2ra-1275/21 — anularea ordinului de sancționare, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1275/21 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. M. Hanganu) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, , A. Mironov, L. Caraianu) ÎNCHEIERE 27 octombrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală „SU-Canal Comrat”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Dudoglo împotriva Întreprinderii Municipale „SU-Canal Comrat” cu privire la anularea ordinului de sancționare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală „SU-Canal Comrat” și a fost menținută hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, constată: La data de 20 octombrie 2020, Alexandra Dudoglo a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM „SU-Canal Comrat” cu privire la anularea ordinului de sancționare nr. 163p din 18 septembrie 2020, repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 12 aprilie 2008, a fost angajată la ÎM „SU-Canal Comrat” în funcția de economist. A afirmat că la 16 septembrie 2020 directorul-interimar al ÎM „SU-Canal Comrat” a emis ordinul nr. 160p cu privire la crearea comisiei pentru desfășurarea anchetei de serviciu, pe faptul efectuării inventarierii inopinate a casei pieții „Crăciun M”, în componența căreia a fost inclusă și dânsa, însă a refuzat. Reclamanta a menționat că la 18 septembrie 2020, directorul-interimar al ÎM „SU-Canal Comrat” a emis ordinul nr. 163p cu privire la sancționarea disciplinară, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară avertisment cu consemnare în dosarul personal, din motivul refuzului de a participa la comisia pentru desfășurarea anchetei de serviciu.

1 A relatat că, deoarece în ordinul nr. 163p nu era indicat organul în care poate fi contestat, a depus plângere la procuratura UTA Găgăuzia, însă, prin răspunsul nr. 1486 din 21 septembrie 2020, i s-a sugerat că ordinul poate fi contestat în termen de 3 luni în instanța de judecată. Alexandra Dudoglo a invocat că ordinul nr. 163 din 18 septembrie 2020 este ilegal, neîntemeiat și pasibil anulării, deoarece nu corespunde cerințelor stabilite de art. 210 din Codul muncii și anume, în ordin urmează a fi indicat în mod obligatoriu, motivele de fapt și temeiurile de drept pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, termenul de contestare a sancțiunii și organul în care poate fi contestată sancțiunea.

În ordin s-a indicat doar că motivul emiterii acestuia a servit faptul refuzului în scris de a participa la formarea comisiei pentru ancheta de serviciu pentru controlul pieții Crăciun M. Reclamanta consideră că și-a îndeplinit funcțiile de serviciu de specialist în modul cuvenit, iar, atragerea ei la răspundere disciplinară este ilegală, neexistând careva temeiuri de fapt și de drept. A solicitat anularea ca fiind ilegal a ordinului nr. 163 p din 18 septembrie 2020, repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunea depusă de Alexandra Dudoglo a fost admisă parțial și s-a anulat ordinul directorului interimar ÎM „SU-Canal Comrat” nr. 163 din 18 septembrie 2020, ca fiind ilegal.

În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 14 decembrie 2020, ÎM „SU-Canal Comrat” a declarat apel nemotivat, iar, la 18 februarie 2021 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central în partea admiterii acțiunii depuse de Alexandra Dudoglo și emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă. Prin decizia din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul declarat de ÎM „SU-Canal Comrat” și a fost menținută hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. Totodată, s-a încasat din contul ÎM „SU-Canal Comrat” în beneficiul Alexandrei Dudoglo suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică în instanța de apel.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a reținut că prima instanță just a determinat și apreciat circumstanțele cauzei și corect a concluzionat că ordinul nr. 163 p din 18 septembrie 2020 a fost emis de către angajator cu încălcarea cerințelor stabilite de art. 210 din Codul muncii și anume, la emiterea ordinului nu au fost indicate temeiurile de fapt și de drept pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, termenul în care sancțiunea poate fi contestată, precum și nu a fost indicat organul, în care poate fi contestată sancțiunea, cerință prevăzută de legislația muncii.

La 02 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „SU-Canal Comrat” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central în partea anulării ordinului și pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă, cu 2 încasarea din contul intimatei a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În motivarea recursului s-a invocat că ordinul nr. 163 p din 18 septembrie 2020 este legal și întemeiat și a fost emis de către administrația ÎM „SU-Canal Comrat” cu respectarea tuturor prevederilor Codului muncii, în privința sancționării disciplinare a intimatei Alexandra Dudoglo.

A menționat că instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au constatat că în ordinul contestat nu au fost invocate temeiurile legale de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii disciplinare, or, neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu și anume, refuzul intimatei de a participa în cadrul comisiei de anchetă de serviciu în cadrul controlului pieții municipale din Comrat Crăciun Marina, obligații stabilite expres în fișa de post a intimatei, a stat la baza emiterii ordinului de sancționare. Totodată, recurentul a invocat că sintagma „consemnarea în dosarul personal” nu poate fi dovadă a aplicării sancțiunii disciplinare inexistente, deoarece această nu produce efecte juridice, fiind doar o indicație către resursele umane.

A susținut că legislația muncii nu prevede sancțiune de nulitate/ilegalitate ca urmare a neconsemnării în ordinul contestat a elementelor prevăzute de art. 210 alin. (1) din Codul muncii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 12 aprilie 2021. Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului la 14 mai 2021 (f.d. 107) și a fost recepționată la 18 mai 2021 (f.d. 111). Astfel, recursul declarat la 02 iunie 2021, este în termen. La data de 28 iulie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei (f.d.

131), cu înștiințarea despre depunerea referinței. Prin referința depusă la 10 august 2021 Alexandra Dudoglo, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov, a solicitat considerarea recursului ca inadmisibil, menționând că decizia instanței de apel este legală și întemeiată. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; 3 d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „SU-Canal Comrat” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza 4 Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de ÎM „SU- Canal Comrat” asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎM „SU-Canal Comrat” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Întreprinderea Municipală „SU-Canal Comrat” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5