2ac-95/22 — cu privire la constatarea acțiunilor sau inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ac-95/22 2-21186231-01-2cc-29042022 ÎNCHEIERE 18 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu soluționând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Liliei Vasilevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la constatarea acțiunilor/inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material și moral constată: La 17 decembrie 2021, Lilia Vasilevici a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, persoane terțe Sergiu Litvinenco, Dorel Musteață, Inga Furtună, Andrei Roșca, Constantin Șușu, Svetlana Balmuș, Eduard Varzar, Lilia Mărgineanu, Ion Guceac și Lilia Potîng cu privire la constatarea acțiunilor/inacțiunilor și repararea prejudiciului material și moral.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 10, 17, 20, 36, 167, 189, 191 alin. (3), 206 Cod administrativ, a solicitat obligarea Consiliului Superior al Procurorilor și a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor să purceadă la examinarea în plen a chestiunii sesizate prin petiția din 2 noiembrie 2021, și anume recunoașterea faptului că reprezentantul organelor procuraturii, Ivan Diacov, prin afirmațiile sale false în perioada anilor 2013-2018, a încălcat drepturile sale fundamentale, prevăzute de art. 21, 28, 43 din Constituție, art. 6 § 2, 8 § 1 și 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cu emiterea unui act administrativ în acest sens, repararea prejudiciului suportat în mărimea salariului judecătorului calculat până la restabilirea efectivă a drepturilor sale, precum și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 1 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost strămutată după competență acțiunea la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani. 1 Prin încheierea din 22 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost suspendat procesul și transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că este competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ Curtea de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 200 alin. (3) și (4) Cod administrativ, conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs. În conformitate cu dispozițiile art. 196 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Conform art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.

Articolul 10 alin. (1) Cod administrativ prevede că actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Așadar, din materialele cauzei rezultă că, înaintând la Curtea de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, Lilia Vasilevici a solicitat obligarea Consiliului Superior al Procurorilor și a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor să purceadă la examinarea în plen a chestiunii sesizate prin petiția Liliei Vasilevici din 2 noiembrie 2021, și anume recunoașterea faptului că reprezentantul organelor procuraturii, Ivan Diacov, prin afirmațiile sale false în perioada anilor 2013-2018, a încălcat drepturile sale fundamentale, prevăzute de art. 21, 28, 43 din Constituție, art. 6 § 2, 8 § 1 și 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cu emiterea unui act administrativ în acest sens, repararea prejudiciului suportat în mărimea salariului judecătorului calculat până la restabilirea efectivă a drepturilor sale, precum și repararea prejudiciului moral (f. d. 4-8).

2 În corespundere cu art. 191 alin. (1) și (2) Cod administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Totodată, potrivit art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de Apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Deci, din sensul dispozițiilor enunțate mai sus rezultă că Curtea de Apel Chișinău, ca primă instanță, este competentă în materie de contencios administrativ să soluționeze acțiunile în care se contestă actele administrative cu caracter individual emise de Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, ce vizează judecătorii și procurorii. În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că sintagma „hotărârilor” din dispoziția art. 191 alin. (3) Cod administrativ se referă atât la actele administrative individuale defavorabile, cât și actele administrative individuale defavorabile emise de către Consiliul Superior al Procurorilor, prin acțiune ori omisiune.

La fel, se reține că în prezența unui act administrativ individual emis de către Consiliul Superior al Procurorilor, fără dubii de interpretare, competența jurisdicțională de soluționare a acțiunii în contencios administrativ aparține Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 191 alin. (3) Cod administrativ. Respectiv, pentru aprecierea unui act ca fiind act administrativ nu are importanță denumirea sa formală, dar anume natura juridică a măsurii, or, o asemenea concluzie rezultă din definiția legală a actului administrativ individual prevăzută de art. 10 alin. (1) Cod administrativ. Sintetizând cele reliefate supra, completul specializat în cauze de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea prezentei cauze este de competența Curții de Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei nominalizate a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 3 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Liliei Vasilevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la constatarea acțiunilor/inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material și moral.

Cauza de contencios administrativ la examinarea acțiunii de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Liliei Vasilevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la constatarea acțiunilor/inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material și moral, se remite conform competenței spre examinare Curții de Apel Chișinău. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 4