3r-123/22 — anularea actului administrativ

3r-123/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-123/22

2-19104754-01-3r-13042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: C. Guzun)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud.: T. Chișca-Doneva, V. Burduh, N. Craiu)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

D E C I Z I E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Eximob Grup”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Eximob Grup” împotriva Primăriei mun.Chișinău cu

privire la anularea actului administrativ,

împotriva încheierii din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Eximob Grup” împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 20 iunie 2019, SRL „Eximob Grup” a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Primăriei mun.Chișinău, solicitând

anularea dispoziției nr.230-d din 23 aprilie 2019 „Cu privire la revocarea autorizației de

construire nr.116-c/19 din 11 martie 2019” a Viceprimarului mun.Chișinău emisă ca fiind

ilegal și contrar procedurii, precum și încasarea sumei de 15000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, cheltuielilor de judecată și a venitului ratat.

Prin încheierea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

declarată inadmisibilă acțiunea depusă de SRL „Eximob Grup” împotriva Primăriei

mun.Chișinău în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de SRL „Eximob Grup” și anulată dispoziția nr.230-d din 23

aprilie 2019 „Cu privire la revocarea autorizației de construire nr.116-c/19 din 11 martie

2019” emisă de Viceprimarul mun.Chișinău, ca fiind ilegală.

La 15 iunie 2020, Primarul general al mun.Chișinău a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 29 iulie 2020 a prezentat motivarea apelului, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii din 16 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

depus de Primarul general al mun.Chișinău, casată integral hotărârea din 16 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de respingere ca

neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de SRL „Eximob Grup”.

1

La 08 februarie 2021, SRL „Eximob Grup”, reprezentată de avocatul Andrei Mațco, a

depus recurs împotriva deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 16

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 02 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat

inadmisibil recursul depus de SRL „Eximob Grup”, reprezentată de avocatul Andrei

Mațco.

La 23 decembrie 2021, SRL „Eximob Grup” a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a

deciziei instanței de apel, cu redeschiderea procesului, prin care să fie emisă o decizie

nouă de admitere a acțiunii.

Ca temei de revizuire a deciziei instanței de apel, cu trimitere la prevederile art.449

lit.c) din Codul de procedură civilă, SRL „Eximob Grup” a indicat că în prezenta cauză nu

a fost atrasă în proces Agenția Servicii Publice, care putea să elucideze anumite

circumstanțe importante pentru soluționarea justă a litigiului și anume că, reieșind din

extrasul din Registrul bunurilor imobile la compartimentul III „Grevarea drepturilor

patrimoniale” sunt făcute înscrieri ce atestă dreptul său de arendă asupra bunului imobil

nr.cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX.

Prin încheierea din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SRL „Eximob Grup” împotriva deciziei

din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 31 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, SRL „Eximob Grup” a depus

recurs împotriva încheierii din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii instanței de revizuire, cu redeschiderea

procesului, prin care să fie soluționată problema în fond.

În susținerea recursului SRL „Eximob Grup” a indicat că este eronată concluzia

Curții de Apel Chișinău precum că nu a prezentat probe incontestabile că prin decizia

irevocabilă a instanței de apel au fost încălcate drepturile Agenției Servicii Publice, fără a

ține cont de faptul că la materialele dosarului este anexat extrasul din Registrul bunurilor

imobile, unde la capitolul III „Grevarea drepturilor patrimoniale” temeiul grevării fiind

indicat „arendă”. Or, orice grevare, înregistrare sau radiere din Registrul bunurilor imobile

se efectuează doar de către organul cadastral.

În viziunea SRL „Eximob Grup” odată ce deține dreptul de „arendă” asupra terenului

cu nr.cadastral XXXXX grevat de Agenția Servicii Publice, și recunoscut de autoritatea

publică locală prin dispoziții de plată care i se expediază regulat, rezultă că instanța s-a

expus asupra unui drept exclusiv care aparține Agenției Servicii Publice, care se

încadrează în prevederile art.449 lit.b) și c) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în

termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 07 februarie 2022, fiind

notificată avocatului SRL „Eximob Grup”, Andrei Mațco, prin intermediul poștei

electronice, la 15 februarie 2022 (f.d.232, vol.I).

Totodată, Colegiul remarcă că prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24

februarie 2022, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de

60 de zile, începând cu 24 februarie 2022.

2

Prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de către instanțele de

judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ, procedurilor de

executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în conformitate cu

prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ, proceselor penale,

cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.

Potrivit pct.5.2.2 din dispoziția menționată, termenele de exercitare a căilor de atac în

procedurile de contencios, care se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în

vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată,

de la data încetării stării de urgență. În cauzele care se suspendă de drept, în care au fost

exercitate căi de atac până la data emiterii prezentei dispoziții, dosarele se înaintează

instanței competente după încetarea stării de urgență.

Prin dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul justiției și s-a abrogat

punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările ulterioare, a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu 04 aprilie 2022.

Astfel, recursul din 31 martie 2022 a fost depus de SRL „Eximob Grup” cu

respectarea prevederilor prevăzute la art.242 din Codul administrativ.

La 13 aprilie 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun.Chișinău copia recursului depus de

SRL „Eximob Grup”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței, notificată

ultimei la 19 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul poștal de recepție anexat la actele

cauzei, însă intimata nu și-a valorificat acest drept procesual și nu a depus referință (f.d. 2,

4, vol.II).

În conformitate cu art.243 alin.(2) din Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a considerat inoportună citarea participanților pentru a se expune asupra

problemelor de legalitate invocate în recurs.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins și menținută

încheierea contestată, din următoarele motive.

Conform art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva

încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Totodată, conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

Se remarcă că posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de

procedură civilă reprezintă o cale excepțională de atac.

Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei

analize stricte.

În conformitate cu art.446 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, pot fi supuse

revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătoreștii, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă

conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătoreștii care nu se referă la

3

fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În

aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Potrivit art.447 lit.a) din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de

revizuire părțile și alți participanți la proces.

La rândul său, dispozițiile art.448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,

stipulează că, cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă

prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de

revizuire împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța care a

menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură

cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost

implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești

care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și

la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată

a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții

Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de

tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat

o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii

Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul

Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau

libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii

pronunțați de o instanță de judecată națională.

Potrivit art.450 lit.b) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în

termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele

respective – în cazul prevăzut la art.449 lit.c).

Din dispozițiile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, rezultă că cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod

obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă, dezbaterile sunt

limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire - instanța a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, instanța de judecată

urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al

raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și

4

concludente, iar instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii,

persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de

recurs și cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția Curții de Apel Chișinău de respingere a

cererii de revizuire depusă de SRL „Eximob Grup” ca fiind inadmisibilă, or, alegațiile

invocate de către ultima ca temeiuri de revizuire precum că prin decizia instanței de apel

au fost încălcate drepturile Agenției Servicii Publice prin neatragerea acesteia în proces, în

esență nu constituie circumstanțe în sensul art.449 din Codul de procedură civilă, care ar

permite redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 02 decembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

Or, atât instanța de apel, cât și instanța de recurs au examinat prezenta cauză sub

aspect multiaspectual, complet, nepărtinitor și nemijlocită în ansamblul și interconexiunea

lor, călăuzindu-se de cadrul legal aplicabil speței, argumentând destul de explicit care

temeiuri au servit la emiterea soluțiilor sale.

În contextul expus, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră corectă concluzia Curții de Apel Chișinău expusă în

încheierea din 07 februarie 2022, că împrejurările invocate de SRL „Eximob Grup” ca

temei de revizuire a deciziei irevocabile din 02 decembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

nu se încadrează în prevederile art.449 din Codul de procedură civilă și nu constituie temei

de redeschidere a procesului, deoarece Agenția Servicii Publice nu este subiect al

prezentului raport juridico-litigios.

Mai mult ca atât, SRL „Eximob Grup” nu a demonstrat faptul prin ce anume

dispoziția nr.230-d din 23 aprilie 2019 a Viceprimarului mun.Chișinău, prin care a fost

revocată autorizația de construire nr.116-c/19 din 11 martie 2019, eliberată SRL „Eximob

Grup” pentru amplasarea unei stații de alimentare cu produse petroliere multicarburant din

construcții ușor-demontabile, provizoriu, din bd. Dacia, 50/4, care constituie obiectul de

examinare al prezentei cauze, afectează nemijlocit drepturile și interesele legitime ale

Agenției Servicii Publice.

Din aceste considerente este irelevantă alegația recurentei precum că odată ce deține

dreptul de „arendă” asupra terenului cu nr.cadastral XXXXX grevat de Agenția Servicii

Publice, și recunoscut de autoritatea publică locală prin dispoziții de plată care i se

expediază regulat, rezultă că instanța de apel s-a expus asupra unui drept exclusiv care

aparține Agenției Servicii Publice, temei ce se încadrează în prevederile art.449 lit.b) și c)

din Codul de procedură civilă, fiindcă nu confirmă lezarea a vre-o unui drept al organului

cadastral prin respingerea acțiunii a SRL „Eximob Grup” cu privire la anularea dispoziției

nr. 230-d din 23 aprilie 2019 a Viceprimarului mun.Chișinău, prin care a fost revocată

autorizația de construire nr.116-c/19 din 11 martie 2019, eliberată SRL „Eximob Grup”

pentru amplasarea unei stații de alimentare cu produse petroliere multicarburant din

construcții ușor-demontabile, provizoriu, din XXXXX.

De fapt, argumentele invocate de SRL „Eximob Grup”, expuse în prezentul recurs și

cererea de revizuire, reprezintă un „recurs deghizat”, manifestate prin dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia irevocabilă din 02

decembrie 2020.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție remarcă că Curtea Constituțională a Republicii Moldova în decizia

nr.60 din 09 iunie 2020 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.229g/2019 și nr.5g/2020 privind

excepția de neconstituționalitate a articolelor 121 alin.(4), 49, 53 alin.(5), 448 și 452 din

Codul de procedură civilă, cert la paragrafele §47, 48 a stabilit că, în conformitate cu

art.452 alin.(2) din Codul de procedură civilă dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea

revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Așadar, la etapa admisibilității, instanța de

revizuire examinează dacă se atestă sau nu vreun temei din cele prevăzute la art.449 din

Codul de procedură civilă. Prin definiție și prin esență, în cadrul examinării admisibilității

revizuirii se analizează circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au

putut fi cunoscute la pronunțarea actului judecătoresc a cărui revizuire se cere. Scopul căii

de atac (extraordinară) a revizuirii este retractarea actului judecătoresc irevocabil, având în

vedere noile realități.

De altfel, procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de procedură

civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi

aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul

securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi

rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat prin

prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică

caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă

dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a

obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic

superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un

apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu

este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci

când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs.

Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs.

Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de SRL „Eximob Grup”, în

lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului

securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil

6

garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea recurată este

legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art.195 și art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Eximob Grup”.

Se menține încheierea din 07 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Eximob Grup” împotriva Primăriei mun.Chișinău cu privire la

anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

7