2ra-499/22 — anularea ordinului de concediere restabilirea in functie repararea prejudiciului material si moral

dosarul nr. 2ra-499/22

2-21021524-01-2ra-08042022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. S. Vîșcu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Pahopol, O. Cojocaru, R.Pulbere)

Î N C H E I E R E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Fedoruță

Valentina, reprezentată de avocatul Cașu Iulian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Fedoruță Valentina

împotriva Combinatului de Panificație din Chișinău „FRANZELUȚA” Societate pe

Acțiuni cu privire la anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de

concediere, restabilirea la locul de muncă și repararea prejudiciului pentru perioada

absenței forțate de la muncă, repararea prejudiciului moral, încasarea sporului salarial și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Fedoruță Valentina, reprezentată de avocatul Cașu Iulian,

și a fost menținută hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 10 februarie 2021, Fedoruță Valentina, reprezentată de către avocatul

Cașu Iulian, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Combinatului de Panificație

din Chișinău „FRANZELUȚA” SA, solicitând anularea ca ilegal Ordinul nr. 13-p ”cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de concediere din data de 22 ianuarie

2021”, cu restabilirea în funcția de mașinist la mașina de preambalat și împachetat,

categoria 3, secția napolitane FPF în cadrul Combinatului de Panificație din Chișinău

„FRANZELUȚA” SA, încasarea din contul pârâtului în beneficiul reclamantului a

despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în mărime de 29

725,48 lei, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, a sporului salarial pentru

vechimea în muncă în mărime de 1000 lei, precum și a cheltuielilor de judecată sub

formă de asistență juridică în mărime de 2000 lei.

1

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 23 iulie 2019 Fedoruță

Valentina a fost angajată în calitate puitor-ambalator cat. 2 în cadrul Combinatului de

Panificație din Chișinău „FRANZELUȚA” S.A.

A susținut reclamanta că prin Ordinul nr. 13-p din 22 ianuarie 2021, în privința

Fedoruță Valentinei, mașinist la mașina de preambalat și împachetat, categoria 3, secția

napolitane FPF, a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de concediere, începând

cu data de 22 ianuarie 2021, conform art. 86 alin. (l) lit. h) din Codul muncii, pentru

încălcarea disciplinei muncii manifestată prin absența fără motive întemeiate de la lucru

timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă.

A afirmat reclamanta că, cu Ordinul nr. 13-p ”cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de concediere” din 22 ianuarie 2021, nu este de acord,

considerându-l absolut ilegal și abuziv, în baza art. 86 alin.(1), lit. h), art. 111 alin.1) lit.

a) din Codul muncii.

A invocat reclamanta că, în baza prevederilor legale, data de 01 ianuarie 2021 a

constituit o zi de sărbătoare nelucrătoare, în care salariatul nu este obligat să se prezinte

la lucru.

A subliniat reclamanta că, potrivit pct. 6 lit. e) din Contractul individual de muncă

nr. 93- 01-06/192 din 23 iulie 2019, încheiat între reclamant și pârât, salariatul are dreptul

la odihnă, asigurată prin stabilirea duratei normale a timpului de muncă, prin reducerea

timpului de muncă pentru unele profesii și categorii de salariați, prin acordarea zilelor de

repaus si de sărbătoare nelucrătoare, a concediilor anuale plătite.

Astfel, consideră reclamanta că Ordinului nr. 13-p „cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare sub formă de concediere” din 22 ianuarie 2021, emis în privința Fedoruță

Valentinei este unul ilegal și urmează să fie anulat în integritate de instanța de judecată,

în baza art. 89 alin.2) și art. 90 alin.1), 3) din Codul muncii.

A relatat reclamanta că, până la concediere avea un salariu mediu lunar în mărime

de 7431,37 lei, respectiv, pârâtul urmează să achite reclamantei o despăgubire pentru

întreaga perioadă de absență forțată de la muncă.

Mai mult, pârâtul la eliberare a omis să-i achite sporul salarial pentru vechimea în

muncă în mărime de 1000 lei, din care solicită încasarea acestuia.

Ulterior, în cadrul ședinței de judecată din data de 21 mai 2021, reprezentantul

Fedoruță Valentinei, avocatul Cașu Iulian a depus cerere c privire la concretizarea

pretențiilor, în partea încasării despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de

la muncă, solicitând încasarea sumei de 29 725,48 lei (4 luni * 7431,37 lei).

Prin hotărârea din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

depusă de Fedoruță Valentina a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 11 iunie 2021, Fedoruță Valentina a depus cerere de apel nemotivată, iar la 27

octombrie 2021 a prezentat cererea de apel motivată, solicitând admiterea apelului,

casarea integrală a hotărârii din 04 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

2

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Fedoruță Valentina și a fost menținută hotărârea din 04 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prima instanță și instanța de apel și-au motivat soluțiile argumentând că, pârâtul

Combinatul de Panificație din Chișinău „FRANZELUȚA” S.A., ca angajator, a dovedit

legalitatea și temeiul concedierii din funcție a reclamantei, conform prevederilor art.86

alin.(1) lit. h) din Codul muncii, adică pentru absența fără motive întemeiate de la lucru

timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă.

Instanțele ierarhic inferioare, analizând ordinul contestat, au constatat, că

angajatorul Combinatul de Panificație din Chișinău „FRANZELUȚA” SA, a emis

ordinul menționat, cu respectarea procedurii de concediere stipulată în art. 86, 87, 206,

208 - 210 din Codul muncii, acesta încadrându-se în prevederile legale menționate supra,

cuprinzând toate datele necesare, ordinul corespunzând după formă și conținut

prevederilor citate, fiind indicate temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii,

termenul și organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Astfel, atât instanța de fond cât și instanța de apel au constatat că, până la aplicarea

sancțiunii disciplinare, angajatorul a solicitat reclamantului o explicație scrisă privind

lipsa acesteia de la locul de muncă, care nu a fost prezentate de către ultima, la fel n-a

fost prezentat nici un document care ar justifica lipsa acesteia de la locul de muncă din

motive întemeiate, considerând necesar de a respinge cerința lui Fedoruță Valentina

privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare sub formă de concediere și

restabilirea la locul de muncă.

Ca urmare, instanța de fond și instanța de apel au considerat necesar, pe cale de

consecință, de a respinge și pretenția Fedoruță Valentinei privind repararea prejudiciului

pentru perioada absenței forțate de la muncă, încasarea prejudiciului moral, sporului

salarial, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 29 martie 2022, Fedoruță Valentina, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 04

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu a

constatat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a examinat cauza

sub toate aspectele.

La examinarea cauzei în fond de către pârât nu a fost demonstrat faptul că munca

prestată de recurentă ar face parte din lucrările în unitățile a cărora oprire nu este posibilă

în legătură cu condițiile tehnice și de producție, lucrările determinate de necesitatea

deservirii populației, precum și lucrările urgente de reparație și de încărcare-descărcare.

A menționat recurenta că instanța de apel nu s-a expus sub nici o formă vis-a-vis

referitor la argumentele apelantei precum că în pct. 6 lit. e) din contractul individual de

muncă nr. 93-01-06/192 din 23 iulie 2019 încheiată între recurentă și Combinatul de

Panificație din Chișinău „FRANZELUȚA” SA este indicat că salariatul are dreptul la

3

odihnă în timpul zilelor de sărbătoare nelucrătoare. Astfel, nu sunt clare motivele de fapt

și de drept care au format convingerea instanței și care au condos la soluția emisă.

Consideră că instanța de apel a încălcat principiile funcționale ale dreptului

procesual civil, fapt ce determină instanța de recurs să caseze decizia instanțe de apel.

Totodată, a indicat că nu există niciun contract colectiv de muncă în care să fie

prevăzut faptul că salariații unității intimate ar fi obligați să activeze în timpul zilelor de

sărbătoare nelucrătoare prevăzute la art. 111 alin. 1) din Codul muncii.

Astfel, instanțele ierarhic inferioare au examinat superficial cauza și au emis o

hotărâre ilegală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 07 decembrie 2021.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la

adresa poștală a recurentei la 09 martie 2022 (f.d.153), dar adate care ar confirma

recepționarea acesteia la dosar lipsec. Totodată, potrivit materialelor cauzei și declarației

recurentei din cererea de recurs, aceasta a recepționat decizia instanței de apel la data de

23 februarie 2022, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei (f.d.155)

Astfel, recursul declarat la 29 martie 2022 este în termen.

La 08 aprilie 2022 în adresa intimatului Combinatul de Panificație din Chișinău

”FRANZELUȚA” SA a fost expediată copia recursului declarat de Fedoruță Valentina,

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 163).

Prin referința depusă la data de 13 mai 2022, Combinatul de Panificație din

Chișinău ”FRANZELUȚA” SA a solicitat respingerea ca fiind inadmisibil recursul

declara de Fedoruță Valentina.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

4

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Fedoruță Valentina, reprezentată de

avocatul Cașu Iulian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.

26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Fedoruță Valentina,

reprezentată de avocatul Cașu Iulian, asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Fedoruță Valentina, reprezentată de avocatul Cașu Iulian, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Fedoruță Valentina, reprezentată de avocatul Cașu Iulian,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6