2ra-1275/21 — anularea ordinului de sancționare, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1275/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud. M. Hanganu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, , A. Mironov, L. Caraianu)

ÎNCHEIERE

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de

Întreprinderea Municipală „SU-Canal Comrat”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandra Dudoglo

împotriva Întreprinderii Municipale „SU-Canal Comrat” cu privire la anularea ordinului

de sancționare, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

respins apelul declarat de Întreprinderea Municipală „SU-Canal Comrat” și a fost

menținută hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

constată:

La data de 20 octombrie 2020, Alexandra Dudoglo a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎM „SU-Canal Comrat” cu privire la anularea ordinului de

sancționare nr. 163p din 18 septembrie 2020, repararea prejudiciului moral în sumă de

20 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 12 aprilie 2008, a fost angajată la

ÎM „SU-Canal Comrat” în funcția de economist.

A afirmat că la 16 septembrie 2020 directorul-interimar al ÎM „SU-Canal

Comrat” a emis ordinul nr. 160p cu privire la crearea comisiei pentru desfășurarea

anchetei de serviciu, pe faptul efectuării inventarierii inopinate a casei pieții „Crăciun

M”, în componența căreia a fost inclusă și dânsa, însă a refuzat.

Reclamanta a menționat că la 18 septembrie 2020, directorul-interimar al ÎM

„SU-Canal Comrat” a emis ordinul nr. 163p cu privire la sancționarea disciplinară, prin

care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară avertisment cu consemnare în dosarul

personal, din motivul refuzului de a participa la comisia pentru desfășurarea anchetei

de serviciu.

1

A relatat că, deoarece în ordinul nr. 163p nu era indicat organul în care poate fi

contestat, a depus plângere la procuratura UTA Găgăuzia, însă, prin răspunsul nr. 1486

din 21 septembrie 2020, i s-a sugerat că ordinul poate fi contestat în termen de 3 luni în

instanța de judecată.

Alexandra Dudoglo a invocat că ordinul nr. 163 din 18 septembrie 2020 este

ilegal, neîntemeiat și pasibil anulării, deoarece nu corespunde cerințelor stabilite de art.

210 din Codul muncii și anume, în ordin urmează a fi indicat în mod obligatoriu,

motivele de fapt și temeiurile de drept pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, termenul

de contestare a sancțiunii și organul în care poate fi contestată sancțiunea. În ordin s-a

indicat doar că motivul emiterii acestuia a servit faptul refuzului în scris de a participa

la formarea comisiei pentru ancheta de serviciu pentru controlul pieții Crăciun M.

Reclamanta consideră că și-a îndeplinit funcțiile de serviciu de specialist în

modul cuvenit, iar, atragerea ei la răspundere disciplinară este ilegală, neexistând careva

temeiuri de fapt și de drept.

A solicitat anularea ca fiind ilegal a ordinului nr. 163 p din 18 septembrie 2020,

repararea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

acțiunea depusă de Alexandra Dudoglo a fost admisă parțial și s-a anulat ordinul

directorului interimar ÎM „SU-Canal Comrat” nr. 163 din 18 septembrie 2020, ca fiind

ilegal. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 14 decembrie 2020, ÎM „SU-Canal Comrat” a declarat apel nemotivat, iar,

la 18 februarie 2021 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central în partea admiterii acțiunii depuse de Alexandra Dudoglo și

emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

declarat de ÎM „SU-Canal Comrat” și a fost menținută hotărârea din 08 decembrie 2020

a Judecătoriei Comrat, sediul Central. Totodată, s-a încasat din contul ÎM „SU-Canal

Comrat” în beneficiul Alexandrei Dudoglo suma de 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică în instanța de apel.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Comrat a reținut că prima instanță just a

determinat și apreciat circumstanțele cauzei și corect a concluzionat că ordinul nr.

163 p din 18 septembrie 2020 a fost emis de către angajator cu încălcarea cerințelor

stabilite de art. 210 din Codul muncii și anume, la emiterea ordinului nu au fost indicate

temeiurile de fapt și de drept pentru aplicarea sancțiunii disciplinare, termenul în care

sancțiunea poate fi contestată, precum și nu a fost indicat organul, în care poate fi

contestată sancțiunea, cerință prevăzută de legislația muncii.

La 02 iunie 2021, prin intermediul oficiului poștal, ÎM „SU-Canal Comrat” a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea parțială a deciziei din 12 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii din

08 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central în partea anulării ordinului și

pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă, cu

2

încasarea din contul intimatei a sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică.

În motivarea recursului s-a invocat că ordinul nr. 163 p din 18 septembrie 2020

este legal și întemeiat și a fost emis de către administrația ÎM „SU-Canal Comrat” cu

respectarea tuturor prevederilor Codului muncii, în privința sancționării disciplinare a

intimatei Alexandra Dudoglo.

A menționat că instanțele ierarhic inferioare în mod eronat au constatat că în

ordinul contestat nu au fost invocate temeiurile legale de fapt și de drept ale aplicării

sancțiunii disciplinare, or, neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu și anume, refuzul

intimatei de a participa în cadrul comisiei de anchetă de serviciu în cadrul controlului

pieții municipale din Comrat Crăciun Marina, obligații stabilite expres în fișa de post a

intimatei, a stat la baza emiterii ordinului de sancționare.

Totodată, recurentul a invocat că sintagma „consemnarea în dosarul personal” nu

poate fi dovadă a aplicării sancțiunii disciplinare inexistente, deoarece această nu

produce efecte juridice, fiind doar o indicație către resursele umane.

A susținut că legislația muncii nu prevede sancțiune de nulitate/ilegalitate ca

urmare a neconsemnării în ordinul contestat a elementelor prevăzute de art. 210 alin.

(1) din Codul muncii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la data de 12 aprilie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului la

14 mai 2021 (f.d. 107) și a fost recepționată la 18 mai 2021 (f.d. 111).

Astfel, recursul declarat la 02 iunie 2021, este în termen.

La data de 28 iulie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

(f.d. 131), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la 10 august 2021 Alexandra Dudoglo, reprezentată de

avocatul Nicolai Jecov, a solicitat considerarea recursului ca inadmisibil, menționând

că decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

3

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM „SU-Canal Comrat” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

4

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de ÎM „SU-

Canal Comrat” asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de ÎM „SU-Canal Comrat” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Întreprinderea Municipală „SU-Canal Comrat” se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

5