2ra-387/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin neacordarea asistenței juridice efective, repararea prejudiciului material și moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin neacordarea asistenţei juridice efective, repararea prejudiciului material şi moral
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-387/22 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin neacordarea asistenței juridice efective, repararea prejudiciului material și moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-387/22
2-19156072-01-2ra-05042022
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Miron
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca
ÎNCHEIERE
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gheorghe Andrițchi,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe
Andrițchi împotriva lui Victor Constantinov cu privire la constatarea încălcării
dreptului la un proces echitabil prin neacordarea asistenței juridice efective, repararea
prejudiciului material și moral,
împotriva deciziei din data de 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin
care s-a respins apelul declarat de către Gheorghe Andrițchi, s-a menținut hotărârea din
data de 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La 25 septembrie 2019 Gheorghe Andrițchi a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Victor Constantinov, prin care a solicitat recunoașterea încălcării
dreptului la un proces echitabil garantat de articolul 6 CEDO, prin neacordarea de către
avocatul Victor Constantinov a asistenței juridice efective la faza de urmărire penală a
cauzei penale cu nr.2012990208, ce se exprimă prin omisiunea de a contesta probele
acuzării, încasarea prejudiciului material în sumă de 10 000 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată.
În susținerea cererii de chemare în judecată reclamantul a menționat că avocatul
Victor Constantinov, reprezentându-i interesele într-o cauză penală, nu a contestat în
ordinea art. 251, alin. (4) din Codul de procedură penală următoarele probe: actele de
constatare din data de 11 iulie 2012, declarațiile lui Oleg Dima făcute în calitate de
bănuit și învinuit, denunțul ofițerului grupului Antidrog, Victor Veverița și declarațiile
în calitate de martor ale ofițerilor grupului Antidrog, Victor Veverița, Valeriu Brînișter,
Ion Sîrbu și Adrian Bolocan, obținute ilegal cu încălcarea gravă a dispozițiilor art. 16,
alin. (1), (2), (4); art. 104, alin. (1); art.127, alin. (6) și (7); art. 128, alin. (3) și (8);
art.131, alin. (1), (4) și (5); art. 154, alin. (1); art.156, alin. (2) și (3); art.158, alin. (1)
și (3); art.160, alin. (1); art. 163; art.165, alin. (1) și (2), pct. 1); art. 166, alin. (1), pct.
1) și 3), alin. (4), (5), și (7); art. 167, alin. (1) din Codul de procedură penală.
Gheorghe Andrițchi a relatat că omisiunea avocatului Victor Constantinov de a
1
contesta probele acuzării administrate cu încălcări grave a legislației procesual penale
și probele derivate din probele ilegale, l-au plasat într-un dezavantaj substanțial față de
acuzare, încălcându-i grav dreptul la un proces echitabil (egalitatea armelor și
contradictorialitatea procedurii), pe care avocatul era obligat să-l apere în cadrul
urmăririi penale, judecării cauzei în fond și în apel, conform contractului de asistență
juridică, mandatului semnat, prevederilor Codului de procedură penală, Codului civil,
Codului deontologic și jurisprudenței CtEDO.
Reclamantul a relatat că necontestarea acțiunilor și actelor emise au determinat
instanța de apel de a pronunța o decizie de condamnare în privința sa, fiind recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 2171, alin. (4), lit. d) din Codul
penal și condamnat la 8 ani închisoare, decizie care a fost menținută de Curtea Supremă
de Justiție. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 noiembrie 2018 instanța de
recurs a respins recursul și argumentele referitoare la inadmisibilitatea probelor
acuzării, care au fost decisive pentru condamnarea sa.
Gheorghe Andrițchi a susținut că, neavând cunoștințe juridice, nu a cunoscut
despre dreptul, procedura și termenul de contestare a acestor probe ale acuzării, care
au fost decisive pentru acuzare și sentința de condamnare. Având încredere în avocatul
Victor Constantinov, a încheiat cu acesta contractul de asistență juridică, ultimul însă,
cum s-a dovedit, nu și-a onorat obligațiunile contractuale și legale față de client și în
cadrul cauzei penale nu i-a acordat asistență juridică efectivă.
Reclamantul a indicat că, luând cunoștință cu decizia Curții Supreme de Justiție
din 06 noiembrie 2018, a constatat că după aducerea la cunoștință a materialelor
urmăririi penale și înmânarea rechizitoriului, avocatul Victor Constantinov a fost de
acord cu învinuirea adusă lui Gheorghe Andrițchi de către procuror prin rechizitoriu,
cu faptele constatate de procuror în rechizitoriu și încadrate în art.2171, alin.(4) din
Codul penal și probele acuzării, neavând careva obiecții, cereri și contestații.
Gheorghe Andrițchi la 28 august 2019 s-a adresat avocatului Victor Constantinov
cu propunerea ca într-un termen de 10 zile să recunoască încălcarea drepturilor sale și
să-i repară prejudiciul material și moral cauzat, însă propunerea a fost lăsată fără
răspuns.
Prin hotărârea din data de 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Gheorghe
împotriva lui Victor Constantinov cu privire la constatarea dreptului încălcat, repararea
prejudiciului material și moral ca fiind neîntemeiată. (f.d. 116,122-129)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Andrițchi
Gheorghe. (f.d. 120)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 10 noiembrie 2021 a respins
apelul declarat de către Gheorghe Andrițchi, a menținut hotărârea din data de 28
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 163,164-173)
Instanțele de judecată în temeiul art. 9, alin. (1) și (2), lit. a), art. 312, art. 316,
alin. (1), art. 993, art.1472, alin. (1) - (3), art. 1479, art. 1480 din Codul civil (în redacția
din 01 martie 2019), art. 8, alin.(1), lit. c) și e), art. 60, alin. (1) și (2) din Legea cu
privire la avocatură nr.1260 din 19 iulie 2002 au concluzionat că pretenția lui Gheorghe
Andrițchi privind recunoașterea încălcării dreptului la un proces echitabil, prin
neacordarea de către avocatul Victor Constantinov a asistenței juridice efective la faza
de urmărire penală a cauzei penale cu nr.2012990208 este neîntemeiată, deoarece
Gheorghe Andrițchi din proprie inițiativă a împuternicit avocatul Victor Constantinov
2
sa-i reprezinte interesele în cauza penală respectivă, iar emiterea unei sentințe de
condamnare nu reprezintă motiv de a considera că asistența juridică acordată de către
avocat a fost una defectuoasă și a încălcat dreptul la un proces echitabil al clientului.
Criticele lui Gheorghe Andrițchi cu privire la calitatea asistenței juridice acordate
de către avocatul Victor Constantinov au fost calificate de către instanțele de judecată
drept opinie subiectivă a acestuia, care nu au fost probate.
Subsecvent respingerii pretenției cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la
un proces echitabil, prin neacordarea de către avocatul Victor Constantinov a asistenței
juridice efective, instanțele de judecată au respins și pretențiile cu privire la repararea
prejudiciului material și moral.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Gheorghe Andrițchi, prin care
a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare
în judecată. ( f.d. 179-180)
În motivarea recursului Gheorghe Andrițchi a invocat dezacordul cu soluțiile
pronunțate, menționând că instanțele de judecată au aplicat eronat normele de drept
material prin interpretarea eronată a legii.
La 04 mai 2022 Victor Constantinov a depus referință asupra recursului înaintat
de către Gheorghe Andrițchi, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil,
menționând că recurentul nu face trimitere la o normă de drept material sau procesului,
iar referirea la norma procesuală prevăzută de art. 432, alin. (2), lit. c) din Codul de
procedură civilă este formală nesusținută cu nici un argument de fapt sau de drept.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 10
noiembrie 2021, expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice
la 24 ianuarie 2022.
Gheorghe Andrițchi s-a conformat prevederilor legale și la 15 februarie 2022, prin
intermediul oficiului poștal, a depus recurs împotriva deciziei din data de 10 noiembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Gheorghe
Andrițchi, este inadmisibilă pentru motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că
acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția
pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform
Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2),
(3) și (4) din Codul de procedură civilă.
3
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Gheorghe Andrițchi, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa
cum formal invocă Gheorghe Andrițchi, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Gheorghe Andrițchi, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gheorghe Andrițchi împotriva
deciziei din data de 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
4