2rh-48/22 — apărarea onoarei și demnității

Dosarul nr. 2rh-48/2022 2-18120025-01-2rh-03052022 prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: V. Stratulat) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, M. Ghervas, G. Stratulat) Î N C H E I E R E 01 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând cererea de revizuire depusă de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, împotriva deciziei din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, c o n s t a t ă : La 16 august 2018, Vladimir Medvedev a depus cererea de chemare în judecată împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Prin hotărârea din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central s-a admis cererea chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. S-a obligat Irina Starciuc să dezmintă informația care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Vladimir Medvedev expusă în petiția nr. Col16/18 din 18 aprilie 2018, adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova. S-a încasat din contul Irinei Starciuc în beneficiul lui Vladimir Medvedev prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei și cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 700 de lei. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 26 noiembrie 2020, Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, a declarat apel, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel cu casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea depusă reprezentantul apelantei Irina Starciuc, avocatul Vladilen Călugăreanu cu privire la repunerea în termen a cererii de apel. S- a restituit, împreună cu toate documentele anexate, cererea de apel declarată de reprezentantul apelantei Irina Starciuc, avocatul Vladilen Călugăreanu, împotriva hotărârii din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, ca 1 fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 22 noiembrie 2021, Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, a declarat recurs, solicitând casarea încheierii cu restituirea spre rejudecare. Prin decizia din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul declarat de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu și s-a menținut încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 28 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, a depus cerere de revizuire a deciziei din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând revizuirea cu casarea deciziei. În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b) Cod de procedură civilă, indicând că consideră neîntemeiată concluzia instanței în partea ce se referă la repunerea în termen, și a faptului că actele cauzei nu denotă că mandatul avocatului a fost semnat de Irina Starciuc.

Totodată, reprezentantul revizuentei a anexat la cererea de revizuire dialogurile de pe platforma Watsapp, care denotă că mandatele au fost semnate de aceasta, fiind transmise prin intermediul poștei internaționale DHL, precum și fotografiile bonurilor de plată. Respectiv, revizuenta a specificat că soluția oferită prin decizia din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost luată de instanță, fără a reține spre examinare informația de la Poliția de Frontieră și copia pașaportului, care denotă despre faptul că revizuenta de afla peste hotarele țării și nu a cunoscut despre existența litigiului. Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire depusă de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre. Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă. 2 În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, este evident că o condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte). Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus, nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei, precum și nu a fost făcută dovada 3 că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă. În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, se referă la dezacordul cu soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, împotriva deciziei din 09 februarie 4 2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 5