2ra-546/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-546/22 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-546/22
2-18181961-01-2ra-18042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – A. Ojoga
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – A. Pahopol, O. Cojocaru, R. Pulbere
Î N C H E I E R E
01 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de Guștiuc Valeriu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc Valeriu către SRL
”HORUS” cu privire la încasarea salariului restant și a penalității de întârziere, anularea
ordinului de concediere, restabilirea în funcția anterior deținută cu încasarea salariului
pentru absența de la serviciu, repararea prejudiciului material și moral și compensarea
cheltuielilor de judecată,
și la acțiunea reconvențională depusă de SRL ”HORUS” către Guștiuc Valeriu cu
privire la încasarea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2021, prin care au fost
respinse apelurile declarate de către Guștiuc Valeriu și SRL ”HORUS”, și respectiv,
menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 17 septembrie 2020,
c o n s t a t ă:
La 22 august 2018, Guștiuc Valeriu a depus cerere de chemare în judecată împotriva
SRL ”HORUS” cu privire la încasarea salariului restant și a penalității de întârziere până
la ziua înaintării prezentei cereri de chemare în judecată, anularea ordinului nr.58-Ce din
18 mai 2018 cu privire la eliberarea din funcție, repararea prejudiciului moral în sumă de
5000 lei și a celui material, și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în baza contractului individual de muncă
nr.35/17 din 05 iulie 2017, a activat în cadrul SRL ”HORUS”, în perioada 05 iulie 2017
– 18 mai 2018, în funcția de energetician sector în departamentul de construcții, cu un
salariul stabilit de 3 670 lei/lunar, sumă care însă diferă de suma salariului din ordinul de
angajare. Începând cu 01 noiembrie 2017, salariul a fost majorat până la 4 100 lei/ lunar.
Din cauza înregistrării restanțelor la achitarea salariului, la 08 mai 2018, reclamantul a
depus cerere de eliberare din funcție, însă nu a primit răspuns la aceasta.
Totodată, la 21 mai 2018, prezentându-se ca de obicei la locul de muncă, paza i-a
restricționat accesul în sediul companiei, considerent din care a solicitat implicarea
serviciului 112, care i-a asigurat accesul în biroul din oficiul administrației, unde i s-a
comunicat că a fost concediat.
Astfel, la sediul companiei a făcut cunoștință cu ordinul nr. 58-Ce din 18 mai 2018 cu
privire la eliberarea din serviciu în baza art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii – pentru
absența nemotivată de la serviciu la 12 aprilie 2018.
1
Reclamantul consideră că ordinul dat a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 80 din
Codul muncii, dat fiind faptul că nu a avut nicio absență nemotivată la serviciu, fapt ce
poate fi confirmat inclusiv prin declarațiile martorilor. La fel, ordinul dat a fost emis cu
încălcarea prevederilor art. 208 din Codul muncii, așa cum nimeni nu a cerut nicio
explicație până la data emiterii acestuia.
Suplimentar, reclamantul a indicat că, carnetul de muncă i-a fost întors cu întârziere și
din cauza acestui fapt nu a putut să fie angajat într-o altă instituție.
La fel, din cauza concedierii și reținerii achitării plăților salariale, a fost pus într-o
situație financiară precară, neavând posibilitatea să asigure strictul necesar pentru viața
sa și a celor apropiați.
În concluzie, reclamantul a remarcat că pentru constatarea neajunsurilor din cadrul
SRL ”HORUS”, a depus o cerere la Inspectoratul de stat al muncii cu nr. G-690/18 din
14 iunie 2018, care în final a stabilit mai multe încălcări.
Prin cererea din 14 februarie 2019, Guștiuc Valeriu a concretizat pretențiile din acțiune,
solicitând încasarea de la pârât a sumei restante la salariul neachitat și plata suplimentară
pentru fiecare zi de întârziere până la ziua înaintării prezentei cereri de chemare în
judecată; anularea ordinului Ordinul nr.58-Ce din 18 mai 2018 cu privire la eliberarea din
funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii, restabilirea în funcția pe care
o deținea, cu încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă începând cu 18 mai
2018 până la ziua restabilirii în funcție, încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei
și a prejudiciului material, încasarea cheltuielilor judiciare pe care le va avea de suportat
în legătură cu acest proces de judecată.
La 28 septembrie 2018, SRL ”HORUS” a depus acțiune reconvențională către Guștiuc
Valeriu cu privire la încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 7 591,68 lei și compensarea
cheltuielilor de judecată, în sumă de 270 lei.
În motivarea acțiunii reconvenționale a menționat că, la 05 iulie 2017, între SRL
”HORUS”, în calitate de angajator, și Guștiuc Valeriu, în calitate de salariat, a fost
încheiat contractul individual de muncă nr. 35/17, în temeiul căruia ultimul a fost angajat
în cadrul departamentului construcții SRL ”HORUS”, pe un termen nedeterminat, în
funcția de energetician sector, fiind semnat și un contract de răspundere materială
individuală în cazul neasigurării integrității valorilor transmise.
Pe parcursul perioadei de angajare, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, Guștiuc
Valeriu a primit de la angajator, și a procurat din contul angajatorului, mai multe bunuri,
față de care urma să aibă o atitudine gospodărească și să ia măsuri de prevenire a oricărui
prejudiciu, să le țină la evidență, să întocmească și să prezinte în modul stabilit dările de
seamă financiar-materiale și alte dări de seamă cu privire la circulația și soldurile valorilor
ce i-au fost transmise.
Astfel, din motivul neprezentării dărilor de seamă pe o perioadă îndelungată și a
verificării soldurilor, în baza ordinului nr. 27/18 din 04 aprilie 2018 ”cu privire la
petrecerea inventarierii” în cadrul companiei SRL ”HORUS” urma a fi efectuată o
inventariere în subdiviziunea gestionarului Guștiuc Valeriu, în acest scop fiind creată o
comisie de inventariere.
La 05 aprilie 2018, a început inventarierea bunurilor în sumă totală de 175 109, 16 lei,
compuse din: materiale în sumă de 69 558, 45 lei, OMVSD în sumă de 73 324, 54 lei și
mijloace fixe în sumă de 32 226, 17 lei.
În urma inventarierii s-au constatat neajunsuri în valoare de 11 679, 02 lei, dintre care:
materiale de 8 484 lei, OMVSD de 720, 52 lei și mijloace fixe de 2 424, 50 lei.
Totodată, Guștiuc Valeriu a refuzat să semneze procesul-verbal de inventariere din 21
2
mai 2018, din care motiv, actul i-a fost expediat prin poștă la 01 iunie 2018, solicitându-
i prezentarea explicațiilor asupra rezultatelor inventarierii, însă această scrisoare s-a întors
cu mențiunea ”nereclamat”.
Ulterior, la 29 mai 2018, Guștiuc Valeriu a depus cerere privind reexaminarea
rezultatelor inventarierii, anexând copii ale proceselor-verbale de casare a materialelor.
Dat fiind faptul că procesele-verbale în cauză nu au fost prezentate în original, la 08
iunie 2018, cu participarea lui Guștiuc Valeriu, comisia a început examinarea acestora în
copii simple, la ora 12:40, însă Guștiuc Valeriu a părăsit locul de inventariere, constatând
drept rezultat neajunsuri în valoare de 7 591, 68 lei, dintre care: materiale în sumă de 5
008, 68 lei, OMVSD de 158, 33 lei și mijloace fixe în sumă de 2 424, 50 lei, întocmind
lista exhaustivă a bunurilor neprezentate de către pârât, dar primirea cărora de către
acesta, poate fi probată prin facturile fiscale anexate la materialele cauzei.
La 20 iunie 2018, SRL ”HORUS” a expediat în adresa lui Guștiuc Valeriu o scrisoare
prin care i-a solicitat prezentarea explicațiilor pe marginea rezultatelor inventarierii
consemnate în procesul-verbal nr.2 al comisiei din 08 iunie 2018, însă scrisoarea s-a întors
cu mențiunea ”nereclamat”.
Ulterior, la 26 septembrie 2018, SRL ”HORUS” a expediat în adresa lui Guștiuc
Valeriu somația cu nr. 672/18 din 24 septembrie 2018, prin care a solicitat repararea
prejudiciului cauzat în valoare de 7 591, 68 lei, la scrisoare anexând procesul-verbal nr.2
de verificare a inventarierii bunurilor din 08 iunie 2018, ordinul nr.85/-C din 06 iulie 2018
cu privire la recuperarea prejudiciului material și copia contractului nr. 35/17 cu privire
la răspunderea materială individuală deplină din 05 iulie 2018.
Prin cererea din 05 decembrie 2018, SRL ”HORUS” a majorat cuantumul pretenției
privind încasarea prejudiciului cauzat cu 1 431 lei, motivând că, prin ordinul nr. 55-C din
08 mai 2018, Guștiuc Valeriu a fost obligat să transmită toate bunurile materiale aflate în
gestiunea sa, în termen de 3 zile, persoanei responsabile, însă ultimul, profitând de faptul
că în factura fiscală nu era menționată nici o informație despre modelul bunului procurat
și de faptul că persoana, responsabilă de primirea bunurilor, nu cunoștea modelul
procurat, în loc să returneze un bun - polizor unghiular, procurat la data de 30 ianuarie
2018 de la compania SRL ”RED CENTER”, a transmis un polizor de model Sturm ET
Stein Germany vechi și defectat.
Din răspunsul oferit de SRL ”RED CENTER”, rezultă că a fost procurat un polizor de
model HILTY AG 115-8S și nu cel returnat de Guștiuc Valeriu.
Prin somația nr. 862/18 expediată lui Guștiuc Valeriu la 20 noiembrie 2018 și
recepționată de acesta la 23 noiembrie 2018, s-a solicitat returnarea polizorului de model
HILTY AG 115-8S, procurat la 30 ianuarie 2018 sau achitarea contravalorii acestuia, în
sumă de 1 431 lei, însă până la momentul înaintării cererii reconvenționale, nu au fost
întreprinse careva acțiuni în acest sens.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 17 septembrie 2020, au fost
respinse cererea de chemare în judecată depusă de Guștiuc Valeriu către SRL ”HORUS”
cu privire la încasarea salariului restant și a penalității de întârziere, anularea ordinului de
concediere, restabilirea în funcția anterior deținută cu încasarea salariului pentru absența
de la serviciu, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de
judecată, și acțiunea reconvențională depusă de SRL ”HORUS” către Guștiuc Valeriu cu
privire la încasarea prejudiciului cauzat și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 17 septembrie 2020, Guștiuc Valeriu, prin intermediul avocatului Croitor Alexei, a
declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 17 septembrie
2020, solicitând casarea parțială a acesteia și emiterea unei hotărârii privind admiterea
3
cererii de chemare în judecată înaintate de Guștiuc Valeriu.
La 12 octombrie 2020, SRL ”HORUS” a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din 17 septembrie 2020, solicitând casarea parțială a acesteia și
emiterea unei hotărârii privind admiterea acțiunii reconvenționale înaintate de SRL
”HORUS”.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2021, s-au respins apelurile
declarate de către Guștiuc Valeriu și SRL ”HORUS”, și respectiv, s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 17 septembrie 2020.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță a determinat
corect raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea
cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate le-a fost dată o apreciere
completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată
cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
Astfel, temei de eliberare a lui Guștiuc Valeriu au servit: - nota informativă din 12
aprilie 2018, referitor la absența fără motive întemeiate de la lucru, a lui Valeriu Guștiuc,
la 12 aprilie 2018; - Ordinul nr.27/18 din 19 aprilie 2018 cu privire la inițierea anchetei
de serviciu, prin care s-a constatat imposibilitatea finalizării inventarierii în termen din
cauza neprezentării la inventariere a gestionarului bunurilor - Guștiuc Valeriu; - raportul
membrilor comisiei de anchetă din 21 aprilie 2018, care au constatat absența fără motive
întemeiate de la serviciu, mai mult de 4 ore consecutive în ziua de 12 aprilie 2018, a
salariatului Guștiuc Valeriu; - neexecutarea în termen a Ordinului nr. 27 /18 din 04 aprilie
2018 privind petrecerea inventarierii în scopul verificării stocurilor de materiale OMVSD
și MF aflate în gestiunea lui Guștiuc Valeriu; - Ordinul nr.48-C din 17 aprilie 2018, prin
care lui Guștiuc Valeriu i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară în formă de ”avertisment”
pe un termen de șase luni.
Totodată, instanța de apel a remarcat că angajatorul a solicitat explicația scrisă a
salariatului la examinarea abaterii disciplinare, oferindu-i posibilitate de a se apăra de
fapta ce i se impută, însă, contrar prevederilor art. 208 alin.(2) din Codul muncii, Guștiuc
Valeriu nu a prezentat probe în apărare, or, simpla mențiune ”nu sunt de acord”, nu poate
constitui temei de anulare a actului emis subsecvent ordinului nr.58-Ce din 18 mai 2018.
În combaterea argumentelor apelantului Guștiuc Valeriu, cu privire la reținerea
salariului, Curtea de Apel Chișinău a menționat că potrivit informației Inspectoratului de
Stat al Muncii din 14 iunie 2018, nu s-a constatat încălcarea legislației muncii în partea
ce ține de achitarea plăților și eliberarea carnetului de muncă, astfel, tergiversarea ridicării
salariului restant și a carnetului de muncă, nu poate fi pusă pe seama angajatorului.
Cu referire la acțiunea reconvențională a SRL ”HORUS”, instanța de apel a menționat
că, potrivit circumstanțelor constatate, angajatorul a încheiat contractul de răspundere
materială deplină, cu încălcarea prevederilor imperative ale legii, respectiv, contractul
menționat fiind unul nul de drept, neproducând astfel efecte juridice.
La 18 martie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Guștiuc Valeriu, prin care s-a
solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2021 și a hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 17 septembrie 2020, în partea respingerii cererii
de chemare în judecată depuse de Valeriu Guștiuc, cu emiterea în această parte a unei noi
hotărâri, privind admiterea cererii de chemare în judecată depusă de Valeriu Guștiuc,
încasarea din contul SRL ”HORUS” a sumei restante la salariul neachitat și a plăților
suplimentare pentru fiecare zi de întârziere, anularea ordinului nr.58-Ce din 18 mai 2018,
restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului moral, încasarea prejudiciului material și
compensarea cheltuielilor de judecată.
4
În motivarea cererii de recurs, s-a invocat că, instanțele inferioare nu au ținut cont de
faptul că Ordinul nr. 27/18 din 04 aprilie 2018, prin care s-a dispus petrecerea
inventarierii, nu conține adresa la care urma să fie efectuată aceasta.
În context recurentul a comunicat că la acel moment, SRL ”HORUS” desfășura lucrări
de construcție la câteva șantiere, unde era implicat Guștiuc Valeriu.
Astfel, recurentul Guștiuc Valeriu a menționat că lipsa lui de la șantierul de construcție
de pe str. Florilor, nr. 28/2, din mun. Chișinău, fapt constatat prin Nota informativă despre
faptul imposibilității petrecerii inventarierii stocurilor de materiale, este motivată prin
faptul că el s-a aflat la alt șantier.
De asemenea, recurentul a menționat că Ordinul nr. 29/18 din 19 aprilie 2018, privind
inițierea procedurii desfășurării anchetei de serviciu în cadrul societății, în privința
angajatului Guștiuc Valeriu, în legătură cu lipsa acestuia de la locul de muncă la 12 aprilie
2018, nu i-a fost adus la cunoștință.
Suplimentar, recurentul a menționat că nu a avut parte de o instanță imparțială, astfel
că atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel, i-au fost încălcate drepturile
procesuale, în special cu referire la contradictorialitatea și egalitatea părților în drepturile
procedurale și disponibilitatea în drepturi, care se afirmă în posibilitatea participanților la
proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de
interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a
alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.
La fel, recurentul a menționat că nu este de acord cu argumentele instanței despre
tergiversarea ridicării salariului restant și a carnetului de muncă, or, acestea sunt
obligațiile exclusive ale angajatorului SRL ”HORUS”.
La 18 mai 2022, SRL ”HORUS” a depus referință la recursul declarat de Guștiuc
Valeriu, solicitând declararea inadmisibilității cererii de recurs.
Cu referire la prevederile art.434 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului menționează că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău din 09 noiembrie 2021, a
fost recepționată de către Guștiuc Valeriu la 19 ianuarie 2022. (f. d. 73, vol. IV)
Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului,
consideră că recursul din 18 martie 2022, declarat de Guștiuc Valeriu, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și
prevederile legale, Completul consideră că recursul lui Guștiuc Valeriu este neîntemeiat
și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători
decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității
recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului.
5
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului, prin prisma prevederilor
secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de procedură civilă, sunt strict
delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f)
din Codul de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării
esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor
circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea recursului,
deoarece, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, în
condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. În acest context este de
menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv
numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele de
judecată precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate
a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de
art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu
soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune casarea actului judecătoresc
contestat.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil
să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în recursul declarat
de Guștiuc Valeriu.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării
recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Guștiuc Valeriu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Maria Ghervas
6