3ra-383/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-383/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea in functie, incasarea platilor salariale, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-383/22

2-20039480-01-3ra-12042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Radu Grosu, reprezentat de

avocatul Tatiana Iovu

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Radu Grosu împotriva Agenției „Moldsilva” cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea plăților

salariale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Agenția „Moldsilva”, casată hotărârea din

17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă,

prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată

constată:

La 23 martie 2020, Radu Grosu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Agenției „Moldsilva” cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea plăților salariale, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul directorului Agenției

„Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, a fost dispus: cu data prezentului ordin, în temeiul prevederilor art. 58

lit. g) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, cu modificările și completările ulterioare, dl. Radu Grosu,

având funcția de specialist principal, Serviciul Juridic, i se aplică sancțiunea

disciplinară „destituire din funcția publică”.

A menționat că în argumentarea ordinului se indică precum ca ar fi comis

abatere disciplinară cu consecințe grave în acțiunile funcționarului public

manifestată prin intervenție în favoarea soluționării unor cereri în afara cadrului

1

legal, atingerea prestigiului autorității publice în care activează și încălcarea

normelor de conduită.

A considerat ordinul directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din

16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare neîntemeiat de fapt și

de drept, fiind destituit din funcția publică deținută în mod ilegal și abuziv.

Astfel, contrar prevederilor legale, ordinul directorului Agenției „Moldsilva”

nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare nu

conține temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii disciplinare, organul

unde aceasta poate fi contestată, conform exigenților Codului administrativ, or

indicarea acestora este obligatorie în asigurării dreptului la apărare a angajatului.

De asemenea, analizând conținutul ordinului contestat, a evidențiat

reclamantul că se face referire doar la norme de drept care reglementează procedura

de destituire din funcția publică, fără a fi indicat temeiul și cauza care ar genera

consecințele dispozițiilor legale ce au stat la baza emiterii actului administrativ

contestat.

Având în vedere circumstanțele invocate în ordinul directorului Agenției

„Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, rezultă că acestea nu se încadrează în temeiurile stabilite de art. 64 din

Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie

declarativ. Angajatorul nu a concretizat pretinsele faptele sau abateri disciplinare,

nu a indicat care ar fi consecințele grave și prin ce s-ar manifesta aceste consecințe

grave în vederea încadrării juridice a pretinsei abateri disciplinare.

Cu referire la prevederile art. 64 alin. (1) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie 2008, a relatat că ordinul

directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare a fost adus la cunoștință la data de 17 martie 2020,

ulterior datei destituirii, care este 16 martie 2020. Potrivit prevederilor legale, data

destituirii trebuia să fie 5 zile lucrătoare de la data emiterii actului administrativ, pe

când la caz s-a dispus destituirea lui imediată, nefiind respectat termenul stabilit de

lege.

Totodată, a evidențiat că angajatorul nu a indicat termenul când pretinsele

încălcări ar fi fost comise, fapt pentru care ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu este clar.

Astfel, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, deoarece nu poate să

înțeleagă în ce constau pretinsele fapte și care este încadrarea lor juridică sub aspect

disciplinar pentru a fi apt să-și exercite dreptul la apărare.

Având în vedere prevederile Regulamentului cu privire la comisia de

disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, a afirmat

că prin ordinul nr. 163 din 31 iulie 2018 a fost constituită comisia de disciplină în

cadrul Agenției „Moldsilva”, pe un mandat de 4 ani. Deși mandatele de membru a

Comisiei de disciplină instituite prin ordinul dat nu erau expirate, la 11 martie 2020,

angajatorul a instituit o nouă Comisie de disciplină în cadrul Agenției „Moldsilva”,

după care la 12 martie 2020 a fost citat pentru data de 16 martie 2020 la ședința

2

Comisiei de disciplină. Tot în această dată a fost emis ordinul directorului Agenției

„Moldsilva” nr. 47 personal cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare.

Circumstanțele de fapt atestă caracterul părtinitor al Comisiei de disciplină,

deoarece a examinat pretinsa abatere disciplinară imediat de la instituire, fără

respectarea procedurii și termenilor prevăzuți la capitolele IV-VI din Regulamentul

cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din

11 martie 2009, fapt ce denotă că scopul instituirii noii comisii de disciplină era

anume destituirea din funcție, ceea ce atestă că a fost ilegal destituit din funcție,

fiindu-i încălcat dreptul la muncă.

A remarcat că abaterile disciplinare invocate nu sunt probate și nu sunt în

măsura care ar motiva legalitatea destituirii. Până la aplicarea celei mai aspre

sancțiuni disciplinare, nu i-a fost aplicată nicio sancțiune disciplinară, ba mai mult,

dânsul a fost menționat pentru merite în activitatea profesională.

Reieșind din prevederile art. 90 Codul muncii, a considerat că în legătură cu

destituirea ilegală din funcție, urmează a fi încasat de la Agenția „Moldsilva” salariul

pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă începând cu 16 martie 2020,

precum și prejudiciul moral în valoare de 100 000 de lei, care este unul rezonabil în

raport cu suferințele psihologice provocate prin acțiunile angajatorului.

A mai notat că, deoarece a fost ilegal destituit din funcție, a rămas fără un loc

de muncă și venituri salariate într-o perioadă în care se află în așteptarea nașterii

copilului, astfel în imposibilitate de a-și întreține familia și a-i asigura cu strictul

necesar, ceea ce îi creează o stare de incertitudine, stres psihologic și un disconfort

emoțional.

Totodată, a fost destituit din funcție într-o perioadă socială și economică

dificilă, creată în legătură cu pandemia Covid 19 și declarării stării de urgență în

țară, ceea ce a amplificat și mai mult stresul psihologic.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 59, 60 alin. (3), 64

alin. (1) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public

nr. 158 din 4 iulie 2008, art. 5, 166-167 CPC.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea ordinului

directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară -

destituire din funcția publică, restabilirea în funcția publică deținută de specialist

principal, Serviciul Juridic, în cadrul Agenției „Moldsilva”, încasarea din contul

Agenției „Moldsilva” în beneficiul lui a salariului în legătură cu privarea ilegală de

dreptul de a munci începând cu 16 martie 2020, a prejudiciului moral în mărime de

100 000 de lei, în legătură cu privarea forțată de dreptul de a munci și a cheltuielilor

judiciare.

La 30 iunie 2020, Radu Grosu a depus cerere privind concretizarea cerințelor

în cererea de chemare în judecată, prin care suplimentar a solicitat și constatarea

nulității tuturor operațiunilor administrative realizate în cadrul procedurii

administrative îndreptate spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea

ordinului directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, ca fiind ilegale și viciate de drept.

3

În susținerea acesteia a menționat că legalitatea ordinului directorului

Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare, urmează a fi verificată inclusiv prin prisma activității și

operațiunilor administrative, realizate în cadrul procedurii administrative îndreptată

spre examinarea condițiilor, pregătirea și emiterea actului administrativ individual

defavorabil privind aplicarea sancțiunii disciplinare.

Așadar, a indicat că, analizând conținutul dosarului administrativ, se atestă că

la baza emiterii ordinului directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din

16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare stau operațiuni

administrative realizate contrar prevederilor legale aplicabile în speță.

Potrivit dosarului administrativ, Agenția „Moldsilva” a fost sesizată la data de

20 decembrie 2019 prin cererile cu nr. AM 01/01-3020 și AM 01/01-3021, fapt

confirmat prin ordinul directorului Agenției „Moldsilva” nr. 13 din 24 ianuarie 2020

cu privire la verificarea informației privind desfășurarea concursului pentru

ocuparea funcției vacante de administrator la ÎS Rezervația Naturală ,,Codrii”.

Sesizările cu nr. AM 01/01-121 și AM 01/01-121 din 24 ianuarie 2020 indicate în

ordin au fost examinate în cadrul aceleiași proceduri administrative inițiate la

20 decembrie 2019.

Contrar prevederilor art. 60 alin. (1) Cod administrativ, Agenția „Moldsilva”

nu a respectat prevederile legale cu privire la termenele în procedura administrativă,

fapt pentru care actele și operațiunile administrative realizate după data de

20 ianuarie 2020 sunt ilegale și încalcă principiul securității raporturilor juridice.

De asemenea, din conținutul dosarului administrativ se constată că a fost

încălcată inclusiv procedura și termenele de constituire a componenței comisiei de

disciplină, de sesizare și cercetare a faptelor sesizate ca pretinse abateri disciplinare,

reglementate de Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, fapt pentru care toate operațiunile

administrative legate de emiterea ordinului directorului Agenției ,,Moldsilva” nr. 47

personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sunt viciate

de drept.

Astfel, a precizat că pretinsa investigație inițiată de Agenția „Moldsilva” în

baza ordinul directorului Agenției „Moldsilva” nr. 13 din 24 ianuarie 2020 cu privire

la verificarea informației privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției

vacante de administrator la ÎS Rezervația Naturală ,,Codrii”, în baza sesizărilor cu

nr. AM 01/01-3020 și AM 01/01-3021 din 20 decembrie 2019 și nr. AM 01/01-121

și AM 01/01-121 din 24 ianuarie 2020, nu a fost efectuată în cadrul unor proceduri

legale.

Totodată, a susținut că așa numita comisie de disciplină instituită prin ordinul

directorului Agenției „Moldsilva” nr. 77 din 11 martie 2020 nu a realizat atribuțiile

în conformitate cu art. 26 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, ba mai mult, și-a

depășit competențele legale în deciziile adoptate.

A mai notat reclamantul că Agenția „Moldsilva”, la emiterea ordinului

directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la

4

aplicarea sancțiunii disciplinare și la realizarea operațiunilor administrative, a

încălcat principiul legalității prevăzut de art. 21 Cod administrativ, or la emiterea

actului administrativ contestat autoritatea publică trebuie să acționeze în

conformitate cu legea și alte acte normative, autoritățile publice nu pot dispune

limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în

condițiile expres stabilite de lege.

La emiterea actului administrativ defavorabil Agenția „Moldsilva” nu a

stabilit starea de drept și de fapt, nu a indicat temeiul legal în baza căruia a dispus

aplicarea sancțiunii disciplinare, nu a descris succint procedura administrativă care

a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților

contrare conținutului final al actului.

Respectiv, atât ordinul directorului Agenției ,,Moldsilva” nr. 47 personal din

16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, cât și operațiunile

administrative realizate în legătură cu emiterea actului contestat sunt total

nemotivate, iar lipsa motivării condiționează legalitatea acestuia. Prin urmare,

acestea sunt ilegale, aduc atingere drepturilor lui și urmează a fi anulate.

La 15 octombrie 2020, Radu Grosu, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a

depus cerere privind concretizarea cerințelor în cererea de chemare în judecată, prin

care a solicitat anularea ordinului directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal

din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, prin care i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară - destituire din funcția publică, ca fiind emis ilegal,

restabilirea în funcția publică deținută de specialist principal, Serviciul Juridic, în

cadrul Agenției „Moldsilva”, încasarea din contul Agenției „Moldsilva” în

beneficiul lui a salariului în legătură cu privarea ilegală de dreptul de a munci

începând cu 16 martie 2020, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei, în

legătură cu privarea forțată de dreptul de a munci și a cheltuielilor judiciare.

Suplimentar, a comunicat că a expediat în adresa pârâtei Agenția „Moldsilva”

o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea ordinului directorului Agenției

,,Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară destituirea din funcția

publică, ca fiind emis ilegal, restabilirea în funcția publică deținută de specialist

principal, Serviciul Juridic, în cadrul Agenției „Moldsilva”, achitarea în beneficiul

lui a salariului în legătură cu privarea ilegală de dreptul de a munci începând cu

16 martie 2020, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei în legătură cu

privarea forțată de dreptul de a munci.

Prin răspunsul cu nr. AM-01/01-887 din 18 mai 2020, Agenția „Moldsilva” a

respins cererea cu menținerea actului administrativ contestat.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Radu Grosu.

A fost anulat ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare.

A fost obligată Agenția „Moldsilva” să emită actul administrativ cu privire la

restabilirea lui Radu Grosu în funcția de specialist principal Serviciul juridic al

Agenției „Moldsilva”.

5

A fost obligată Agenția „Moldsilva” să emită actul administrativ cu privire la

achitarea în beneficiul lui Radu Grosu a plăților salariale pentru perioada absenței

forțate de la locul de muncă, începând cu 16 martie 2020 până la data pronunțării

hotărârii judecătorești, 17 decembrie 2020.

A fost obligată Agenția „Moldsilva” să emită actul administrativ cu privire la

achitarea în beneficiul lui Radu Grosu a despăgubirii pentru prejudiciul moral

echivalentă cu mărimea unui salariu mediu lunar al specialistului principal Serviciul

juridic al Agenției „Moldsilva”.

Au fost încasate din contul Agenției „Moldsilva” în beneficiul lui Radu Grosu

cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 10 000 de lei.

În susținerea soluției emise, prima instanță a stabilit că la 31 iulie 2018, a fost

constituită Comisia de disciplină din cadrul Agenției „Moldsilva”, prin ordinul

nr. 163, pentru un mandat de 4 ani, adică până la 31 iulie 2022.

La fel, a fost constatat că, deși mandatul membrilor comisiei de disciplină din

cadrul Agenției „Moldsilva” era valabil, la 11 martie 2020, a fost emis ordinul

Agenției „Moldsilva” nr. 77 cu privire la instituirea comisiei de disciplină, prin care

a fost desemnată o nouă componență a acesteia.

În circumstanțele menționate, instanța de judecată a considerat că prevederile

art. 59 alin. (11) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public, în speța dedusă judecății nu au fost respectate,

cercetarea de serviciu fiind examinată de o comisiei de disciplină constituită contrar

Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009.

Prima instanță a reținut că drept temei de inițiere a anchetei de serviciu în

privința lui Radu Grosu a servit Nota informativă nr. AM01/01-392 din 25 februarie

2020 a Președintelui Consiliului de administrație ÎS Rezervația Naturală „Codrii”.

Astfel, deși această sesizare a fost înregistrată la 25 februarie 2020 în cadrul

Agenției „Moldsilva”, contrar normelor legale, nota informativă nu a fost transmisă

președintelui comisiei de disciplină, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare de la

depunere, procedura disciplinară fiind inițiată abia după numirea unei noi comisii de

disciplină, la 11 martie 2020, iar ședința Comisiei de disciplină s-a desfășurat la

16 martie 2020.

Având în vedere prevederile pct. 31, 32, și 36 din Regulamentului cu privire

la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009, instanța de judecată a constatat că prevederile legale enunțate nu au fost

respectate la desfășurarea anchetei de serviciu, astfel actul administrativ contestat

fiind emis cu încălcarea normelor de procedură prevăzute de lege.

Totodată, prima instanță a menționat că actul administrativ contestat nu

întrunește nici condiția legalității formale, iar drept consecință se va concluziona și

în privința nerespectării, de către autoritatea publică pârâtă, a principiului statuat la

art. 31 Cod administrativ, potrivit căruia actele administrative individuale și

operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

Or, în actul administrativ contestat nu a fost motivat prin ce s-a manifestat

fapta indicată „intervenție în favoarea soluționării unor cereri în afara cadrului legal,

6

atingerea prestigiului autorității publice în care activează, încălcarea normelor de

conduită a funcționarului public”, în ce mod acesta compromite și denigrează

imaginea și prestigiul instituției și în ce măsură acțiunile imputate reclamantului

urmează a fi încadrate în dispozițiile legale enumerate.

Prin urmare, instanța de judecată a considerat că ordinul Agenției „Moldsilva”

nr. 47 din 16 martie 2020 este ilegal, urmând a fi anulat.

Ținând cont de faptul că ordinul de concediere a lui Radu Grosu a fost anulat,

aplicând prevederile art. art. 89 alin. (1) Codul muncii, instanța de judecată a

considerat necesar de a dispune restabilirea reclamantului în funcția anterior

deținută. Totodată, instanța de judecată a reținut că în situația inexistenței funcției

menționate, reclamantul urmează a fi restabilit într-o funcție similară.

Cu referire la prevederile art. 90 Codul muncii, fiind constatată eliberarea

ilegală a lui Radu Grosu din serviciu, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite

și cerința reclamantului cu privire la încasarea salariului pentru absența forțată de la

serviciu pentru toată perioada absenței forțate de la muncă, începând cu 16 martie

2020 până la data pronunțării prezentei hotărâri judecătorești.

Având în vedere prevederile art. 329 Codul muncii, prima instanță a apreciat

ca fiind întemeiată și pasibilă admiterii cerința reclamantului de reparare a

prejudiciului moral, în beneficiul ultimului urmând a fi încasată despăgubirea

echivalentă unui salariu de funcție.

La 21 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Agenția „Moldsilva” a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 10 martie 2021, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin

intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Agenția „Moldsilva”, casată hotărârea din 17 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă, prin care acțiunea în

contencios administrativ depusă de Radu Grosu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În consolidarea soluției adoptate în ce privește argumentul

reclamantului/intimat cu referire la faptul că în ordinul directorului Agenției

„Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare, lipsesc temeiurile de fapt ale aplicării sancțiunii, instanța de apel a

reținut că prin demersul Președintelui Comisiei de disciplină, în urma examinării

raportului Comisiei pentru verificarea informației privind desfășurarea concursului

pentru ocuparea funcției vacante de administrator al ÎS „RN Codrii”, organizării

audierilor, examinării materialelor suplimentare - sesizarea consiliului de

administrație al ÎS „RN Codrii”, precum și în conformitate cu prevederile pct. 30 din

Anexa ordinului nr. 77 din 11 martie 2020 cu privire la instituirea Comisiei de

disciplină din cadrul Agenției „Moldsilva”, a fost prezentată decizia, prin care a fost

propusă sancționarea disciplinară a lui Radu Grosu, prin prisma prevederilor art. 58

lit. g) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public - destituirea din funcția publică.

7

Astfel, în urma examinării raportului Comisiei pentru verificarea informației

privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator

al ÎS „RN Codrii”, organizării audierilor, examinării materialelor suplimentare -

sesizarea consiliului de administrație al ÎS „RN Codrii”, precum și în conformitate

cu prevederile art. 59 alin. (7) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, pct. 26 alin.

(3) anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea

în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, Comisia de disciplină

din cadrul Agenției „Moldsilva” a recunoscut abaterea disciplinară cu consecințe

grave în acțiunile lui Radu Grosu, specialist principal, Serviciul juridic, manifestată

prin: intervenție în favoarea soluționării unor cereri în afara cadrului legal, atingerea

prestigiului autorității publice în care activează, încălcarea normelor de conduită a

funcționarului public.

Respectiv, a fost propusă sancționarea disciplinară în conformitate cu

prevederile art. 58 lit. g) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 - destituirea din funcția

publică.

Instanța de apel a stabilit că potrivit procesului-verbal nr. 3 al ședinței

Comisiei de disciplină din cadrul Agenției „Moldsilva” din 16 martie 2020, ședința

a avut loc cu ordinea de zi: 1. examinarea Notei informative ale Președintelui CA

ÎS „RN Codrii”, înregistrată cu nr. AM 01/01-392 din 25 februarie 2019;

principal, Serviciul Juridic, Constantin Boboc, consultant în management, Petru

Rabi șef Garda doresteiră, Valeriu Caisîn, ICAS.

Iar actele adoptate anterior emiterii ordinului de concediere reprezintă

operațiuni administrative care au și servit drept temei pentru aplicarea sancțiunii

disciplinare.

Astfel, ordinul directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie

2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare a fost adoptat în conformitate cu

prevederile art. 59 alin. (7) din Legea nr. 158-XVI din 4 iulie 2008, pct. 26 alin. (3)

din Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, pct. 31 alin. (6)

din Regulamentul privind organizarea și funcționarea comisiei de disciplină, aprobat

prin ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 77 din 11 martie 2020 cu privire la instituirea

comisiei de disciplină din cadrul Agenției „Moldsilva” și a deciziei comisiei de

disciplină din cadrul Agenției „Moldsilva”, instanța de apel a considerat că nu poate

fi reținut faptul că actul administrativ contestat nu conține temeiurile de fapt și de

drept.

Cu referire la argumentul reclamantului/intimat precum că în ordinul contestat

nu este indicat termenul în care sancțiunea poate fi contestată și organul în care

sancțiunea poate fi contestată, instanța de apel a stabilit contrariul. Astfel, la pct. 5

din ordin, este indicat că „prezentul ordin poate fi contestat în instanța de contencios

administrativ, în termen de 30 de zile de la data comunicării”.

La fel, instanța de apel a menționat că prin raportul Comisiei de verificare din

29 ianuarie 2020, a fost constatată nerespectarea mai multor prevederi normative la

etapa de organizare și desfășurare a concursului, care au condus la inițierea unui

8

concurs cu un Regulament absolvit de nulitate, în interesul intimatului, antrenat și el

la concurs, a fost încălcat principiul la un tratament egal, prin aplicarea în mod

discriminatoriu a unor criterii de selectare și influență asupra factorilor de decizie

din Consiliu, astfel încât să nu fie asigurată egalitatea de șanse.

În ce privește argumentul instanței de fond precum că, deși prin ordinul

nr. 163 din 31 iulie 2018, a fost constituită Comisia de disciplină din cadrul Agenției

„Moldsilva” pentru un mandat de 4 ani, adică până la 31 iulie 2022, instanța de apel

a menționat că la 11 martie 2020, a fost emis ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 77 cu

privire la instituirea comisiei de disciplină, prin care a fost desemnată o nouă

componență a acesteia, concluzionând că, în speța dedusă judecății nu au fost

respectate prevederile art. 59 alin. (11) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire

la funcția publică și statutul funcționarului public, cercetarea de serviciu fiind

examinată de o comisiei de disciplină constituită contrar Regulamentului cu privire

la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie

2009.

Instanța de apel a evidențiat că obiect al speței în cauză nu a constituit ordinul

Agenției „Moldsilva” nr. 77 din 11 martie 2020 cu privire la instituirea comisiei de

disciplină, or acest ordin nu a fost contestat de niciun funcționar din cadrul Agenției,

la caz nefiind prezentată nicio probă care ar impune o concluzie contrară celei

enuțate. Or, legalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie dovedită de

persoana lezată, prin probe pertinente și concludente din care ar confirma ilegalitatea

ordinului de numire a Comisiei de disciplină.

Astfel, la pct. 4 din ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 77 din 11 martie 2020

cu privire la instituirea comisiei de disciplină, s-a indicat că mandatul comisiei de

disciplină se stabilește pe o perioadă de 2 ani, iar orice alt ordin referitor la

constituirea comisiei de disciplină se consideră abrogat.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că ordinul Agenției „Moldsilva”

nr. 47 din 16 martie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare, este unul

legal, iar temeiuri de anulare a acestuia lipsesc.

În condițiile descrise, instanța de apel a reținut că devin neîntemeiate și

pretențiile reclamantului cu privire la restabilirea în funcție, încasarea plăților

salariale, repararea prejudiciului moral.

La 23 noiembrie 2021, Radu Grosu, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

La 8 aprilie 2022, Radu Grosu, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a

prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece,

pronunțând soluția, instanța de apel a argumentat prin transcrierea unui șir de

prevederi legale și prin preluarea conținutului unor înscrisuri din dosarului

administrativ. Decizia instanței de apel este ambiguă și nu conține un raționament

9

juridic clar din care să se desprindă o motivare coerentă asupra problemelor de fapt

și drept ridicate în prezenta cauză, iar modul în care instanța de apel a argumentat

decizia sa, denotă eschivarea de la examinarea obiectivă și concretă a litigiului, ceea

ce este în contradicție cu art. 6 § 1 din CEDO.

A evidențiat că instanța de apel nu a aplicat prevederile Regulamentului cu

privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 201 din

11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din

4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și nici nu a

răspuns la argumentele lui cu privire la încălcarea procedurii și termenilor prevăzuți

la capitolele IV-VI din Regulament, la examinarea și aplicarea sancțiunii

disciplinare.

A remarcat că a fost încălcată procedura și termenele de cercetare a faptelor

sesizate ca pretinse abateri disciplinare, reglementate de Regulamentul menționat,

fapt pentru care toate operațiunile administrative legate de emiterea ordinului

directorului Agenției „Moldsilva” nr. 47 personal din 16 martie 2020 cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare, sunt viciate de drept.

Contrar prevederilor art. 31 și 32 din Regulament, instanța de apel nu a

verificat respectarea procedurii de sesizare a comisie de disciplină, care este un

element în respectarea unei proceduri echitabile în aplicarea sancțiunii disciplinare.

Totodată, a afirmat că Nota informativă, care este menționată de instanța de

apel drept act de sesizare a comisiei de disciplină, a fost înregistrată în cancelaria

autorității publice la 25 februarie 2020. Aceasta nu a fost transmisă în termen de 2

zile lucrătoare președintelui comisiei de disciplină, care activa la acel moment în

temeiul ordinul nr. 163 din 31 iulie 2018, dar abia la 12 martie 2020 după

desemnarea noii componențe a comisiei de disciplină, fiind încălcat termenul de

sesizare prevăzut la pct. 32 din Regulament. În condițiile legale sesizarea urma a fi

transmisă președintelui comisiei de disciplină cel târziu la 27 februarie 2020.

A învederat că potrivit pct. 382 din Regulament, curgerea termenelor

specificate la pct. 37, se suspendă doar în cazul imposibilității audierii funcționarului

public din motivul aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii,

precum și al suspendării în legătură cu boala sau trauma. În speță, nu a fost identificat

niciun temei care ar justifica suspendarea termenului legal în examinarea sesizării.

Așadar, având în vedere prevederile legale menționate, pornind de la termenul

înregistrării notei informative - 25 februarie 2020, termenul transmiterii

președintelui comisiei de disciplină - 27 februarie 2020, ședința comisiei de

disciplină urma a fi convocată în termen de 5 zile, adică la data de 3 martie 2020.

Pe când la caz, aceasta a fost convocată abia la 16 martie 2020, cu încălcarea

termenului legal.

A mai notat că nu a fost dispusă desfășurarea unei anchete de serviciu în

condițiile prevăzute de pct. 39 și 39 din Regulament.

A precizat că instanța de apel nu a verificat dacă la individualizarea sancțiunii

disciplinare aplicabile funcționarului public, comisia de disciplină a ținut cont de

prevederile pct. 55 din Regulament. Instanța a transcris conținutul procesului-verbal

10

nr. 3 din 16 martie 2020, dar nu a analizat pertinența acestuia în raport cu funcția în

legătură cu care dânsul a fost sancționat.

De asemenea, instanța de apel nu a aplicat criteriile de individualizare și

tragere la răspundere disciplinară, nu a verificat dacă a fost respectată procedura de

sesizare a comisiei de disciplină, dacă au fost cercetate faptele de comisia de

disciplină în modul prevăzut de Regulament, dacă i-a fost asigurat lui dreptul la

apărare, nu a identificat când au fost comise pretinsele abateri disciplinare și dacă

este respectat termenul de tragere la răspundere disciplinară.

La fel, instanța de apel și-a bazat soluția pe aprecierea arbitrară a probelor, pe

înscrisuri nepertinente, care nu au nicio legătură cu activitatea comisiei de disciplină

și cu atribuțiile lui în exercitarea funcției de specialist principal, Serviciul Juridic.

Înscrisurile la care a făcut trimitere instanța de apel în susținerea poziției sale,

și anume, Nota intormativă a Președintelui CA ÎS RN Codrii nr. AM 01/01-392 din

25 februarie 2019, raportul din 29 ianuarie 2020 a Comisiei de verificare a respectării

cadrului normativ aferent organizării și desfășurării concursului pentru ocuparea

funcției vacante de administrator al ÎS RN Codrii, constituită prin ordinul Agenției

„Moldsilva” nr. 13 din 24 ianuarie 2020, explicațiile martorilor antrenați în

procedura administrativă de verificare a respectării cadrului normativ aferent

organizării și desfășurării concursului pentru ocuparea funcției vacante de

administrator al ÎS RN Codrii, nu au nicio pertinență la caz, deoarece analizând

conținutul acestora nu se atestă nicio constatare cu referire la încălcarea de către el

a disciplinei în muncă în exercitarea funcției de specialist principal, Serviciul Juridic.

A accentuat că pretinsele fapte reflectate în înscrisurile date se referă la

activitatea Consiliului de administrare al Întreprinderii de Stat Rezervația Naturală

„Codrii” privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției

vacante de administrator, dar nu la activitatea lui în funcția de specialist principal,

Serviciul Juridic.

De fapt, comisia de disciplină pune la îndoială activitatea Consiliului de

administrare al Întreprinderii de Stat Rezervația Naturală „Codrii” privind

organizarea și defășurarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de

administrator din 19 decembrie 2019.

A precizat recurentul că în legătură cu acest concurs, a avut calitate de

concurent, dar nu de membru al comisiei de concurs pentru care să poarte răspundere

în organizarea și defășurarea concursului.

Astfel, deși avea calitatea de membru al Consiliului de administrare s-a abținut

de la evaluarea candidaților pentru funcția de administrator al Întreprinderii de Stat

Rezervația Naturală „Codrii”, fapt constatat prin declarația sa de abținere din

29 noiembrie 2019.

Pretinsul conflict de interese la care a făcut trimitere instanța de apel nu a fost

confirmat și constatat în modul prevăzut de prevederi legale în acest domeniu, iar

legea nu îi interzice de a candida.

La fel, actele la care a făcut trimitere instanța de apel nu sunt emise de

structura împuternicită legal în cercetarea faptelor sesizate ca pretinse abateri

disciplinare, or comisia constituită prin ordinul Agenției „Moldsilva” nr. 13 din

11

24 ianuarie 2020 avea drept scop verificarea respectării cadrului normativ aferent

organizării și desfășurării concursului și nu este o structură deliberativă competentă

constituită conform prevederilor legale în examinarea abaterilor disciplinare unui

funcționar public.

Raportul Comisiei de verificare a respectării cadrului normativ aferent

organizării și desfășurării concursului pentru ocuparea funcției vacante de

administrator al ÎS RN „Codrii” este din 29 ianuarie 2019, dar nu din 29 ianuarie

2020, după cum a constatat instanța. Raportul dat se referă la evaluarea activității

Consiliului de administrație în organizarea și desfășurarea concursului pentru

ocuparea funcției vacante de administrator al ÎS RN „Codrii” cu propunerea de

„revocare a Consiliului de administrație și numirea unui nou Consiliu de

administrație al ÎS RN „Codrii”, dar nu la activitate lui.

A subliniat că aceiași situație se atestă și în conținutul Notei informative a

președintelui Consiliului de administrație al ÎS RN „Codrii” nr. AM 01/01-392 din

25 februarie 2019, prin care se invocă ca sesizare a comisiei de disciplină.

Din conținutul Notei informate nu rezultă niciun aspect prin care să fie

individualizată sau constată vreo încălcare a prevederilor legale de către dânsul în

exercitarea funcției de specialist principal, Serviciul Juridic. Argumentarea Notei

informative se bazează în general pe aspecte ce țin de activitatea Consiliului de

administrare a întreprinderii de stat, care este organ colegial.

Faptul invocat precum că dânsul ar fi operat modificări a Regulamentului

privind organizarea și desfășurarea concursului nu poate fi reținut, or acesta se

aprobă de către Consiliul de administrație, iar careva probe în acest sens nu au fost

prezentate instanței de apel pentru a face o astfel de concluzie.

A indicat că nu există niciun act juridic sau act administrativ prin care să fie

contatată ilegalitatea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea

concursului pentru ocuparea funcției vacante de administrator al Întreprinderii de

Stat Rezervația Naturală „Codrii” din 4 noiembrie 2019, inclusiv din cauza unor

acțiuni ale lui.

De asemenea, instanței de apel nu au fost prezentate probe privind pretinsul

conflict de interese. Or, prin declarația din 29 noiembrie 2019, dânsul a declarat

conflictul de interese și s-a abținut de la evaluarea candidaților, iar Agenția

„Moldsilva” era în cunoștință de cauză, deoarece declarația a fost înregistrată la

autoritatea respectivă, iar până în prezent nu a fost constatată încălcarea conflictului

de interese în modul prevăzut.

Așadar, faptele la care a făcut trimitere instanța de apel se referă la modul de

organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcției vacante de

administrator al Întreprinderii de Stat Rezervația Naturală „Codrii” din data de

19 decembrie 2019, care a fost organizat de către organul colegial Consiliul de

administrație al ÎS Rezervația Naturală „Codrii”, care poartă răspundere în

conformitate cu Statutul întreprinderii și Legea nr. 246 din 23 noiembrie 2017 cu

privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală, respectiv nu există nicio

legătură cauzală între pretinsele fapte, atribuțiile funcționale ale lui în calitate de

12

specialist principal, Serviciul Juridic și pretinse consecințe, care de fapt nu au

survenit.

Totodată, a menționat că până în prezent nu există niciun act judiciar,

administrativ sau juridic prin care să fie anulat concursul pentru ocuparea funcției

vacante de administrator al Întreprinderii de Stat Rezervația Naturală „Codrii” din

data de 19 decembrie 2019.

La caz, instanța de apel nu a identificat care normă legală, regulament intern,

contract individual de muncă sau contractul colectiv de muncă, ordin și dispoziție

legală ale conducătorilor ierarhici superiori a fost încălcat de către dânsul și dacă

acestea sunt în măsură de a justifica aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de

demisie din funcție.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 9 noiembrie 2021,

în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că la 23 noiembrie 2021, Radu Grosu,

reprezentat de avocatul Tatiana Iovu a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 208-209).

Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 9 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatului Tatiana

Iovu, prin intermediul oficiului poștal, la 9 martie 2022, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 214).

Se mai constată că la 8 aprilie 2022, Radu Grosu, reprezentat de avocatul

Tatiana Iovu a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 9 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 219-225).

Astfel, recursul depus de Radu Grosu, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu

împotriva deciziei din 9 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La 4 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Agenția „Moldsilva” a

depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Radu Grosu,

reprezentat de avocatul Tatiana Iovu și menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Radu Grosu, reprezentat

de avocatul Tatiana Iovu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

13

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

14

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Radu Grosu, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Radu Grosu, reprezentat de avocatul Tatiana Iovu se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

15