2ra-52/21 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale

2ra-52/21 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-52/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător –V.Lastavețchi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – I. Secrieru, V. Mihaila, I. Cotruță

D E C I Z I E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi

Șeremet,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lupașcu

Anatol în interesele Angelicăi Șeremet către Combinatul de panificație din Chișinău

”Franzeluța” SA, cu privire la anularea ordinului privind încetarea raportului de

muncă, încasarea compensației bănești în locul restabilirii în funcția anterior

deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțată de la serviciu,

recuperarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, prin care s-a respins

apelul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet și s-a

menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019,

c o n s t a t ă:

La 19 noiembrie 2018, Șeremet Angelica prin intermediul avocatului Lupașcu

Anatol, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Combinatului de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, cu privire la anularea ordinului nr. 159-p

din 17 august 2018, privind încetarea raporturilor de muncă, repunerea în funcția de

director economie al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA din

18 iulie 2018; încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu;

încasarea a 10 salarii medii lunare cu titlu de compensare a prejudiciului moral

cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, a depus o

cerere de concretizare a acțiunii, solicitând încasarea de la pârât a 10 salarii medii în

locul restabilirii la locul de muncă.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, potrivit contractului

individual de muncă nr. 193 din 14 mai 2009 și a ordinului nr. 90p din 14 mai 2009,

Șeremet Angelica a fost angajată în funcția de director general adjunct, director

economie, iar la 06 octombrie 2011, în baza deciziei Consiliului societății (procesul

verbal nr. 3) reclamanta a fost numită în funcția de Director economie, funcție care a

exercitat-o până la 17 august 2018, când prin decizia pârâtei a fost încetat contractul

1

individual de muncă cu reclamanta, fiind invocat motivul demisiei ”din proprie

inițiativă” - art. 85 alin. (41) din Codul muncii.

La caz, reclamanta consideră că decizia pârâtei privind încetarea raporturilor de

muncă, este neîntemeiată din motiv că cererea din 18 iulie 2018, prin care și-a

anunțat demisia din funcția de director economie, a fost depusă în rezultatul unei

situații de serviciu cu efect emoțional stresant, iar ulterior, continuându-și

exercitarea obligațiilor de funcție, și-a reevaluat atitudinea vis-a-vis de cererea de

demisie, astfel că la 27 iulie 2018 a depus o altă cerere prin care și-a retras cererea

de desfacere a contractului individual de muncă din proprie inițiativă.

În pofida situației menționate, pârâta a ignorat cererea din 27 iulie 2018 privind

retragerea cererii de demisie și renunțare la desfacerea contractului individual de

muncă din propria inițiativă a reclamantei și, la 17 august 2018, a emis ordinul nr.

159-p, prin care a dispus încetarea relațiilor de muncă conform art. 85 alin. (41) din

Codul muncii, din propria inițiativă a angajatei.

De asemenea, reclamanta menționează că angajatorul a aplicat eronat

prevederile art. 85 din Codul muncii, care statuează dreptul salariatului de a desface

contractul individual de muncă din propria lui inițiativă, or, la data emiterii

ordinului nr. 159-p, cererea de demisie nu mai era valabilă, aceasta fiind retrasă prin

cererea din 27 iulie 2018.

În aceeași ordine de idei, la etapa dezbaterilor judiciare în prima instanță,

reprezentantul reclamantei a mai invocat că, potrivit prevederilor art. 85 alin. (5) din

Codul muncii, dacă după expirarea termenelor indicate în alin. (1), (2) și (41),

salariatul nu a fost de fapt eliberat din funcție și el își continuă activitatea de muncă

fără să-și reafirme în scris dorința de a desface contractul individual de muncă,

eliberarea acestuia nu se admite. Or, în opinia avocatului, pârâta a eliberat-o pe

reclamantă din funcție, după expirarea a 15 zile din data depunerii cererii de

demisie, deși angajata a continuat să lucreze și nu și-a reafirmat în scris dorința de a

desface contractul individual de muncă.

În context, s-a invocat că, reclamanta nu deținea funcția de adjunct al

conducătorului și, prin urmare, prevederile alin. (41) din Codul muncii, care prevede

termenul de o lună pentru preîntâmpinarea administrației despre demisie, nu sunt

aplicabile cazului, or, potrivit contractului individual de muncă din 14 mai 2009,

reclamanta a fost angajată în funcția de director economic, director general adjunct.

Ulterior, pe parcursul activității, reclamantei i-a fost atribuită doar funcția de

director economic.

Însă, potrivit ordinului nr. 159-p din 17 august 2018, reclamanta a fost demisă

din funcția de director economic și nu de director general adjunct.

În altă ordine de idei, s-a menționat că Statutul Combinatului de panificație din

Chișinău ”Franzeluța” SA nu prevede că organele de conducere a societății ar

include și funcția de director general adjunct. Schema structurii organizatorice a

societății, atașate la dosar de către pârât, confirmă faptul că conducerea executivă a

societății este compusă din: directorul general, căruia îi sunt subordonați direct,

concomitent cu alți subalterni, inclusiv directorul comercial, directorul tehnic și de

producție și, respectiv, directorul economic - funcție exercitată de către reclamantă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019,

cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lupașcu Anatol, în interesele

Angelicăi Șeremet, către Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA cu

privire la anularea ordinului privind încetarea raportului de muncă, încasarea

2

compensației bănești în locul restabilirii în funcția anterior deținută, încasarea

salariului pentru perioada absenței forțată de la serviciu, recuperarea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 decembrie 2019, avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet

a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei

noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, s-a respins apelul declarat

de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019.

La 18 septembrie 2020, avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi

Șeremet, a declarat recurs, solicitând repunerea în termen, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 26 mai 2020 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

din 16 decembrie 2019, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de

chemare în judecată depusă de Șeremet Angelica.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

reflectate în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, s-a invocat că la

soluționarea cauzei date, instanțele de judecată au aplicat prevederi legale irelevante

speței, și anume art. 85 alin. (41) din Codul muncii, or, Șeremet Angelica nu deținea

funcția de director-adjunct.

Suplimentar, s-a menționat că după expirarea a celor 14 zile calendaristice, așa

cum o prescrie alin.(1) al art.85 din Codul muncii, angajatorul nu a emis un ordin de

demisie a angajatei sale, dar nici angajata nu și-a încetat raporturile de muncă.

De asemenea, interpretând prevederile art.85, alin.(5) din Codul muncii,

reprezentantul recurentei a remarcat că existau concomitent mai multe motive care

de jure interziceau desfacerea contractului de muncă cu clienta sa, or, Șeremet

Angelica și-a retras cererea de demisie, a continuat relațiile de muncă chiar și după

expirarea celor 14 zile calendaristice, iar în acest interval de timp, Combinatul de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA nu a angajat în funcția respectivă o altă

persoană.

La 24 noiembrie 2020, a fost înregistrată referința depusă de Combinatul de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA pe marginea cererii de recurs, prin care s-a

solicitat respingerea cererii de repunere în termen și respingerea recursului declarat,

ca fiind inadmisibil.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 09 decembrie 2020, recursul

declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, a fost

considerat admisibil.

Cu referire la termenul depunerii cererii de recurs, este de menționat că, în

conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020 a

fost expediată participanților la proces, la 24 iunie 2020 (f.d. 217, vol.I), însă la

materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze momentul recepționării

acesteia de către recurentă.

Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Colegiul lărgit

consideră că cererea de recurs, înregistrată la 18 septembrie 2020, este depusă în

termen.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge recursul

formulat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, din

considerentele ce urmează.

În materie de drept, Colegiul lărgit reține că potrivit prevederilor art. 81 alin. (1)

lit.b) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta la inițiativa

uneia dintre părți (art.85 și 86).

Conform art. 85 alin. (1) din Codul muncii, salariatul are dreptul la demisie –

desfacere a contractului individual de muncă, cu excepția prevederii alin.(41), din

proprie inițiativă, anunțând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile

calendaristice înainte. Curgerea termenului menționat începe în ziua imediat

următoare zilei în care a fost înregistrată cererea.

Totodată, potrivit art.85 alin.(4) din Codul muncii, timp de 7 zile calendaristice

de la data depunerii cererii de demisie, salariatul are dreptul să-și retragă cererea sau

să depună o nouă cerere, prin care să o anuleze pe prima. În acest caz, angajatorul

este în drept să-l elibereze pe salariat numai dacă, până la retragerea (anularea)

cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu un alt salariat în

condițiile prezentului cod.

Colegiul lărgit reține că, prin contractul individual de muncă nr. 193 din 14 mai

2009, Șeremet Angelica a fost angajată în funcția de director economie - director

general adjunct al directorului general al Combinatului de panificație din Chișinău

”Franzeluța” SA, iar în temeiul acordului adițional nr. 2 la contractul individual de

muncă, părțile au convenit de a modifica în preambul sintagma ”director economie -

director general adjunct al directorului general al Combinatului de panificație din

Chișinău ”Franzeluța” SA” cu sintagma ”director economie”. (f.d.55-57, vol.I)

La 18 iulie 2018, directorul economie - Șeremet Angelica, a depus cerere de

reziliere a contractului de muncă din proprie inițiativă, iar la 27 iulie 2018 a depus o

altă cerere prin care și-a retras cererea de desfacere a contractului individual de

muncă din proprie inițiativă.

Cu toate acestea, la ședința ordinară a Consiliului Combinatului de panificație

din Chișinău ”Franzeluța” SA din 07 august 2018, a fost votată demisia Angelicăi

Șeremet și s-a împuternicit directorul general să emită ordinul de demisie, cu

inițierea concursului pentru suplinirea funcției vacante, iar prin ordinul nr. 159-P din

17 august 2018, Șeremet Angelica a fost demisionată din funcția de director

economie la direcția executivă, din aceeași dată, conform art. 85 alin. (41) din Codul

muncii, din proprie inițiativă. (f.d.35, 30-31, 24, vol.I)

4

Astfel, Șeremet Angelica prin intermediul avocatului Lupașcu Anatol, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Combinatului de panificație din Chișinău

”Franzeluța” SA, solicitând anularea ordinului nr. 159-p din 17 august 2018, privind

încetarea raporturilor de muncă, repunerea în funcția de director economie al

Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA din 18 iulie 2018;

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la serviciu; încasarea a 10

salarii medii lunare cu titlul de compensare a prejudiciului moral cauzat și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, a fost depusă o cerere de concretizare a acțiunii, prin care s-a solicitat

încasarea de la pârât a 10 salarii medii în locul restabilirii la locul de muncă.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 16 decembrie 2019,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată.

Instanța de recurs consideră că actele judecătorești enunțate supra, sunt legale și

întemeiate, or, precum s-a constatat din materialele cauzei, cererea de demisie a fost

depusă la 18 iulie 2018, iar cererea de retragere a acesteia a fost depusă la 27 iulie

2018, peste termenul de șapte zile calendaristice după depunere, stipulat la art.85

alin.(4) din Codul muncii. Astfel, de către angajata Șeremet Angelica au fost omise

prescripțiile legale privind retragerea cererii de demisie, iar angajatorul Combinatul

de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, a fost în drept de a o concedia, în

temeiul cererii de demisie din propria inițiativă.

Cu referire la imposibilitatea retragerii cererii de demisie în termen, deoarece

salariata se afla în concediu medical, instanța de recurs menționează că precum

reiese din trimiterea – extras eliberată la solicitare de către IMSP AMT Centru,

datată cu 19 septembrie 2019 (f.d.135A, vol.I), recurenta s-ar fi aflat în concediu

medical începând cu 17 iulie 2018, iar conform altei trimiteri – extras (f.d.136,

vol.I), Șeremet Angelica a fost internată în staționar, la 24 iulie 2018 și externată la

02 august 2018.

În această ordine de idei, dat fiind faptul că cererea de demisie a fost semnată și

depusă personal de către Șeremet Angelica la 18 iulie 2018, iar cererea de retragere

a cererii privind demisia, a fost depusă la 27 iulie 2018, când se presupune că

recurenta se afla în concediu medical, Colegiul lărgit consideră declarative

argumentele avocatului Lupașcu Anatol, or, acțiunile angajatei cu privire la demisie

și retragerea cererii de demisie, demonstrează contrariul.

Colegiul lărgit consideră irelevante argumentele reprezentantului recurentei,

precum că după depunerea cererii de demisie, Șeremet Angelica a continuat să-și

exercite atribuțiile de muncă și, respectiv, angajatorul nu a fost în drept să o

concedieze după expirarea termenului de 14 zile după depunerea cererii de demisie,

or, potrivit art.85 alin. (41) din Codul muncii, conducătorul unității (al filialei sau

reprezentanței), adjuncții lui și contabilul-șef sunt în drept să demisioneze, anunțând

despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu o lună înainte.

Respectiv, faptul că Șeremet Angelica a activat în cadrul Combinatului de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, după expirarea termenului de 14 zile după

depunerea cererii de demisie, nu constituie temei pentru a desconsidera cererea ei

privind demisia, deoarece, concluzionând asupra normei legale citate supra,

Colegiul lărgit remarcă faptul că, angajatul urmează să-și exercite atribuțiile de

serviciu în continuare, timp de o lună, (dacă nu-și retrage cererea de demisie în

5

termenul stabilit de lege), iar angajatorul are la dispoziție o lună, pentru a emite

ordinul de concediere, fapt ce și s-a produs la 17 august 2018. (f.d.24 vol.I)

Mai mult ca atât, ocuparea unui loc de muncă recent eliberat, este o procedură

complexă care implică mai multe procedee. Astfel, este cert faptul că, după

expirarea termenului stabilit de lege, pentru retragerea cererii de demisie,

angajatorul a inițiat procedura de ocupare a locului vacant, fapt ce se demonstrează

inclusiv prin conținutul extrasului din procesul-verbal nr. 2 din 07 august 2018, din

care rezultă că urma să fie anunțat concurs pentru ocuparea postului vacant.

În altă ordine de idei, cu referire la argumentele reprezentantului recurentei

despre funcția deținută de către Șeremet Angelica în cadrul Combinatului de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA și inaplicabilitatea prevederilor art. 85

alin. (41) din Codul muncii, este necesar de a menționa că o ajustare a denumirii

funcției deținută de către recurentă la prevederile Clasificatorului ocupațiilor din

RM, nu înseamnă pierderea statutului de adjunct al conducătorului unității, dat fiind

faptul că recurenta continua să aibă aceleași competențe și responsabilități.

De asemenea, potrivit răspunsului Ministrului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale nr. 09/5937 din 24 octombrie 2019, adjunct al conducătorului unității este

persoana care face parte din conducerea unității, coordonează activitatea unui sector

(domeniu) sau mai multor sectoare și este în subordinea nemijlocită a

conducătorului unității.

Potrivit Regulamentului cu privire la Direcție și Directorul general al

”Franzeluța” SA (Organul executiv), aprobat de către Consiliul Societății al

Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, Direcția și Directorul

general este un organ colegial executiv de dispoziție numit de către Consiliul

Societății și subordonat Consiliului Societății și Adunării generale a acționarilor.

Potrivit pct.1.4. din Regulamentul menționat supra, de competența Direcției și a

Directorului general ține conducerea generală a activității de producere și investiții a

Societății în baza legislației în vigoare, Statutul Societății și deciziilor Consiliului

Societății.

Totodată, corespunzător dispozițiilor contractului individual de muncă nr.193

din 14 mai 2009, Șeremet Angelica era împuternicită să administreze nemijlocit și

prin intermediul subdiviziunilor subordonate activitatea economico - financiară a

Societății, or, reieșind din conținutul acestui act, este de concluzionat că în

atribuțiile recurentei, intrau domeniile prioritare de activitate a Societății, care pot fi

realizate doar de către conducătorul unității și adjuncții acestuia.

Astfel, în pofida faptului că potrivit clasificatorului ocupațiilor, denumirea

funcției din ”director economie - director general adjunct al directorului general” a

fost ajustată în ”director economie”, or, în temeiul acordului adițional nr. 2 din 11

octombrie 2011, la contractul individual de muncă, părțile au convenit de a modifica

în preambul sintagma ”director economie - director general adjunct al directorului

general al Combinatului de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA cu sintagma

”director economie”, iar prin ordinul nr.23-p din 28 ianuarie 2015 a fost modificată

denumirea funcției Angelicăi Șeremet din ”director economie” în ”director

economic”, Colegiul lărgit remarcă că restul dispozițiilor contractuale au rămas

neschimbate, ceea ce presupune că, deși funcția Angelicăi Șeremet nu conținea

expres sintagma ”director adjunct”, ultima era obligată și continua să exercite

aceleași atribuții.

6

Drept urmare, recurentei Șeremet Angelica, în funcția deținută la ”Franzeluța”

SA, îi sunt aplicabile prevederile art. 85 alin. (41) din Codul muncii, or, instanța de

apel corect a statuat că ordinul nr. 159-p din 17 august 2018, privind încetarea

raporturilor de muncă, a fost emis în conformitate cu normele legale.

Mai mult, instanța de recurs reține că Șeremet Angelica a depus cerere de

demisie din proprie inițiativă din funcția deținută, anunțând despre aceasta

angajatorul cu o lună înainte. Astfel, Colegiul lărgit remarcă că argumentele

invocate în acest sens au fost combătute, inclusiv prin procedura de eliberare din

funcție a Angelicăi Șeremet, stabilită de Statutul și Regulamentul Combinatului de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, fapt confirmat prin extrasul din procesul-

verbal nr. 2 din 07 august 2018 al ședinței ordinare a Consiliului Combinatului de

panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, la care cererea de demisie a fost aprobată,

în rezultatul votării a 6 membri prezenți la ședință.

Cu referire la argumente expuse în recurs privind termenul în care angajatul are

dreptul de a-și retrage cererea de demisie, Colegiul lărgit menționează că

prevederile citate în recurs se referă la art.85 din Codul muncii (în redacția veche),

până la modificările operate în anul 2015 la Codul muncii, în baza Legii nr.205 din

20 noiembrie 2015, în vigoare din 18 decembrie 2015, prin care termenul de

revocare a cererii de demisie, s-a redus de la 14 până la 7 zile.

Din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi Șeremet, și a

menține decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Lupașcu Anatol în interesele Angelicăi

Șeremet.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2020, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Lupașcu Anatol în interesele

Angelicăi Șeremet către Combinatul de panificație din Chișinău ”Franzeluța” SA, cu

privire la anularea ordinului privind încetarea raportului de muncă, încasarea

compensației bănești în locul restabilirii în funcția anterior deținută, încasarea

salariului pentru perioada absenței forțată de la serviciu, recuperarea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7