3r-173/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

3r-173/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-173/22

2-18087719-01-3r-31052022

Prima instanță: Judecătoria Criuleni sediul central (jud. A. Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. M. Ghervas, N. Vascan, V. Burduh)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

DECIZIE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei

Tatar

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Ion Cojocaru împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral Teritorial Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ

împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire depusă de către avocatul

Andrei Tatar în interesele lui Nicolae Rurac împotriva deciziei din 17 februarie 2021

a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 31 mai 2018, Ion Cojocaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva

IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni cu privire la

anularea deciziei Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 26 martie 2018 cu

privire la refuzul înregistrării bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor, anularea

deciziei registratorului din cadrul IP „Agenția Servicii Publice”

nr. 11/C/141/2018/26/2018, obligarea Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni să

restabilească în Registrul bunurilor imobile drepturile deținute anterior de către el în

partea construcției (garaj) cu suprafața totală de 72,0 m2, cu numărul cadastral

XXXXX și să intabuleze dreptul de proprietate asupra aceluiași bun imobil pe

terenul cu numărul cadastral XXXXX amplasat în r-nul XXXXX com. XXXXX,

extravilan, ÎP „Galbenă Gutuie”, adiacent terenului cu numărul cadastral XXXXX,

amplasat pe aceeași adresă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

1

Prin încheierea din 22 februarie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, au

fost atrași, din oficiu, în calitate de terț Agenția Moldsilva, de partea pârâtului și

Alexandru Bulmaga, de partea reclamantului.

Prin hotărârea din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, a fost

admisă parțial cererea în contencios administrativ a lui Ion Cojocaru.

A fost anulată decizia Serviciului Cadastral Teritorial Criuleni din 26 martie

2018, ca ilegală.

A fost obligat Serviciul Cadastral Teritorial Criuleni să restabilească în

Registrul bunurilor imobile, înscrierea despre dreptul de proprietate al lui Ion

Cojocaru asupra construcției – garaj, numărul cadastral XXXXX, dobândit de către

acesta în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 24 octombrie 2018.

A fost respinsă pretenția lui Ion Cojocaru cu privire la intabularea dreptului

de proprietate al lui Ion Cojocaru asupra bunului imobil garaj cu suprafața de 72,0

m2, pe terenul cu numărul cadastral XXXXX, adiacent terenului cu numărul

cadastral XXXXX.

Prin hotărârea suplimentară din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul

central, au fost încasate de la IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral

Teritorial Criuleni în beneficiul lui Ion Cojocaru cheltuielile de judecată în sumă de

6 915,60 de lei.

La 28 mai 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, iar la

17 februarie 2020, a fost prezentată și motivarea apelului

La 26 iulie 2019, IP „Agenția Servicii Publice” a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii suplimentare din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul

central, iar la 22 august 2019, a fost prezentată motivarea apelului.

La 29 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Rurac, reprezentat

de avocatul Andrei Tatar a depus apel împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a

Judecătoriei Criuleni sediul central, solicitând repunerea în termen a cererii de apel,

casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu remiterea cauzei la rejudecare în

prima instanță.

Prin încheierea din 4 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. c) Cod administrativ, a fost declarat inadmisibil apelul

depus de către Nicolae Rurac, prin intermediul avocatului Andrei Tatar împotriva

hotărârii din 23 mai 2019 a Judecătoriei Criuleni sediul central, fiind depus de către

o persoană, care nu a fost atrasă în proces și nici nu a depus o cerere în acest sens.

Prin decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de IP ,,Agenția Servicii Publice” împotriva hotărârii din 23 mai 2019

a Judecătoriei Criuleni sediul central și hotărârii suplimentare din 10 iulie 2019 a

Judecătoriei Criuleni sediul Central.

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost declarat

inadmisibil recursul depus de IP „Agenția Servicii Publice” împotriva deciziei din

17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 6 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Rurac, reprezentat

de avocatul Andrei Tatar a depus la Curtea de Apel Chișinău, cerere de revizuire

împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

2

admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că despre hotărârea primei instanțe

a aflat întâmplător în urma acțiunilor în vederea evacuării concubinei sale, Maria

Ciumac, care locuia în garajul litigios, fiind anterior lipsită absolut de toate

proprietățile.

Totodată, a precizat că a aflat despre decizia a cărei revizuire solicită la 7 iulie

2021, prin intermediul paginii-web a Curții Supreme de Justiție.

A considerat că decizia din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău este

pasibilă de casare, deoarece dânsul este victima unei ilegalități.

Or, obiectul prezentului litigiu îl constituie bunul imobil-garaj, cu suprafața

de 72 m2, indicat greșit în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral XXXXX,

întrucât, bunul imobil mereu se afla pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, proprietarul

căruia este dânsul și nicidecum Ion Cojocaru.

Cu toate acestea, instanța de fond a admis să nu-l atragă în proces.

Mai mult ca atât, prima instanță a admis acțiunea în rectificare, în vederea

radierii dreptului de proprietate al lui asupra bunului imobil în cauză, fără

participarea sa în proces, neglijând grav prevederile Codului civil, și anume, art. 438

alin. (1).

Cu referire la prevederile art. 449 lit. c) CPC, a menționat că, nerespectând

obligațiunea citării, precum și obligațiunea înștiințării și oferirii posibilității de a

depune referințe, contraprobe, de a-și argumenta poziția, în corespundere cu normele

imperative din Codul de procedură civilă și jurisprudența CEDO, instanța de

judecată a emis hotărârea cu privire la drepturile lui.

Prin încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă, în temeiul art. 450 lit. c) CPC, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire

depusă de către avocatul Andrei Tatar în interesele lui Nicolae Rurac împotriva

deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Rurac,

reprezentat de avocatul Andrei Tatar a depus recurs împotriva încheierii din

8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, restituirea spre rejudecare

a problemei soluționate prin încheierea casată sau soluționarea prin decizie a

problemei respective, cu admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii din 8

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei la rejudecare în

prima instanță.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, a comunicat că la 4 mai 2022

a făcut cunoștință cu încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Examinând recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei

Tatar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele

ce succed.

3

Prin prisma art. 191 alin. (5) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

Conform art. 241 alin. (1) Cod administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

Alineatul (3) al aceluiași articol prevede că pentru contestarea cu recurs a

încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizia prin care declară

recursul inadmisibil.

Din materialele dosarului rezultă că la 6 august 2021, prin intermediul

oficiului poștal, Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a depus cerere

de revizuire împotriva deciziei din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care

prin încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 450

lit. c) CPC, a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă (f. d. 87-91, 118-123 vol. III).

În speță, completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră relevante dispozițiile art. 242 Cod administrativ, care

stabilesc că recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța

de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea

încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva

încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să

soluționeze recursul.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul declarat de

Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar împotriva încheierii din

8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus numai la 11 mai 2022, prin

urmare, cu depășirea excesivă a termenului de 15 zile prevăzut de art. 242 Cod

administrativ.

În circumstanțele descrise important este de notat că copia încheierii

nominalizate a fost expediată în adresa părților, inclusiv și a lui Nicolae Rurac, așa

cum rezultă din dovezile de comunicare, care îndeplinesc condițiile de valabilitate

prevăzute de art. 96 Cod administrativ, ca scrisoarea de însoțire a Curții de Apel

Chișinău, anexată la materialele dosarului (f. d. 124 vol. III).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, la caz, Curtea de Apel Chișinău și-a îndeplinit

obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc.

În același timp, instanța de recurs reține că, deși corespondența menționată,

care conținea copia încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

returnată de către oficiul poștal în adresa instanței de apel cu mențiunea „adresă

incompletă” (f. d. 125 verso vol. III), faptul dat nu poate fi imputat instanței de

judecată, având în vedere că copia actului judecătoresc a fost expediată la adresa

4

indicată în actele de procedură depuse de către Nicolae Rurac pe parcursul

examinării cauzei - cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 23 mai 2019 a

Judecătoriei Criuleni sediul central, cererea de revizuire depusă împotriva deciziei

din 17 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și care, de altfel, coincide și cu cea

indicată și în prezenta cerere de recurs – mun. XXXXX str. XXXXX

(f. d. 189 vol. I, 87, 133 vol. III),

În plus, instanța de recurs mai relevă că încheierea din 8 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost publicată și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău,

https://cac.instante.justice.md/, încă la data de 13 noiembrie 2021, astfel încât partea

în proces a dispus de suficient timp pentru a se informa în legătură cu evoluția

procesului și a acționa în vederea intereselor sale juridice.

Mai cu seamă aici, prezintă relevanță faptul că, potrivit extrasului din poșta

electronică anexat la materialele dosarului, se confirmă că la 21 octombrie 2021, de

către Curtea de Apel Chișinău, la adresa electronică a reprezentantului lui Nicolae

Rurac, avocatului Andrei Tatar – baa.tatar.aktept@gmail.com, indicată în mandatul

avocațial seria MA nr. 1532768 din 29 mai 2020 (f. d. 188 vol. I), a fost expediată

înștiințarea, prin care a fost comunicat că examinarea cererii de revizuire va avea loc

la 8 noiembrie 2021, ora 11:00, sala nr. 6, fără participarea părților (f. d. 117 vol. III).

Drept urmare, argumentul din cererea de recurs cu privire la faptul că a făcut

cunoștință cu încheierea din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău numai la

4 mai 2022, este invocat de către recurent fără a se proba buna-credință a acțiunilor

acestuia, ca consecință nu justifică depășirea excesivă a termenului legal de 15 zile

de depunere a recursului, prevăzut de art. 242 Cod administrativ.

Așadar, la caz, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către Nicolae

Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar a drepturilor sale procedurale, ce a și

generat omiterea termenului legal de depunere a recursului.

Respectiv, se va nota că depunerea recursului după o perioadă de 6 luni, indică

la absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care recurentul

Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar nu a putut să depună recursul

în termen, drept urmare, fiind sfidat un întreg proces judiciar.

În circumstanțele descrise, se constată că recursul împotriva încheierii din

8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, depus de Nicolae Rurac, reprezentat de

avocatul Andrei Tatar, la data de 11 mai 2022, este în afara termenului legal.

De altfel, se va nota că în virtutea principiului bunei-credințe, partea este

obligată să respecte termenele prevăzute de lege și să acționeze în vederea protejării

intereselor sale juridice, or termenul de depunere a apelului, precum și a motivării

apelului este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că

nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita

această cale de atac.

Obligația respectivă derivă și din prevederile art. 24 alin. (1) Cod

administrativ, potrivit căruia participanții la procedura administrativă și procedura

de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească

obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor

participanți.

5

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recurentul nu a prezentat instanței probe incontestabile

ce ar demonstra imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în termenul prevăzut

de lege și nu a depus în acest sens o cerere cu privire la repunerea recursului în

termen, în sensul art. 65 Cod administrativ.

Astfel fiind, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să

garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii

pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil

de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi

chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă,

plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar

fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza

Marckx c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza

Ponomaryov c. Ucrainei că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în

termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen

după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie

care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar

cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

mai sus cu normele legale citate, instanța de recurs concluzionează că la depunerea

recursului împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar nu a respectat prevederile

art. 242 Cod administrativ.

Față de cele ce preced, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Nicolae Rurac, reprezentat de avocatul Andrei Tatar împotriva încheierii

din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

6

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se declară inadmisibil recursul depus de Nicolae Rurac, reprezentat de

avocatul Andrei Tatar împotriva încheierii din 8 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a

lui Ion Cojocaru împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice”, Serviciul

Cadastral Teritorial Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7