3ra-456/22 — cu privire la recalcularea pensiei

3ra-456/22 — cu privire la recalcularea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-456/22

2-20039986-01-3ra-20042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, G. Mîra)

ÎNCHEIERE

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Gheorghe Popa, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la recalcularea pensiei

împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută

hotărârea din 8 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 25 martie 2020, Gheorghe Popa, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la recalcularea pensiei.

În motivarea acțiunii a invocat că la 20 aprilie 2017, Judecătoria Chișinău

sediul Centru a pronunțat hotărârea în dosarul nr. 3-1787/16, prin care a fost admisă

parțial cererea de chemare în judecată depusă de către dânsul împotriva Ministerului

Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției privind

recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, fiind recunoscut vătămat dreptul său

prin nesoluționarea de către Ministerul Afacerilor Interne în termen legal a cererii

adresate la 3 februarie 2017, care a fost expediată spre examinare conform

competenței către Inspectoratul General al Poliției și obligat Inspectoratul General

al Poliției să-i calculeze vechimea în serviciu cu avantaje, calculând două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei pentru perioada 11 octombrie 2004 - 17 ianuarie 2008.

1

A comunicat că Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne s-a conformat hotărârii judecătorești și a recalculat vechimea lui în muncă

cu avantaje.

Astfel, cuantumul pensiei lui a crescut la 62 % din solda lunară comparativ cu

50 % stabilită anterior.

Totodată, a menționat că Casa Teritorială Asigurări Sociale Ungheni a

executat parțial hotărârea judecătorească, efectuând recalcularea și achitarea pensiei

neachitate din momentul pronunțării hotărârii judecătorești, refuzând achitarea

pensiei începând cu data stabilirii ei - 27 iunie 2014.

A precizat că despre decizia Casei Teritoriale Asigurări Sociale Ungheni a

aflat la 25 februarie 2020 când a solicitat descifrarea calculelor cuantumului pensiei

și a calculului diferenței de pensie neachitată.

Drept urmare, la 27 februarie 2020, a înaintat cerere prealabilă la Casa

Națională de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea deciziei Casei

Teritoriale Asigurări Sociale Ungheni, iar prin răspunsul nr. P-579/20 din 12 martie

2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

A considerat că decizia Casei Teritoriale Asigurări Sociale Ungheni a aflat la

25 februarie 2020 este ilegală și neîntemeiată, fiind pasibilă de a fi declarată nulă,

deoarece a activat în organele afacerilor interne până la 27 iunie 2014, apoi, obținând

calitatea de pensionar al Ministerului Afacerilor Interne.

La momentul eliberării din serviciu Ministerul Afacerilor Interne nu i-a

calculat vechimea cu înlesnirile prevăzute de legislația în vigoare, iar ulterior, a fost

stabilit de către instanța de judecată necorectitudinea calculării vechimii în muncă a

lui de către Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne și ultimul

a fost obligat să recalculeze vechimea în muncă.

Astfel, prezentând hotărârea judecătorească irevocabilă Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale și certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 8763

din 24 mai 2018, prin refuzul în recalcularea vechimii în muncă și achitarea

diferenței pensiei neachitate, i-au fost încălcate drepturile lui.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 9, 19, 20, 162-168, 209,

211, 212, 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, Hotărârii Curții Constituționale

nr. 19/2016.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, declararea ca fiind ilegală

decizia Casei Teritoriale Asigurări Sociale Ungheni nr. 25/2018/25787 din

6 septembrie 2020 privind refuzul în recalcularea și achitarea diferenței pensiei

neachitate, declararea drept ilegal răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. P-579/20 din 12 martie 2020, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

îi stabilească și să îi achite diferența de pensie conform certificatului IP Ungheni

nr. 34/54-1128 din 23 ianuarie 2020, începând cu 27 iunie 2014, cu indexările și

majorările ce au avut loc.

Prin hotărârea din 8 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Ungheni)

nr. 25/2018/25787 din 6 septembrie 2018 și decizia Casei Naționale de Asigurări

2

Sociale nr. P-579/20 din 12 martie 2020 privind refuzul recalculării pensiei lui

Gheorghe Popa.

A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil în privința lui Gheorghe Popa despre recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă, cu achitarea diferenței pensiei neachitate,

începând cu data stabilirii pensiei 27 iunie 2014, în baza certificatului eliberat de

Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 7465 din 7 mai 2018, cu calcularea majorărilor

și indexărilor.

La 9 aprilie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 13 mai

2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a

fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din

8 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

constatat că prin certificatul nr. 34/54-1128 din 23 ianuarie 2020 eliberat de către

Inspectoratul de Poliție Ungheni se confirmă că Gheorghe Popa a îndeplinit serviciul

neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne în perioada de

la 20 mai 1994 până la 27 iunie 2014. Vechimea calendaristică în serviciu în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne la data concedierii 27 iunie 2014 din funcția de

polițist al serviciului patrulare al secției securitate publică a Inspectoratul de Poliție

Ungheni, cu ultimul grad special deținut de plutonier de poliție, a constituit 20 ani

01 lună 07 zile.

La fel, a fost stabilit că Gheorghe Popa a efectuat serviciul militar în termen

în cadrul forțelor armate de la 17 mai 1990 până la 21 martie 1992: 01 an 10 luni 04

zile, în baza livretului militar HO № 5663863, eliberat la 17 mai 1990 de CM

Ungheni.

Prima instanță și instanța de apel au reținut că Gheorghe Popa are dreptul la

calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, și anume:

de la 11 octombrie 2004 până la 17 ianuarie 2008 polițist, polițist-șofer al

izolatorului de detenție provizorie al CPR Ungheni, pentru care vechimea în muncă

totală constituie 03 ani 03 luni 06 zile, luată în calculul vechimii în muncă cu

înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în

muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie1993 și ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru

stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, vechimea în muncă totală constituie 06

ani 06 luni și 12 zile (coeficientul (1:2)).

Instanțele de judecată ierarhic inferioare au menționat că potrivit informațiilor

gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Gheorghe

3

Popa pentru stabilirea pensiei în conform cu art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, la 27 iunie 2014 a constituit 25 ani 02

luni, 17 zile.

Prin urmare, în perioada pentru care se solicită recalcularea vechimii în muncă

cu avantaje, Gheorghe Popa întrunește condițiile legale ca să beneficieze de

recalcularea pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru

perioada de referință, în sensul solicitărilor formulate de către Gheorghe Popa.

Având în vedere că autoritatea publică apelantă, prin actele administrative

individuale defavorabile - decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Ungheni) nr. 25/2018/25787 din 6 septembrie 2018 și decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. P-579/20 din 12 martie 2020 emisă în procedura

prealabilă, nu a aplicat corect legea, restricționând nejustificat reclamantul/intimat

în dreptul la recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă cu avantaje, prevăzut de

art. 53 Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din

21 decembrie 2017, coroborat cu prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru

Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar, prima

instanță și instanța de apel au concluzionat că acestea sunt pasibile de anulat, cu

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual favorabil în privința lui Gheorghe Popa despre recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu data

stabilirii pensiei 27 iunie 2014, în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de

Poliție Ungheni nr. 7465 din 7 mai 2018, cu calcularea majorărilor și indexărilor.

Totodată, instanța de apel a conchis că alegațiile autorității publice apelante

precum că certificatul privind recalcularea vechimii în muncă nr. 34/54-1128 din

23 ianuarie 2020 eliberat de către Inspectoratul de Poliție Ungheni, nu poate fi

reținut de către Casa Națională de Asigurări Sociale, pe motiv că acesta e fost emis

repetat, iar decizia privind recalcularea pensiei a fost creată în temeiul calculului

vechimii în muncă eliberat în temeiul hotărârii din 20 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, nu pot fi reținute ca întemeiate, or este evident că Gheorghe

Popa întrunește condițiile legale pentru majorarea pensiei de care beneficiază

actualmente, iar autoritatea publică apelantă nu a invocat argumente serioase care ar

justifica refuzul Statului în valorificarea acestui drept, care pentru a fi compatibil cu

drepturile fundamentale protejate de lege, trebuie să fie proporțional, adică să fie

„prevăzut de lege”, să urmărească unul sau mai multe „scopuri legitime” și să fie

„necesar într-o societate democratică”.

La 4 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 februarie 2022

a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii.

4

La 6 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 1 februarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.

În susținerea recursului, cu referire la prevederile art. 51 și 61 din Legea

nr. 1544/1993, a invocat că legea reglementează expres dreptul la recalcularea

pensiei stabilite anterior și situațiilor în care recalcularea poate fi efectuată.

Prin urmare, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor

acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul

documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Iar dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare (ce nu au fost

prezentate la stabilirea inițială a pensiei) ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei,

recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de

la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare

a prezentei legi.

Astfel, recalcularea pensiei se efectuează la apariția unor circumstanțe noi ce

nu au fost cunoscute la momentul stabilirii pensiei.

A reiterat că temeiul juridic în baza căruia a fost efectuată recalcularea pensiei

este hotărârea din 20 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, iar cererea

de recalculare a pensiei a fost depusă de către intimat la 25 mai 2018, astfel, potrivit

art. 51 alin. (2) din Legea nr. 1544/1993, recalcularea pensiei a fost efectuată de la

data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit circumstanțele ce cauzează

modificarea mărimii pensiei.

A menționat că dacă pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei,

diferența de pensie se poate plăti doar pentru 12 luni trecute, respectiv, recalcularea

pensiei a fost efectuată de la 1 iunie 2017 cu indexările și majorările necesare.

Cu privire la modificarea datei de recalculare a pensiei, a afirmat că intimatul

solicită recalcularea cuantumului pensiei începând cu data stabilirii inițiale a pensiei,

iar pensia inițial a fost stabilită începând cu 28 iunie 2014 și nu data invocată –

27 iunie 2014, care este data eliberării din serviciu potrivit ordinului nr. 380 ef. din

27 iunie 2014.

Așadar, pensia intimatului a fost stabilită de către MAI din ziua următoare

concedierii – 28 iunie 2014.

Totodată, a remarcat că Legea nr. 1544/1993 nu admite recalcularea în forma

invocată de intimat, și anume, recalcularea pensiei din data stabilirii inițiale a

acesteia (28 iunie 2014).

Reieșind din cele relatate și ținând cont de faptul că intimatul solicită repetat

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, iar aceasta a fost recalculată în baza

unui certificat eliberat în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive, Casa

Națională de Asigurări Sociale nu identifică careva circumstanțe pentru anularea

deciziei emise.

A considerat că soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare potrivit

căreia Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să recalculeze pensia

5

intimatului începând cu data stabilirii inițiale a acesteia, este vădit eronată ne având

o argumentare juridică.

La 25 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Gheorghe Popa,

reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus referință, prin care a solicitat

declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale drept

inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 februarie 2022, în

ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că la 4 februarie 2022, prin intermediul

poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 116-117).

Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 1 februarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

intermediul oficiului poștal, la 1 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 119).

Se mai constată că la 6 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei

din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 122-124).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

7

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8