2rh-48/22 — apărarea onoarei și demnității

Dosarul nr. 2rh-48/2022

2-18120025-01-2rh-03052022

prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul Central (jud: V. Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: Sv. Filincova, M. Ghervas, G. Stratulat)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Irina Starciuc, reprezentată de

avocatul Vladilen Călugăreanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev

împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale,

împotriva deciziei din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă :

La 16 august 2018, Vladimir Medvedev a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației

profesionale.

Prin hotărârea din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central s-a

admis cererea chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev împotriva Irinei

Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale. S-a

obligat Irina Starciuc să dezmintă informația care lezează onoarea, demnitatea și

reputația profesională a lui Vladimir Medvedev expusă în petiția nr. Col16/18 din

18 aprilie 2018, adresată Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii

Moldova. S-a încasat din contul Irinei Starciuc în beneficiul lui Vladimir Medvedev

prejudiciul moral în mărime de 20 000 de lei și cheltuielile de judecată sub forma

taxei de stat în mărime de 700 de lei.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 26 noiembrie 2020, Irina

Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, a declarat apel, solicitând

repunerea în termen, admiterea cererii de apel cu casarea hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins,

ca fiind neîntemeiată, cererea depusă reprezentantul apelantei Irina Starciuc,

avocatul Vladilen Călugăreanu cu privire la repunerea în termen a cererii de apel. S-

a restituit, împreună cu toate documentele anexate, cererea de apel declarată de

reprezentantul apelantei Irina Starciuc, avocatul Vladilen Călugăreanu, împotriva

hotărârii din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Ungheni, sediul Central, adoptată în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Medvedev împotriva

Irinei Starciuc cu privire la apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, ca

1

fiind depusă în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze

repunerea în termen.

La 22 noiembrie 2021, Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen

Călugăreanu, a declarat recurs, solicitând casarea încheierii cu restituirea spre

rejudecare.

Prin decizia din 09 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu și

s-a menținut încheierea din 29 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Irina Starciuc, reprezentată

de avocatul Vladilen Călugăreanu, a depus cerere de revizuire a deciziei din 09

februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, solicitând revizuirea cu casarea deciziei.

În motivarea cererii de revizuire a invocat ca temei de revizuire art. 449, lit. b)

Cod de procedură civilă, indicând că consideră neîntemeiată concluzia instanței în

partea ce se referă la repunerea în termen, și a faptului că actele cauzei nu denotă că

mandatul avocatului a fost semnat de Irina Starciuc.

Totodată, reprezentantul revizuentei a anexat la cererea de revizuire dialogurile

de pe platforma Watsapp, care denotă că mandatele au fost semnate de aceasta, fiind

transmise prin intermediul poștei internaționale DHL, precum și fotografiile

bonurilor de plată.

Respectiv, revizuenta a specificat că soluția oferită prin decizia din 09 februarie

2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost luată de instanță, fără a reține spre

examinare informația de la Poliția de Frontieră și copia pașaportului, care denotă

despre faptul că revizuenta de afla peste hotarele țării și nu a cunoscut despre

existența litigiului.

Inițial Colegiul punctează că în conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de

procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții

Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea

participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire

consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire

depusă de Irina Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu,

neîntemeiată și care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele motive.

În conformitate cu art. 448 alin. (2) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Conform prevederilor art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Temeiurile pentru revizuirea hotărârilor judecătorești irevocabile de către

legislator sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură civilă.

2

În conformitate cu art. 451, alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale

cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei.

Din prevederile enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele

trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să aibă importanță

esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra

concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea

judecătorească devine irevocabilă.

Cu alte cuvinte, art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, vorbește despre

circumstanțe (fapte) necunoscute anterior petiționarului, dar întrucât examinarea

fondului cauzei prezumă că instanța a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, este evident că o

condiție esențială pentru admiterea revizuirii este că și instanței nu i-au fost și nu au

putut fi cunoscute aceste circumstanțe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esențial este ca revizuentul să probeze că nu a

știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe

sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi

ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile

pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei. Sub acest aspect, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest

temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării

hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea

hotărârii.

Faptele noi apărute după adoptarea hotărârii pot servi temei de adresare cu o

nouă acțiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să

influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut

la art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, decade sau lipsește revizuentul de

posibilitatea invocării unui atare temei.

Așadar, având în vedere această normă juridică de trimitere, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că

revizuenta nu a probat nici într-un fel prezența acestui temei de revizuire, altfel spus,

nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării anterioare a cauzei nu a cunoscut

de cele invocate drept temei al cererii de revizuire, sau că a întreprins careva măsuri

pentru a le cunoaște în procesul examinării cauzei, precum și nu a fost făcută dovada

3

că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei.

Prin urmare, Colegiul constată că revizuenta nu a prezentat înscrisuri noi care

să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată.

Situația de fapt impune de a remarca că revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt

prevăzute în mod limitativ în art. 449 Cod de procedură civilă.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate de Irina

Starciuc, reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, se referă la dezacordul cu

soluția pronunțată de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia a cărei revizuire

se pretinde, și nu atestă prin prisma art. 449 Cod de procedură civilă, careva temeiuri

legale de revizuire.

Astfel, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui

o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Colegiul reiterează că, posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează

să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența

dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci când instanțele

judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi

pusă în discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova, citată mai sus, §

25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu

indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Irina Starciuc,

reprezentată de avocatul Vladilen Călugăreanu, împotriva deciziei din 09 februarie

4

2022 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Medvedev împotriva Irinei Starciuc cu privire la apărarea

onoarei, demnității și reputației profesionale.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

5