încasate de la IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni în beneficiul lui Ion Cojocaru cheltuielile de judecată în sumă de 6 915,60 de lei. La 28 mai 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, iar la 17 februarie 2020, a fost prezentată și motivarea apelului La 26 iulie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii suplimentare din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, iar la 22 august 2019, a fost prezentată motivarea apelului.

La 29 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a depus apel împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. Prin încheierea din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. c) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Nicolae Rurac, prin intermediul avocatului Andrei Tatar împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, fiind depus de către o persoană, care nu a fost atrasă în proces și nici nu a depus o cerere în acest sens.

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de IP ,,Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central și hotărârii suplimentare din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul Central. Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat inadmisibil recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 6 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de revizuire împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând 2 admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că despre hotărârea primei instanțe a aflat întâmplător în urma acțiunilor în vederea evacuării concubinei sale, Maria Ciumac, care locuia în garajul litigios, fiind anterior lipsită absolut de toate proprietățile. Totodată, a precizat că a aflat despre decizia a cărei revizuire solicită la 7 iulie 2021, prin intermediul paginii-web a Curții Supreme de Justiție. A considerat că decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău este pasibilă de casare, deoarece dânsul este victima unei ilegalități. Or, obiectul prezentului litigiu îl constituie bunul imobil-garaj, cu suprafața de 72 m2, indicat greșit în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX, întrucât, bunul imobil mereu se afla pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, proprietarul căruia este dânsul și nicidecum Ion Cojocaru.

Cu toate acestea, instanța de fond a admis să nu-l atragă în proces. Mai mult ca atât, prima instanță a admis acțiunea în rectificare, în vederea radierii dreptului de proprietate al lui asupra bunului imobil în cauză, fără participarea sa în proces, neglijând grav prevederile Codului civil, și anume, art. 438 alin. (1). Cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC, a menționat că, nerespectând obligațiunea citării, precum și obligațiunea înștiințării și oferirii posibilității de a depune referințe, contraprobe, de a-și argumenta poziția, în corespundere cu normele imperative din Codul de procedură civilă și jurisprudența CEDO, instanța de judecată a emis hotărârea cu privire la drepturile lui.

Prin încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă, în temeiul art. 450 lit. c) CPC, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de către avocatul Andrei Tatar în interesele lui Nicolae Rurac împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 11 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a depus recurs împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, restituirea spre rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată sau soluționarea prin decizie a problemei respective, cu admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, a comunicat că la 4 mai 2022 a făcut cunoștință cu încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Examinând recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce succed. 3 Prin prisma art. 191 alin. (5) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) Cod administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizia prin care declară recursul inadmisibil. Din materialele dosarului rezultă că la 6 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 450 lit. c) CPC, a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă (f. d. 87-91, 118-123 vol. III).

În speță, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră relevante dispozițiile art. 242 Cod administrativ, care stabilesc că recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul declarat de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus numai la 11 mai 2022, prin urmare, cu depășirea excesivă a termenului de 15 zile prevăzut de art. 242 Cod administrativ. În circumstanțele descrise important este de notat că copia încheierii nominalizate a fost expediată în adresa părților, inclusiv și a lui Nicolae Rurac, așa cum rezultă din dovezile de comunicare, care îndeplinesc condițiile de valabilitate prevăzute de art. 96 Cod administrativ, ca scrisoarea de însoțire a Curții de Apel Chișinău, anexată la materialele dosarului (f. d. 124 vol. III).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, la caz, Curtea de Apel Chișinău și-a îndeplinit obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc.

În același timp, instanța de recurs reține că, deși corespondența menționată, care conținea copia încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost returnată de către oficiul poștal în adresa instanței de apel cu mențiunea „adresă incompletă” (f. d. 125 verso vol. III), faptul dat nu poate fi imputat instanței de judecată, având în vedere că copia actului judecătoresc a fost expediată la adresa 4 indicată în actele de procedură depuse de către Nicolae Rurac pe parcursul examinării cauzei - cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și care, de altfel, coincide și cu cea indicată și în prezenta cerere de recurs – mun.

XXXXX str. XXXXX (f. d. 189 vol. I, 87, 133 vol. III), În plus, instanța de recurs mai relevă că încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost publicată și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, https://cac.instante.justice.md/, încă la data de 13 noiembrie 2021, astfel încât partea în proces a dispus de suficient timp pentru a se informa în legătură cu evoluția procesului și a acționa în vederea intereselor sale juridice.

Mai cu seamă aici, prezintă relevanță faptul că, potrivit extrasului din poșta electronică anexat la materialele dosarului, se confirmă că la 21 octombrie 2021, de către Curtea de Apel Chișinău, la adresa electronică a reprezentantului lui Nicolae Rurac, avocatului Andrei Tatar – baa.tatar.aktept@gmail.com, indicată în mandatul avocațial seria MA nr. 1532768 din 29 mai 2020 (f. d. 188 vol. I), a fost expediată înștiințarea, prin care a fost comunicat că examinarea cererii de revizuire va avea loc la 8 noiembrie 2021, ora 11:00, sala nr. 6, fără participarea părților (f. d. 117 vol. III).

Drept urmare, argumentul din cererea de recurs cu privire la faptul că a făcut cunoștință cu încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău numai la 4 mai 2022, este invocat de către recurent fără a se proba buna-credință a acțiunilor acestuia, ca consecință nu justifică depășirea excesivă a termenului legal de 15 zile de depunere a recursului, prevăzut de art. 242 Cod administrativ. Așadar, la caz, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a drepturilor sale procedurale, ce a și generat omiterea termenului legal de depunere a recursului. Respectiv, se va nota că depunerea recursului după o perioadă de 6 luni, indică la absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care recurentul Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar nu a putut să depună recursul în termen, drept urmare, fiind sfidat un întreg proces judiciar.

În circumstanțele descrise, se constată că recursul împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar, la data de 11 mai 2022, este în afara termenului legal. De altfel, se va nota că în virtutea principiului bunei-credințe, partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege și să acționeze în vederea protejării intereselor sale juridice, or termenul de depunere a apelului, precum și a motivării apelului este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Obligația respectivă derivă și din prevederile art. 24 alin. (1) Cod administrativ, potrivit căruia participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. 5 Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recurentul nu a prezentat instanței probe incontestabile ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut de lege și nu a depus în acest sens o cerere cu privire la repunerea recursului în termen, în sensul art. 65 Cod administrativ.

Astfel fiind, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse mai sus cu normele legale citate, instanța de recurs concluzionează că la depunerea recursului împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar nu a respectat prevederile art. 242 Cod administrativ. Față de cele ce preced, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

6 În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se declară inadmisibil recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Ion Cojocaru împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 7