3ra-39/22 — constatarea ilegalitatii procesului-verbal si repararea prejudiciului moral

3ra-39/22 — constatarea ilegalitatii procesului-verbal si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-39/22

2-17002009-01-3ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. V. Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. G. Colev, A. Curdov, Ș. Starciuc)

DECIZIE

25 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca- Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursurile depuse de Dmitri Manol, Natalia Manol și Întreprinderea

Municipală „Su -Canal”, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri Manol împotriva

Întreprinderii Municipale „Su-Canal” cu privire la constatarea ilegalității procesului-verbal

nr. 35 din 27 martie 2017 și a deciziei nr. 35 din 27 martie 2017 a Întreprinderii

Municipale „Su-Canal” și repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 10 mai 2017, Dmitri Manol a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Întreprinderii Municipale „Su–Canal” cu privire la constatarea ilegalității procesului-

verbal nr. 35 din 27 martie 2017 și a deciziei nr. 35 din 27 martie 2017 a Întreprinderii

Municipale „Su-Canal” și repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei (vol. I, f.d.1-

3).

În motivarea cererii a indicat că, la 27 martie 2017, Întreprinderea Municipală „ Su-

Canal” a întocmit procesul – verbal nr. 35 cu privire la conectarea neautorizată, prin care

s-a constatat că pentru consumul de apă urmează să achite suma de 5158, 80 lei.

În opinia reclamantului, procesul–verbal nr. 35 din 27 martie 2017 este neîntemeiat și

nefondat, iar concluzia că petiționarul s-a conectat „neautorizat” la conducta de apa nu

corespunde realității, deoarece la 5 martie 2015, între soția sa, Natalia Manol și

Întreprinderea Municipală „Su-Canal” a fost încheiat contractul de furnizare a apei nr.

1

consumul de apă, ce se probează prin factura pentru luna februarie a anului 2017 și bonul

de plată.

A notat că, la 28 noiembrie 2016, a depistat o scurgere și a anunțat Întreprinderea

Municipală „Su-Canal” despre incidentul produs, solicitând întreprinderea măsurilor de

stopare a acesteia. În aceeași zi, reprezentanții Întreprinderii Municipale „Su-Canal” au

eliberat factură pentru montarea, demontarea și sigilarea contorului în sumă de 70 lei, care

a fost achitată pe 28 noiembrie 2016, însă serviciul a fost îndeplinit abia la 24 martie 2017.

În opinia reclamantului, prin înștiințarea reprezentanților Întreprinderii Municipale

„Su-Canal” la 28 noiembrie 2016 a respectat dispozițiile prevăzute în partea motivată a

procesului-verbal nr. 35 din 27 martie 2017, precum că consumatorul este obligat să

anunțe imediat furnizorul dacă a depistat că contorul este deteriorat. În continuare, a

menționat că a asigurat protecția și integritatea sigiliilor și instalațiilor de evidență, însă

din cauza gerurilor și a scurgerii, contorul s-a spart. Respectiv, nici deteriorări externe

vizibile din cauza acțiunilor de schimbarea a funcționării contorului de apă( nu l-a

deteriorat, nu l-a lovit) nu există.

Prin urmare, pe 28 noiembrie 2016, în oficiul Întreprinderii Municipale „Su-Canal” i-

au comunicat că poate conecta apa cu un adaptor și se poate folosi de serviciu pînă la

sosirea echipei de urgență.

La 28 martie 2017, a depus în adresa pârâtului cerere prealabilă, solicitând anularea

procesului–verbal nr. 35 din 27 martie 2017, însă, la 25 aprilie 2017, Întreprinderea

Municipală „Su- Canal” a respins-o.

În ședințele de judecată din 12 martie 2018 și 28 ianuarie 2021, Dmitri Manol a

depus supliment la cererea de chemare în judecată, prin care și-a concretizat pretențiile.

Reclamantul a solicitat constatarea ilegalității procesului-verbal nr. 35 din 27 martie

2017 și a deciziei nr. 35 din 27 martie 2017 a Întreprinderii Municipale „Su-Canal” și

repararea prejudiciului moral în sumă de 20000 lei.

Prin hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, s-a respins

cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată ( vol. I, f.d. 142, 150-153).

La 10 martie 2021, Dmitri Manol a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 12

februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central (vol. I, f.d. 148-116), iar la 25 martie

2021, recurentul/apelantul a depus motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii

contestate cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea cererii de chemare în

judecată (vol. I, f.d. 161-164).

Prin încheierea din 15 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, s-a admis cererea

apelantului Dmitri Manol și s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu, de

partea reclamantului, Natalia Manol (vol. I, f.d. 213-214).

Iar, prin încheierea din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost corectată

greșeala în partea motivată și dispozitivă a încheierii din 15 iunie 2021 a Curții de Apel

Comrat, astfel înlocuind sintagma greșită „intervenient accesoriu, din partea reclamantului,

Natalia Manol” cu sintagma corectă „ coreclamant Natalia Manol ” ( vol. II, f.d. 24-25).

Prin decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, s-a admis apelul depus

de Dmitri Manol și s-a casat hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central. S-a emis o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Dmitri Manol, s-a anulat procesul – verbal nr. 35 din 27 martie 2017 și

decizia nr. 35 din 27 martie 2017 a Întreprinderii Municipale „Su-Canal”. În rest, acțiunea

a fost respinsă, ca neîntemeiată ( vol. II, f.d. 8, 14-23).

2

La 3 decembrie 2021, Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de

avocatul Nicolai Jecov, a depus prin intermediul cancelariei Curții de Apel Comrat, recurs

nemotivat împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, care

ulterior, la 13 ianuarie 2022, a fost completată cu motivare, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și menținerea

hotărârii primei instanțe ( vol. I, f.d. 37, 53-56).

În motivarea recursului a indicat că cererea de chemare în judecată a fost depusă de

reclamantul necorespunzător, deoarece decizia cu privire la consumul ilegal din 27 martie

2017 a fost emisă în privința consumatorului Natalia Manol, care are încheiat cu

recurentul/pârâtul contract de furnizare a apei din 05 noiembrie 2015. Iar, potrivit pct.95

din Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare

aprobat prin hotărârea nr. 271/2015 din 16 decembrie 2015 a Agenției Naționale de

Reglementare în Energetică, decizia operatorului cu privire la consumul ilegal de către

consumator poate fi contestată de către consumator în instanța de judecată în conformitate

cu Legea privind contenciosul administrativ.

Recurentul a explicat că, din normele precitate supra, se prezumă că persoana ce

urma să se adreseze cu cerere de chemare în judecată era Natalia Manol, dar nicidecum

Dmitrii Manol.

A notat că Dmitrii Manol a încălcat procedura și termenii de contestare a deciziei

privind consumul ilicit din 27 martie 2017, deoarece prin cererea prealabilă a solicitat

doar anularea procesului – verbal nr. 53 din 27 martie 2017, dar nu și a deciziei. Instanța

de apel nu a ținut cont că reclamantul nu a respectat procedura prealabilă, dar a înaintat

cerința de constatare a ilegalității deciziei din 27 martie 2017 direct în instanța de

judecată, abia la 12 martie 2018, practic, un an de la emiterea deciziei atacate. În opinia

recurentului, cerința privind constatarea ilegalității deciziei din 27 martie 2017 urma să

fie respinsă, ca tardivă.

La 17 decembrie 2021, Dmitrii Manol și Natalia Manol au depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, redactată în limba

rusă ( vol. I, f.d. 38-39), solicitând casarea parțială a deciziei din 25 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Comrat, în partea respingerii încasării prejudiciului moral și să fie

pronunțată în partea această o nouă decizie prin care să fie admisă cerința de reparare a

prejudiciului moral și încasat în beneficiul reclamantului a prejudiciului în mărime de

20000 lei.

În motivarea recursului, recurenții au invocat că instanța de apel a constatat eronat că

prin acțiunile reprezentanților Întreprinderii Municipale „ Su-Canal” nu li-a fost cauzat

prejudiciul moral. Au menționat Dumitru Manol a deținut statut de consilier municipal al

municipiului Comrat și totodată activa în funcție de șef al subdiviziunii Comrat al

Societății pe Acțiuni „Moldtelecom”, iar pretinsele învinuirii aduse cu privire la

conectarea neautorizată a reclamantului la conducta de apă și consumul fraudulos al

serviciilor au defăimat imaginea petiționarului în fața locuitorilor municipiului Comrat.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 1 aprilie 2019. În corespundere cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului

cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a

3

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Respectiv,

procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi

judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat

prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, pe când în partea materială urmează a fi aplicate

prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ, și anume, a Legii

contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei contestate la 25 noiembrie

2021, fiind notificată Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, cît și reprezentantului

întreprinderii, avocatul Nicolai Jecov, la 02 decembrie 2021, iar lui Dmitri Manol și

Natalia Manol la 3 decembrie 2021 ce se confirmă prin avizele de recepție (vol. II, f.d.10,

12). Decizia motivată din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată

Întreprinderii Municipale „Su-Canal”, cît și reprezentantului întreprinderii, avocatul

Nicolai Jecov, la 05 ianuarie 2022, iar lui Dmitri Manol și Natalia Manol la 5 ianuarie

2022, fapt confirmat prin avizele poștale ( vol. II, f.d. 46, 49).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Întreprinderea Municipală „Su-Canal” și Dmitri Manol și

Natalia Manol s-au conformat prevederilor legale și au depus recursurile în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Prin referința depusă la 24 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Întreprinderea Municipală „Su-Canal”, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, a solicitat

respingerea cererii de recurs, ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 18 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursurile depuse de

Întreprinderea Municipală „ Su-Canal”, reprezentată de avocatul Nicolae Jecov, și Dmitri

Manol și Natalia Manol au fost numite pentru examinare în complet din 5 judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs,

deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la

concluzia de a admite recursurile depuse de Dumitru Manol, Natalia Manol și

Întreprinderea Municipală „ Su-Canal”, reprezentat de avocatul Nicolae Jecov, a casa

integral decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și hotărârea din 12

februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

în instanța competentă – Judecătoria Comrat, sediul Central în materie civilă și comercială,

din următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

4

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege

ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169– 171.

În corespundere cu dispozițiile art. 445 alin. (1) lit. c¹ ) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând cauza spre rejudecare în

prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor

de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) și f). La solicitarea participanților

la proces, instanța de recurs poate trimite cauza spre rejudecare în prima instanță o singură

dată în cazul prevăzut la art. 432 alin. (3) lit. b).

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că, la 13 martie 2017, Întreprinderea

Municipală „Su-Canal” a întocmit act de control cu privire la depistarea consumului

fraudulos a apei de către Natalia Manol la locul de consum mun. Comrat, str. Hristo-

Botev, 1/1 ( vol. I, f.d. 14)

Prin procesul-verbal din 27 martie 2017 al Întreprinderii Municipale „ Su- Canal”, s-

a constatat că Natalia Manol s–a conectat neautorizat la rețelele operatorului în lipsa

contorului, dispunând încasarea sumei de 5248,80 lei ( vol. I, f. d. 15-17).

La 28 martie 2017, Dmitri Manol a depus în adresa pârâtului cerere prealabilă,

solicitând anularea procesului–verbal nr. 35 din 27 martie 2017 ( vol. I, f. d. 18- 19 ).

Prin răspunsul din 25 aprilie 2017, Întreprinderea Municipală „Su- Canal” a respins

cererea prealabilă depusă de reclamant ca neîntemeiată( vol. I, f. d. 20-21).

La 10 mai 2017, Dmitri Manol s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată,

invocând ca temei de drept prevederile art. 13 din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 cu

privire la protecția consumatorului( vol. I, f.d.1-3).

Judecătoria Comrat, sediul Central, judecând cauza în prima instanță în procedura

contenciosului administrativ, prin hotărârea din 12 februarie 2021, a respins cererea de

chemare în judecată ca neîntemeiată ( vol. I, f.d. 142, 150-153).

Judecând cauza în apel, în procedura de contencios administrativ, Curtea de Apel

Comrat, prin decizia din 25 noiembrie 2021, a admis apelul depus de Dmitri Manol și a

casat hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a emis o nouă

hotărâre prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri Manol,

a anulat procesul – verbal nr. 35 din 27 martie 2017 și decizia nr. 35 din 27 martie 2017 a

Întreprinderii Municipale „Su-Canal”. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată (

vol. II, f.d. 8, 14-23).

Efectuînd controlul judiciar al deciziei din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Comrat și hotărârii din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, instanța

de recurs constată că instanțele inferioare nu au determinat corect obiectul acțiunii și

obiectul probațiunii, iar drept consecință au încălcat competența jurisdicțională,

examinând cauza într-o procedură distinctă obiectului acesteia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție notează că Dmitri Manol a depus cerere de chemare în judecată în anul 2017,

solicitând anularea procesului –verbal nr. 35 din 27 martie 2017 și decizia nr. 35 din 27

martie 2017 a Întreprinderii Municipale „Su-Canal” și repararea prejudiciului moral prin

prisma încălcării dreptului consumatorului.

5

Din prevederile art. 203 lit. a) din Codul administrativ rezultă că participanți la

proces sunt părțile.

Iar în temeiul art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art. 7 din

Codul administrativ.

Conform art. 7 din Codul administrativ, autoritate publică se consideră orice structură

organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care

acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public”.

Pentru a stabili dacă Întreprinderea Municipală „Su –Canal” poate fi considerată

autoritate publică este necesar să fie întrunite următoarele elemente: a) structura

organizatorică sau organul să fie instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ;

b) să acționeze în regim de putere publică, adică să fie înzestrată cu capacitate de drept

public și c) să acționeze în scopul realizării unui interes public.

Deși, la data depunerii cererii de chemare în judecată Întreprinderea Municipală „Su

–Canal” era autoritate publică, însă la data intrării în vigoare a Codului administrativ

numai constituie autoritate publică și nu poate fi asimilată autorității publice.

Prin urmare, Întreprinderea Municipală „Su-Canal” nu este pârât în contencios

administrativ, motiv pentru care asemenea categorii de litigii urmează să fie examinate și

soluționate în procedura acțiunii civile, iar în calitate de metode de apărare se vor aplica

doar metodele de drept civil.

Suplimentar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție notează că, la 30 ianuarie 2020, Curtea de Apel Comrat, examinând

conflictul de competență, a dispus că cererea de chemare în judecată depusă de Dmitri

Manol urmează a fi examinată de instanța de drept comun ( vol. I, f.d. 100-101).

Însă contrar dispozițiilor Curții de Apel Comrat, cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Dmitri Manol a fost examinată, în fond, de instanța competentă în

procedura contenciosului administrativ( vol. I, f.d. 121-123, 127 ).

Iar, Curtea de Apel Comrat, la acceptarea apelului în procedură, nu a înlăturat

omisiunea admisă de către Judecătoria Comrat, sediul Central și a reținut, ca instanță de

apel, spre examinare în procedură de contencios administrativ cauza enunțată supra.

Astfel, în condițiile în care pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

în instanțele de judecată, inclusiv la curțile de apel au fost instituite complete și/sau colegii

specializate de judecători, Curtea de Apel Comrat, la acceptarea apelului în procedură, ab

initio, reieșind din natura litigiului și pretențiilor lui Dumitru Manol, trebuia să

stabilească competența, adică judecarea cauzei în ordine de apel urma a fi dispusă cu

aplicarea normelor de drept civil de un complet specializat în examinarea cauzelor în

materie civilă și comercială din cadrul Curții de Apel Comrat.

În baza art. 199 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, dacă s-a constatat că

judecătorului sau completului competent pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ i s-a distribuit o cauză civilă de competența aceleiași instanțe de judecată,

acesta, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, își declină competența și remite

președintelui instanței dosarul spre redistribuire aleatorie.

În această ordine de idei și prin prisma normelor enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că atât instanța de

fond, cît și cea de apel au examinat cauza cu încălcarea normelor de competență or,

6

prezenta cauză s-a aflat spre judecare în fond și în ordine de apel, în procedura

contenciosului administrativ, dar de fapt prezenta cauză urma a fi examinată de complete

învestite pentru examinarea cauzelor de drept comun.

Conform art. 197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul

judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu

excepțiile expres stabilite de lege.

Liberul acces la justiție, consacrat la art. 20 din Constituție, semnifică faptul că orice

persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente

împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

Respectiv, căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces

la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure

de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de

fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu

principiile Convenției pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale,

potrivit căreia exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea

accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri

judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție constată că prezenta cauză a fost examinată atât de instanța de fond,

cât și cea de apel cu încălcarea competenței jurisdicționale, fiind examinată de un complet

neînvestit, ceea ce constituie încălcare a normelor de drept procedural și duce la casarea

inevitabilă a actelor judecătorești de dispoziție contestate.

Or, nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în

principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group, A.S. împotriva Slovaciei,

pct. 61).

În același timp, art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților fundamentale garantează, ca prim aspect al procesului echitabil, înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând, având competență clar

stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă

interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de

drept.

În atare circumstanțe și având în vedere faptul că s-a constatat încălcarea normelor de

drept procedural, și anume actele de dispoziție judecătorești au fost pronunțate cu

încălcarea competenței jurisdicționale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile depuse

Dumitru Manol, Natalia Manol și Întreprinderea Municipală „ Su-Canal”, reprezentat de

avocatul Nicolae Jecov, a casa integral decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Comrat și hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În conformitate cu art. 195, 258 alin. (3) și art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ și în conformitate cu articolul 445¹ alin. (1) lit. c1 ) din Codul de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

7

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admit recursurile depuse Dmitri Manol, Natalia Manol și Întreprinderea

Municipală „ Su-Canal”, reprezentat de avocatul Nicolae Jecov.

Se casează integral decizia din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și

hotărârea din 12 februarie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Se trimite spre rejudecare la Judecătoria Comrat, sediul Central, în materie civilă și

comercială cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă Dmitri Manol

împotriva Întreprinderii Municipale „Su-Canal” cu privire la constatarea ilegalității

procesului-verbal nr. 35 din 27 martie 2017 și a deciziei nr. 35 din 27 martie 2017 a

Întreprinderii Municipale „Su-Canal” și repararea prejudiciului moral în sumă de 20000

lei.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

8