2ra-52/21 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

Dosarul nr. 2ra-52/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător –V.Lastavețchi Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță D E C I Z I E 19 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet către Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, cu privire la anularea ordinului privind încetarea raportului de muncă, încasarea compensației bănești în locul restabilirii în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțată de la serviciu, recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, prin care s-a respins apelul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019, c o n s t a t ă: La 19 noiembrie 2018, Șeremet Angelica prin intermediul avocatului Lupașcu Anatol, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, cu privire la anularea ordinului nr. 159-p din 17 august 2018, privind încetarea raporturilor de muncă,

repunerea în funcția de director economie al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA din 18 iulie 2018; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu; încasarea a 10 salarii medii lunare cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, a depus o cerere de concretizare a acțiunii, solicitând încasarea de la pârât a 10 salarii medii în locul restabilirii la locul de muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, potrivit contractului individual de muncă nr. 193 din 14 mai 2009 și a ordinului nr. 90p din 14 mai 2009, Șeremet Angelica a fost angajată în funcția de director general adjunct, director economie, iar la 06 octombrie 2011, în baza deciziei Consiliului societății (procesul verbal nr. 3) reclamanta a fost numită în funcția de Director economie, funcție care a exercitat-o până la 17 august 2018, când prin decizia pârâtei a fost încetat contractul 1 individual de muncă cu reclamanta, fiind invocat motivul demisiei ”din proprie inițiativă” - art. 85 alin. (41) din Codul muncii.

La caz, reclamanta consideră că decizia pârâtei privind încetarea raporturilor de muncă, este neîntemeiată din motiv că cererea din 18 iulie 2018, prin care și-a anunțat demisia din funcția de director economie, a fost depusă în rezultatul unei situații de serviciu cu efect emoțional stresant, iar ulterior, continuându-și exercitarea obligațiilor de funcție, și-a reevaluat atitudinea vis-a-vis de cererea de demisie, astfel că la 27 iulie 2018 a depus o altă cerere prin care și-a retras cererea de desfacere a contractului individual de muncă din proprie inițiativă. În pofida situației menționate, pârâta a ignorat cererea din 27 iulie 2018 privind retragerea cererii de demisie și renunțare la desfacerea contractului individual de muncă din propria inițiativă a reclamantei și, la 17 august 2018, a emis ordinul nr. 159-p, prin care a dispus încetarea relațiilor de muncă conform art. 85 alin. (41) din Codul muncii, din propria inițiativă a angajatei.

De asemenea, reclamanta menționează că angajatorul a aplicat eronat prevederile art. 85 din Codul muncii, care statuează dreptul salariatului de a desface contractul individual de muncă din propria lui inițiativă, or, la data emiterii ordinului nr. 159-p, cererea de demisie nu mai era valabilă, aceasta fiind retrasă prin cererea din 27 iulie 2018. În aceeași ordine de idei, la etapa dezbaterilor judiciare în prima instanță, reprezentantul reclamantei a mai invocat că, potrivit prevederilor art. 85 alin. (5) din Codul muncii, dacă după expirarea termenelor indicate în alin. (1), (2) și (41), salariatul nu a fost de fapt eliberat din funcție și el își continuă activitatea de muncă fără să-și reafirme în scris dorința de a desface contractul individual de muncă, eliberarea acestuia nu se admite.

Or, în opinia avocatului, pârâta a eliberat-o pe reclamantă din funcție, după expirarea a 15 zile din data depunerii cererii de demisie, deși angajata a continuat să lucreze și nu și-a reafirmat în scris dorința de a desface contractul individual de muncă. În context, s-a invocat că, reclamanta nu deținea funcția de adjunct al conducătorului și, prin urmare, prevederile alin. (41) din Codul muncii, care prevede termenul de o lună pentru preîntâmpinarea administrației despre demisie, nu sunt aplicabile cazului, or, potrivit contractului individual de muncă din 14 mai 2009, reclamanta a fost angajată în funcția de director economic, director general adjunct. Ulterior, pe parcursul activității, reclamantei i-a fost atribuită doar funcția de director economic.

Însă, potrivit ordinului nr. 159-p din 17 august 2018, reclamanta a fost demisă din funcția de director economic și nu de director general adjunct. În altă ordine de idei, s-a menționat că Statutul Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA nu prevede că organele de conducere a societății ar include și funcția de director general adjunct. Schema structurii organizatorice a societății, atașate la dosar de către pârât, confirmă faptul că conducerea executivă a societății este compusă din: directorul general, căruia îi sunt subordonați direct, concomitent cu alți subalterni, inclusiv directorul comercial, directorul tehnic și de producție și, respectiv, directorul economic - funcție exercitată de către reclamantă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019, cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lupașcu Anatol, în interesele Angelicăi Șeremet, către Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA cu privire la anularea ordinului privind încetarea raportului de muncă, încasarea 2 compensației bănești în locul restabilirii în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțată de la serviciu, recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 26 decembrie 2019, avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, s-a respins apelul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019. La 18 septembrie 2020, avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, a declarat recurs, solicitând repunerea în termen, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată depusă de Șeremet Angelica. În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept reflectate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, s-a invocat că la soluționarea cauzei date, instanțele de judecată au aplicat prevederi legale irelevante speței, și anume art. 85 alin. (41) din Codul muncii, or, Șeremet Angelica nu deținea funcția de director-adjunct.

Suplimentar, s-a menționat că după expirarea a celor 14 zile calendaristice, așa cum o prescrie alin.(1) al art.85 din Codul muncii, angajatorul nu a emis un ordin de demisie a angajatei sale, dar nici angajata nu și-a încetat raporturile de muncă. De asemenea, interpretând prevederile art.85, alin.(5) din Codul muncii, reprezentantul recurentei a remarcat că existau concomitent mai multe motive care de jure interziceau desfacerea contractului de muncă cu clienta sa, or, Șeremet Angelica și-a retras cererea de demisie, a continuat relațiile de muncă chiar și după expirarea celor 14 zile calendaristice, iar în acest interval de timp, Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA nu a angajat în funcția respectivă o altă persoană.

La 24 noiembrie 2020, a fost înregistrată referința depusă de Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA pe marginea cererii de recurs, prin care s-a solicitat respingerea cererii de repunere în termen și respingerea recursului declarat, ca fiind inadmisibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2020, recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, a fost considerat admisibil. Cu referire la termenul depunerii cererii de recurs, este de menționat că, în conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020 a fost expediată participanților la proces, la 24 iunie 2020 (f.d. 217, vol.I), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit consideră că cererea de recurs, înregistrată la 18 septembrie 2020, este depusă în termen. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul formulat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, din considerentele ce urmează.

În materie de drept, Colegiul lărgit reține că potrivit prevederilor art. 81 alin. (1) lit.b) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta la inițiativa uneia dintre părți (art.85 și 86). Conform art. 85 alin. (1) din Codul muncii, salariatul are dreptul la demisie – desfacere a contractului individual de muncă, cu excepția prevederii alin.(41), din proprie inițiativă, anunțând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. Curgerea termenului menționat începe în ziua imediat următoare zilei în care a fost înregistrată cererea. Totodată, potrivit art.85 alin.(4) din Codul muncii, timp de 7 zile calendaristice de la data depunerii cererii de demisie, salariatul are dreptul să-și retragă cererea sau să depună o nouă cerere, prin care să o anuleze pe prima.

În acest caz, angajatorul este în drept să-l elibereze pe salariat numai dacă, până la retragerea (anularea) cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu un alt salariat în condițiile prezentului cod. Colegiul lărgit reține că, prin contractul individual de muncă nr. 193 din 14 mai 2009, Șeremet Angelica a fost angajată în funcția de director economie - director general adjunct al directorului general al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, iar în temeiul acordului adițional nr. 2 la contractul individual de muncă, părțile au convenit de a modifica în preambul sintagma ”director economie - director general adjunct al directorului general al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA” cu sintagma ”director economie”.

(f.d.55-57, vol.I) La 18 iulie 2018, directorul economie - Șeremet Angelica, a depus cerere de reziliere a contractului de muncă din proprie inițiativă, iar la 27 iulie 2018 a depus o altă cerere prin care și-a retras cererea de desfacere a contractului individual de muncă din proprie inițiativă. Cu toate acestea, la ședința ordinară a Consiliului Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA din 07 august 2018, a fost votată demisia Angelicăi Șeremet și s-a împuternicit directorul general să emită ordinul de demisie, cu inițierea concursului pentru suplinirea funcției vacante, iar prin ordinul nr. 159-P din 17 august 2018, Șeremet Angelica a fost demisionată din funcția de director economie la direcția executivă, din aceeași dată, conform art. 85 alin. (41) din Codul muncii, din proprie inițiativă.

(f.d.35, 30-31, 24, vol.I) 4 Astfel, Șeremet Angelica prin intermediul avocatului Lupașcu Anatol, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, solicitând anularea ordinului nr. 159-p din 17 august 2018, privind încetarea raporturilor de muncă, repunerea în funcția de director economie al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA din 18 iulie 2018; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu; încasarea a 10 salarii medii lunare cu titlul de compensare a prejudiciului moral cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, a fost depusă o cerere de concretizare a acțiunii, prin care s-a solicitat încasarea de la pârât a 10 salarii medii în locul restabilirii la locul de muncă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. Instanța de recurs consideră că actele judecătorești enunțate supra, sunt legale și întemeiate, or, precum s-a constatat din materialele cauzei, cererea de demisie a fost depusă la 18 iulie 2018, iar cererea de retragere a acesteia a fost depusă la 27 iulie 2018, peste termenul de șapte zile calendaristice după depunere, stipulat la art.85 alin.(4) din Codul muncii. Astfel, de către angajata Șeremet Angelica au fost omise prescripțiile legale privind retragerea cererii de demisie, iar angajatorul Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, a fost în drept de a o concedia, în temeiul cererii de demisie din propria inițiativă.

Cu referire la imposibilitatea retragerii cererii de demisie în termen, deoarece salariata se afla în concediu medical, instanța de recurs menționează că precum reiese din trimiterea – extras eliberată la solicitare de către IMSP AMT Centru, datată cu 19 septembrie 2019 (f.d.135A, vol.I), recurenta s-ar fi aflat în concediu medical începând cu 17 iulie 2018, iar conform altei trimiteri – extras (f.d.136, vol.I), Șeremet Angelica a fost internată în staționar, la 24 iulie 2018 și externată la 02 august 2018. În această ordine de idei, dat fiind faptul că cererea de demisie a fost semnată și depusă personal de către Șeremet Angelica la 18 iulie 2018, iar cererea de retragere a cererii privind demisia, a fost depusă la 27 iulie 2018, când se presupune că recurenta se afla în concediu medical, Colegiul lărgit consideră declarative argumentele avocatului Lupașcu Anatol, or, acțiunile angajatei cu privire la demisie și retragerea cererii de demisie, demonstrează contrariul.

Colegiul lărgit consideră irelevante argumentele reprezentantului recurentei, precum că după depunerea cererii de demisie, Șeremet Angelica a continuat să-și exercite atribuțiile de muncă și, respectiv, angajatorul nu a fost în drept să o concedieze după expirarea termenului de 14 zile după depunerea cererii de demisie, or, potrivit art.85 alin. (41) din Codul muncii, conducătorul unității (al filialei sau reprezentanței), adjuncții lui și contabilul-șef sunt în drept să demisioneze, anunțând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu o lună înainte.

Respectiv, faptul că Șeremet Angelica a activat în cadrul Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, după expirarea termenului de 14 zile după depunerea cererii de demisie, nu constituie temei pentru a desconsidera cererea ei privind demisia, deoarece, concluzionând asupra normei legale citate supra, Colegiul lărgit remarcă faptul că, angajatul urmează să-și exercite atribuțiile de serviciu în continuare, timp de o lună, (dacă nu-și retrage cererea de demisie în 5 termenul stabilit de lege), iar angajatorul are la dispoziție o lună, pentru a emite ordinul de concediere, fapt ce și s-a produs la 17 august 2018. (f.d.24 vol.I) Mai mult ca atât, ocuparea unui loc de muncă recent eliberat, este o procedură complexă care implică mai multe procedee.

Astfel, este cert faptul că, după expirarea termenului stabilit de lege, pentru retragerea cererii de demisie, angajatorul a inițiat procedura de ocupare a locului vacant, fapt ce se demonstrează inclusiv prin conținutul extrasului din procesul-verbal nr. 2 din 07 august 2018, din care rezultă că urma să fie anunțat concurs pentru ocuparea postului vacant. În altă ordine de idei, cu referire la argumentele reprezentantului recurentei despre funcția deținută de către Șeremet Angelica în cadrul Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA și inaplicabilitatea prevederilor art. 85 alin. (41) din Codul muncii, este necesar de a menționa că o ajustare a denumirii funcției deținută de către recurentă la prevederile Clasificatorului ocupațiilor din RM, nu înseamnă pierderea statutului de adjunct al conducătorului unității, dat fiind faptul că recurenta continua să aibă aceleași competențe și responsabilități.

De asemenea, potrivit răspunsului Ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 09/5937 din 24 octombrie 2019, adjunct al conducătorului unității este persoana care face parte din conducerea unității, coordonează activitatea unui sector (domeniu) sau mai multor sectoare și este în subordinea nemijlocită a conducătorului unității. Potrivit Regulamentului cu privire la Direcție și Directorul general al ”Franzeluța” SA (Organul executiv), aprobat de către Consiliul Societății al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, Direcția și Directorul general este un organ colegial executiv de dispoziție numit de către Consiliul Societății și subordonat Consiliului Societății și Adunării generale a acționarilor.

Potrivit pct.1.4. din Regulamentul menționat supra, de competența Direcției și a Directorului general ține conducerea generală a activității de producere și investiții a Societății în baza legislației în vigoare, Statutul Societății și deciziilor Consiliului Societății. Totodată, corespunzător dispozițiilor contractului individual de muncă nr.193 din 14 mai 2009, Șeremet Angelica era împuternicită să administreze nemijlocit și prin intermediul subdiviziunilor subordonate activitatea economico - financiară a Societății, or, reieșind din conținutul acestui act, este de concluzionat că în atribuțiile recurentei, intrau domeniile prioritare de activitate a Societății, care pot fi realizate doar de către conducătorul unității și adjuncții acestuia.

Astfel, în pofida faptului că potrivit clasificatorului ocupațiilor, denumirea funcției din ”director economie - director general adjunct al directorului general” a fost ajustată în ”director economie”, or, în temeiul acordului adițional nr. 2 din 11 octombrie 2011, la contractul individual de muncă, părțile au convenit de a modifica în preambul sintagma ”director economie - director general adjunct al directorului general al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA cu sintagma ”director economie”, iar prin ordinul nr.23-p din 28 ianuarie 2015 a fost modificată denumirea funcției Angelicăi Șeremet din ”director economie” în ”director economic”, Colegiul lărgit remarcă că restul dispozițiilor contractuale au rămas neschimbate, ceea ce presupune că, deși funcția Angelicăi Șeremet nu conținea expres sintagma ”director adjunct”, ultima era obligată și continua să exercite aceleași atribuții.

6 Drept urmare, recurentei Șeremet Angelica, în funcția deținută la ”Franzeluța” SA, îi sunt aplicabile prevederile art. 85 alin. (41) din Codul muncii, or, instanța de apel corect a statuat că ordinul nr. 159-p din 17 august 2018, privind încetarea raporturilor de muncă, a fost emis în conformitate cu normele legale. Mai mult, instanța de recurs reține că Șeremet Angelica a depus cerere de demisie din proprie inițiativă din funcția deținută, anunțând despre aceasta angajatorul cu o lună înainte.

Astfel, Colegiul lărgit remarcă că argumentele invocate în acest sens au fost combătute, inclusiv prin procedura de eliberare din funcție a Angelicăi Șeremet, stabilită de Statutul și Regulamentul Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, fapt confirmat prin extrasul din procesul- verbal nr. 2 din 07 august 2018 al ședinței ordinare a Consiliului Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, la care cererea de demisie a fost aprobată, în rezultatul votării a 6 membri prezenți la ședință.

Cu referire la argumente expuse în recurs privind termenul în care angajatul are dreptul de a-și retrage cererea de demisie, Colegiul lărgit menționează că prevederile citate în recurs se referă la art.85 din Codul muncii (în redacția veche), până la modificările operate în anul 2015 la Codul muncii, în baza Legii nr.205 din 20 noiembrie 2015, în vigoare din 18 decembrie 2015, prin care termenul de revocare a cererii de demisie, s-a redus de la 14 până la 7 zile.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, și a menține decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet către Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, cu privire la anularea ordinului privind încetarea raportului de muncă, încasarea compensației bănești în locul restabilirii în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțată de la serviciu, recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Mariana Pitic 7