2ac-95/22 — cu privire la constatarea acțiunilor sau inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr. 2ac-95/22

2-21186231-01-2cc-29042022

ÎNCHEIERE

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

soluționând conflictul negativ de competență apărut între Curtea de Apel

Chișinău și Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Liliei Vasilevici împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la

constatarea acțiunilor/inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și

repararea prejudiciului material și moral

constată:

La 17 decembrie 2021, Lilia Vasilevici a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Procurorilor,

persoane terțe Sergiu Litvinenco, Dorel Musteață, Inga Furtună, Andrei Roșca,

Constantin Șușu, Svetlana Balmuș, Eduard Varzar, Lilia Mărgineanu, Ion Guceac

și Lilia Potîng cu privire la constatarea acțiunilor/inacțiunilor și repararea

prejudiciului material și moral.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 10, 17, 20, 36, 167, 189, 191 alin. (3),

206 Cod administrativ, a solicitat obligarea Consiliului Superior al Procurorilor

și a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor să purceadă la examinarea

în plen a chestiunii sesizate prin petiția din 2 noiembrie 2021, și anume

recunoașterea faptului că reprezentantul organelor procuraturii, Ivan Diacov, prin

afirmațiile sale false în perioada anilor 2013-2018, a încălcat drepturile sale

fundamentale, prevăzute de art. 21, 28, 43 din Constituție, art. 6 § 2, 8 § 1 și 2 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, cu emiterea unui act administrativ în acest sens, repararea

prejudiciului suportat în mărimea salariului judecătorului calculat până la

restabilirea efectivă a drepturilor sale, precum și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea din 1 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost

strămutată după competență acțiunea la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani.

1

Prin încheierea din 22 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost suspendat procesul și transmis dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru

soluționarea conflictului de competență.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că este

competentă să examineze prezenta acțiune de contencios administrativ Curtea de

Apel Chișinău, unde urmează a fi remisă, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 200 alin. (3) și (4) Cod administrativ, conflictul de

competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o

judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către

Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se soluționează fără citarea

participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.

În conformitate cu dispozițiile art. 196 alin. (1) Cod administrativ, acțiunea

în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază

teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea

administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.

Potrivit art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate

de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează

aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 7 Cod administrativ, autoritate publică se consideră orice

structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act

normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui

interes public.

Articolul 10 alin. (1) Cod administrativ prevede că actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul

dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,

modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Așadar, din materialele cauzei rezultă că, înaintând la Curtea de Apel

Chișinău cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al

Procurorilor, Lilia Vasilevici a solicitat obligarea Consiliului Superior al

Procurorilor și a Președintelui Consiliului Superior al Procurorilor să purceadă

la examinarea în plen a chestiunii sesizate prin petiția Liliei Vasilevici din

2 noiembrie 2021, și anume recunoașterea faptului că reprezentantul organelor

procuraturii, Ivan Diacov, prin afirmațiile sale false în perioada anilor 2013-2018,

a încălcat drepturile sale fundamentale, prevăzute de art. 21, 28, 43 din

Constituție, art. 6 § 2, 8 § 1 și 2 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cu emiterea unui act

administrativ în acest sens, repararea prejudiciului suportat în mărimea salariului

judecătorului calculat până la restabilirea efectivă a drepturilor sale, precum și

repararea prejudiciului moral (f. d. 4-8).

2

În corespundere cu art. 191 alin. (1) și (2) Cod administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate

acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă

instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Totodată, potrivit art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de Apel

Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ

împotriva hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului

Superior al Procurorilor, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite

în competența sa prin Codul electoral.

Deci, din sensul dispozițiilor enunțate mai sus rezultă că Curtea de Apel

Chișinău, ca primă instanță, este competentă în materie de contencios

administrativ să soluționeze acțiunile în care se contestă actele administrative cu

caracter individual emise de Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul

Superior al Procurorilor, ce vizează judecătorii și procurorii.

În acest context, completul specializat în cauze de contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că sintagma „hotărârilor” din dispoziția art. 191 alin. (3) Cod

administrativ se referă atât la actele administrative individuale defavorabile, cât

și actele administrative individuale defavorabile emise de către Consiliul Superior

al Procurorilor, prin acțiune ori omisiune.

La fel, se reține că în prezența unui act administrativ individual emis de

către Consiliul Superior al Procurorilor, fără dubii de interpretare, competența

jurisdicțională de soluționare a acțiunii în contencios administrativ aparține Curții

de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 191 alin. (3) Cod administrativ.

Respectiv, pentru aprecierea unui act ca fiind act administrativ nu are

importanță denumirea sa formală, dar anume natura juridică a măsurii, or, o

asemenea concluzie rezultă din definiția legală a actului administrativ individual

prevăzută de art. 10 alin. (1) Cod administrativ.

Sintetizând cele reliefate supra, completul specializat în cauze de

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea

prezentei cauze este de competența Curții de Apel Chișinău, unde urmează a fi

remisă.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea

justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având

competență clar stabilită de legea națională și ținând cont de faptul că conform

art. 197 Cod administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării

procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin

constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei nominalizate a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 191 alin. (2), 200 alin. (3), (4) și 230 Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

3

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se constată competența Curții de Apel Chișinău, la judecarea cauzei de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Liliei Vasilevici

împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la constatarea

acțiunilor/inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea

prejudiciului material și moral.

Cauza de contencios administrativ la examinarea acțiunii de contencios

administrativ la cererea de chemare în judecată a Liliei Vasilevici împotriva

Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la constatarea

acțiunilor/inacțiunilor, obligarea emiterii actului administrativ și repararea

prejudiciului material și moral, se remite conform competenței spre examinare

Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

4