3r-133/22 — privind contestarea actului administrativ

3r-133/22 — privind contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-133/2022

2-15155438-01-3r-11042022

Prima instanță: Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, I. Cotruță, N. Simciuc)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: G. Stratulat, D. Mardari, O. Sternioală)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău: (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, G. Mîra)

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Expotroncom”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Lisente” împotriva Agenției Proprietății Publice,

Direcției General pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova,

persoană terță Cancelaria de Stat cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Expotroncom”

împotriva deciziei din 21 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 27 iulie 2016, S.R.L. „Lisente” a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Agenției Proprietății Publice,

Direcției Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului RM, persoană terță

Cancelaria de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea cererii a indicat că, la 31 decembrie 2015, între Direcția Generală

pentru Administrarea Clădirilor Guvernului, în calitate de locator și S.R.L. „Lisente”,

în calitate de locatar a fost semnat contractul de locațiune nr.242, având ca obiect

transmiterea în posesia și folosința temporară a încăperilor nelocuibile cu suprafața

totală de 54,8 m.p., situate în blocul A și A1, etajul 5 și 1 din imobilul amplasat în mun.

XXXXX, str. XXXXXXXXX conform specificărilor descrise, pentru un termen de

până la 31 decembrie 2016, în vederea utilizării acestora potrivit contractului vizat, iar

la 31 decembrie 2015 au fost semnate și actele de predare-primire a spațiilor închiriate

în baza contractul de locațiune nr.242.

Ulterior, la 1 martie 2016, între Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor

Guvernului, în calitate de locator și S.R.L. „Lisente”, în calitate de locatar, a fost semnat

Acordul adițional nr.1 la contractul de locațiune, prin care se transmite în locațiune,

posesie și folosință temporară, locatarului încăperile nelocuibile cu suprafața totală de

488,83 m.p., situate în blocul A, etajul 5, 3, 1 și subsol, conform specificărilor descrise,

1

din imobilul amplasat în mun. XXXXXX, str. XXXXXX. Potrivit actului de primire-

predare din 1 martie 2016, ce constituie anexa integrantă la contract, Direcția Generală

pentru Administrarea Clădirilor Guvernului a operat transmiterea în fapt către S.R.L.

„Lisente” a spațiilor contractate cu mențiunile privind descrierile tehnice și alte

caracteristici ale bunurilor transmise, în total constituind suprafața fizică de 543,63 m.p.

A menționat că, de facto conform dosarului cadastral, suprafața este de 190,4 m.p.

Suprafața respectivă fiind calculată, cu aplicarea coeficienților legali la calculare a

suprafețelor construcțiilor, de către OCT Chișinău, fapt menționat și în dosarul

cadastral. La fel și evaluatorul, Bostan Oleg din cadrul S.R.L. „Acona Imobil”, în urma

ieșirii la fața locului, a constatat că conform contractului de locațiune nr.242 din 31

decembrie 2015 și acordului adițional nr. 1 din 22 martie 2016 sunt date în locațiune

încăperile cu suprafața de 190 m.p. Potrivit Raportului de evaluare întocmit de către

S.R.L. „Acona Imobil” la 30 iunie 2016, obiectul evaluării încăperi nelocative,

încăperile:nr. 26 etajul 5, nr.3B etajul 1, nr.5 etajul 1, nr.39 etajul 1, loc pentru ascensor,

scări în încăperea nr.6 subsol, loc pentru ascensor nr.27 subsol, scări nr.27 subsol, nr.68

subsol, nr. 68d subsol, nr.47b etajul 1, nr. 39a etajul 3, nr. 24 etajul 5, cu nr. cadastral

0100414.019.01, transmis în locațiune S.R.L. „Lisente”, este apreciat ca valoare de

piață la suma totală de 950000 de lei.

Referitor la capătul de cerere privind transmiterea in proprietate S.R.L. „Lisente”

a imobilului situat în mun. Chișinău, str. Alecu Russo nr.1, blocul A, menționează că

95% din suprafața blocului este deja în proprietatea privată a agenților economici care

au dat, acordul la transmiterea întregului bloc în proprietatea S.R.L. „Lisente” deoarece

Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului, deține acest imobil doar

pur formal.

A comunicat că, imobilul este edificat în anul 1970 și în prezent necesită reparație

capitală cu investirea, mijloacelor financiare semnificative, iar Direcția Generală pentru

Administrarea Clădirilor Guvernului nu dispune de posibilitatea de a investi și de a

întreține acest bloc, fapt ce duce la deteriorarea acestuia, în deosebi a fațadei,

acoperișului, iar aceasta în final duce la schimbarea negativă a aspectului arhitectural,

atît al clădirii, cît și a unei din principalele străzi ale municipiului.

A susținut că, materializându-și consimțământul la procurarea spațiilor nelocuibile

transmise în locațiune, a depus la 1 iulie 2016 în adresa Agenției Proprietății Publice

cererea, având solicitarea dispunerii vânzării-cumpărării încăperilor nelocuibile cu

suprafață totală de 190 m.p., suprafața reală, din clădirea situată în mun. Chișinău mun.

XXXXX str. XXXXXX, nr. cadastral a imobilului XXXXX, iar potrivit răspunsului

Agenției Proprietății Publice, s-a relevat că solicitarea nu se încadrează în normele

legale prevăzute de Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice și a

Regulamentului cu privire la privatizarea încăperilor nelocuibile date în locațiune.

A solicitat a recunoaște ilegal refuzul Agenției Proprietății Publice în soluționarea

cererii de vânzare-cumpărare a spațiilor nelocuibile transmise în locațiune expus în

răspunsul nr.04-828 din 15.07.2016; a obliga Agenția Proprietății Publice de a înstrăina

S.R.L. „Lisente” încăperile nelocuibile în suprafața totală de 190 m.p, care se compune

din încăperile: nr. 26 etajul 5, blocul A suprafața de 16,5 m.p.; nr. 3B etajul 1, blocul

A, cu suprafața de 16,9 m.p.; nr. 5 etajul 1 bloc A, cu suprafața de 16,6 m.p.; nr. 39

etajul 1, blocul A1, cu suprafața de 4,8 m.p., loc pentru ascensor cu scări nr. 6 subsol,

blocul A, cu suprafața de 34,5 m.p.; loc pentru ascensor nr. 27 subsol, blocul A, cu

suprafața de 34,5 m.p.; nr.68 subsol, blocul A, cu suprafața de 7,6 m.p., 68d subsol,

blocul A, cu suprafața de 5,4 m.p.; nr. 47b etajul 1, blocul A, cu suprafață de 13,5 m.p.;

2

nr. 39a etajul 3, blocul A, cu suprafața de 13,7 m.p.; nr. 24 etajul 5, blocul A, cu

suprafață de 26,4 m.p. cu numărul cadastral XXXXXXX din clădirea situată în mun.

XXXXX, str. XXXXXX și a obliga Agenția Proprietății Publice să transmită în

proprietate imobilul situat în mun. XXXXX, str. XXXXXXX.

Prin hotărârea din 6 octombrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

acțiunea depusă de S.R.L. „Lisente”, a fost admisă integral. A fost recunoscut ilegal

refuzul Agenției Proprietății Publice în soluționarea cererii de vânzare-cumpărare a

spațiilor nelocuibile, transmise în locațiune prin contractul de locațiune nr. 242 din 31

decembrie 2015, modificat prin acordul adițional nr. 1 din 1 martie 2016, depusă de

S.R.L. „Lisente”, expus prin răspunsul nr.04-828 din 15 iulie 2016. A fost obligată

Agenția Proprietății Publice de a înstrăina S.R.L. „Lisente” încăperile nelocuibile

transmise în locațiune prin contractul de locațiune nr. 242 din 31 decembrie 2015,

modificat prin acordul adițional nr. 1 din 1 martie 2016, din clădirea situată în mun.

XXXXX, str. XXXXXX, la prețul de 950000 de lei, conform Raportului de evaluare

nr. XXXX/XX din XX iunie XXXX.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 11 octombrie 2016, Agenția

Proprietății Publice a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 6 octombrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău și emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în

judecată.

La 17 octombrie 2016, Cancelaria de Stat a depus apel împotriva hotărârii primei

instanțe, prin care a solicitat, casarea hotărârii Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din

6 octombrie 2016 cu pronunțarea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de

chemare în judecată ca neîntemeiată.

Iar, la 19 octombrie 2016, Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor

Guvernului RM, de asemenea a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, având

aceleași solicitări ca și precedenții apelanți.

Prin decizia din 21 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Agenția Proprietății Publice, apelul declarat de Cancelaria de Stat și apelul

declarat de Direcția Generală pentru Administrarea Clădirilor Guvernului RM, a fost

casată hotărârea din 6 octombrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și a fost

emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă

de S.R.L. „Lisente” împotriva Agenției Proprietății Publice, Direcției Generale pentru

Administrarea Clădirilor Guvernului RM, persoană terță Cancelaria de Stat cu privire

la contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată.

La 29 aprilie 2017, S.R.L. „Lisente” a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 6 decembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus

de S.R.L. „Lisente” a fost declarant inadmisibil.

La 23 februarie 2021, S.R.L. „Expotroncom” a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 21 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a invocat prevederile art. 449 lit. c)

din Codul de procedură civilă, motivând că instanța de judecată a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. A mai specificat

revizuentul că nu a fost implicat și nu a participat la examinarea cauzei.

3

Prin încheierea din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de S.R.L. „Expotroncom” împotriva

deciziei din 21 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu prevederile art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în

cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la data de 24 februarie

2022, fiind notificată recurentei S.R.L. „Expotroncom” la 28 martie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr.DS8006530867AS anexat la actele cauzei (f.d. 144,

vol.IV).

Recurenta S.R.L. „Expotroncom” a depus recursul la 12 aprilie 2022, prin

intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău

(f.d.135-140, vol.IV).

Astfel, instanța de recurs constată că recurenta S.R.L. „Expotroncom” s-a

conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul

242 din Codul administrativ pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Prin prisma art.191 alin.(5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ instanța competentă soluționează

recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

La 19 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

S.R.L. „Lisente”, Agenției Proprietății Publice, Direcției Generale pentru

Administrarea Clădirilor Guvernului RM și persoanei terțe Cancelaria de Stat copia

recursului depus de S.R.L. „Expotroncom”, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d.146, vol.IV), însă aceștia nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv,

până la data examinării recursului.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele

motive.

În conformitate cu prevederile art.243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,

examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a reținut din conținutul recursului că, recurenta S.R.L. „Expotroncom” manifestă

dezacordul cu încheierea din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de S.R.L. „Expotroncom” împotriva

deciziei din 21 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

4

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele indicate în cererea de

recurs și cadrul legal aplicabil speței, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia instanței de

revizuire de respingere a cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Instanța de recurs punctează că potrivit art.195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169-171.

Codul administrativ nu prevede norme cu privire la revizuirea unei hotărâri

judecătorești irevocabile, aplicabile fiind în aceste circumstanțe normele Codului de

procedură civilă.

Astfel, analizând situația de fapt din prezenta cauză, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ, consideră oportun de a reitera

prevederile art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, care indică expres că, cererea

de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447 din Codul de

procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 din

Codul de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care

sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca

temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art.449 din Codul de

procedură civilă, care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că revizuirea unei hotărâri date de către instanță este

posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărârii, intră

în posesia unui temei din cele prevăzute de art.449 din Codul de procedură civilă. În

același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării

în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și

interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în

limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat or, nu poate fi revizuită

o hotărâre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța

de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Instanța de recurs reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art.449 din Codul de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în

fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de recurs în coroborare cu cererea de revizuire depusă de

S.R.L. „Expotroncom”, rezultă că drept temei de revizuire recurentul a invocat

prevederile art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

În acest sens, revizuentul a indicat că instanțele de judecată a emis o hotărâre cu

privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. A mai specificat

revizuentul că nu a fost implicat și nu a participat la examinarea cauzei.

Instanța reține că, atunci cînd se invocă temeiul prevăzut de art. 449 lit. c) din

Codul de procedură civilă, instanța de judecată urmează să constate dacă persoana care

nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens

urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar instanța urmează să constate

5

dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate

aceste drepturi.

La caz, analizând argumentele indicate în cererea de revizuire și cererea de recurs

depuse de S.R.L. „Expotroncom”, instanța de recurs a reținut că ultimul se referă la

dezacordul cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău în decizia din 21 martie

2017, a expus argumentele ce țin de fondul cauzei, fără însă a indica cum hotărârile

judecătorești pronunțate i-au afectat în careva mod drepturile și nu relevă careva

temeiuri legale prin prisma art.449 din Codul de procedură civilă, ce ar justifica

retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată

concluzia instanței de apel de respingere a cererii de revizuire depusă de S.R.L.

„Expotroncom” împotriva deciziei din 21 martie 2017 a Curții de Apel Chișinău

deoarece argumentele invocate de revizuent, nu cad sub incidența art. 449 lit. c) din

Codul de procedură civilă, de asemenea revizuentul nu a indicat motive și argumente

suficiente, ce ar constitui temei pentru revizuirea pricinii, în baza normei menționate.

Drept urmare, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o

violare a art.6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Aceasta deoarece revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare,

adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în

baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste

temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art.449

din Codul de procedură civilă, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa

cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste

temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de

rediscutare a unei hotărâri irevocabile.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție notează că procedura de revizuire prevăzută la art.449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, fiind respectat principiul securității

raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a

fi rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (cauza Brumărescu c.

României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța

Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-

a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art.6§1 din Convenție, urmează a fi interpretat

prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației

dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre

elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice,

care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată,

principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judecata,

adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu

6

aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor

ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și

omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie

considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la

aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este

justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și

convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr.

28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs

reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către S.R.L.

„Expotroncom” în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la

un proces echitabil garantate de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului.

În lumina celor relatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ concluzionează că argumentele invocate în recurs sunt

neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 24 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins cu menținerea încheierii enunțate.

În conformitate cu art. art.195, 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată

„Expotroncom”.

Se menține încheierea din 24 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Lisente” împotriva Agenției Proprietății Publice, Direcției

Generale pentru Administrarea Clădirilor Guvernului Republicii Moldova, persoană

terță Cancelaria de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7