2ra-1356/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

2ra-1356/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1356/22

2-21086988-01-2ra-26092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, Judecător – R. Pascari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Andrițchi Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Victor către

Ministerul Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022, prin care a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 septembrie 2021,

c o n s t a t ă:

La 08 iunie 2021, Andrițchi Victor a depus cerere de chemare în judecată către

Ministerul Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 11 septembrie 2014, automobilul condus de

către Celan Sergiu a lovit-o pe xxxxx, Xxxxx, în vârstă de xxxxx, care în rezultat a

decedat.

În legătură cu acest fapt, la 15 septembrie 2014, în privința lui Celan Sergiu, a fost

pornită o cauză penală, însă prin ordonanța Procuraturii Orhei din 15 octombrie 2014,

cauza penală a fost încetată pe motivul lipsei elementelor infracțiunii.

Prin ordonanța procurorului ierarhic superior din 06 februarie 2015, a fost anulată

ordonanța Procuraturii Orhei din 15 octombrie 2014.

Ulterior, prin ordonanța Procuraturii Orhei din 29 mai 2015, Celan Sergiu a fost

scos de sub urmărire penală, pe motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor

constitutive ale componenței de infracțiune, iar cauza penală a fost clasată.

Nefiind de acord cu soluția dată, reclamantul a depus o plângere, însă prin

ordonanța procurorului superior din 22 iulie 2015, plângerea i-a fost respinsă.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 21 octombrie 2015, a fost admisă plângerea

lui Andrițchi Victor, declarate nule ordonanța Procuraturii Orhei din 29 mai 2015 și

ordonanța procurorului superior din 22 iulie 2015, cu reluarea urmăririi penale și

obligarea procurorului de a lichida încălcările admise.

Prin ordonanța Procuraturii Orhei din 12 octombrie 2016, urmărirea penală, pe

cauza penală de învinuire a lui Celan Sergiu, a fost încetată în legătură cu intervenirea

actului amnistiei, iar cauza penală a fost clasată.

1

Prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii r-lui Orhei – Bodorin Sergiu, din 16

noiembrie 2016, a fost respinsă plângerea lui Andrițchi Victor împotriva ordonanței

Procuraturii Orhei din 12 octombrie 2016.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 05 iulie 2017, a fost respinsă plângerea

petiționarului Andrițchi Victor și menținută ordonanța Procuraturii Orhei din 12

octombrie 2016.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, s-a admis recursul

declarat de Andrițchi Victor, s-a casat încheierea Judecătoriei Orhei din 05 iulie 2017,

s-au anulat ordonanțele Procuraturii Orhei din 12 octombrie 2016 și ale procurorului-

șef al Procuraturii r-lui Orhei – Bodorin Sergiu, din 16 noiembrie 2016, cu dispunerea

reluării urmăririi penale și remiterea cauzei în adresa Procuraturii Orhei pentru

lichidarea neajunsurilor.

Prin ordonanța Procuraturii Orhei din 12 aprilie 2018, a fost încetată urmărirea

penală în privința lui Celan Sergiu din motivul intervenirii amnistiei și clasată cauza

penală.

Prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii Orhei – Bodorin Serghei, din 04

iunie 2018, a fost respinsă plângerea depusă de Andrițchi Victor împotriva ordonanței

Procuraturii Orhei din 12 aprilie 2018.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul central, din 03 decembrie 2018, a fost

respinsă plângerea depusă de Andrițchi Victor împotriva ordonanței Procuraturii Orhei

din 12 aprilie 2018.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 februarie 2019, a fost admis recursul

petiționarului Andrițchi Victor, casată încheierea Judecătoriei Orhei, sediul central, din

03 decembrie 2018 și emisă o nouă hotărâre prin care, s-a admis plângerea depusă de

Andrițchi Victor, s-au anulat ordonanțele Procuraturii Orhei din 12 aprilie 2018 și ale

procurorului-șef al Procuraturii Orhei – Bodorin Serghei, din 04 iunie 2018, cu

remiterea cauzei penale către procuror pentru organizarea efectuării controlului

suplimentar și înlăturarea încălcărilor depistate.

În aceeași ordine de idei, reclamantul a remarcat că a depus mai multe cereri de

urgentare (accelerare) a urmăririi penale, însă de fiecare dată, acestea erau respinse.

Mai mult ca atât, pe parcursul urmăririi penale a depus mai multe cereri și

demersuri la Procuratura Orhei și la Procuratura Generală, invocând durata

nerezonabilă a urmăririi penale și atitudinea neobiectivă a Procuraturii Orhei.

Astfel, după mai multe adresări, Procuratura Generală a dispus transmiterea cauzei

pentru efectuarea urmăririi penale în Procuratura Telenești, iar după primirea în

procedură, Procuratura Telenești a finalizat urmărirea penală în termeni restrânși și a

expediat cauza penală în instanța de judecată.

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul central, din 09 decembrie 2019, Celan

Sergiu a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3)

lit. b) din Codul penal, și cu aplicarea art. 3641 din Codul de procedură penală, i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip deschis, cu aplicarea pedepsei complimentare sub formă de

privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani.

Conform prevederilor art. 90 din Codul penal, executarea pedepsei stabilite lui

Celan Sergiu a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an.

Totodată a fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de succesorul părții

vătămate - Andrițchi Victor împotriva lui Celan Sergiu cu privire la încasarea

2

prejudiciului material și repararea prejudiciului moral, iar asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite, urmând să se expună instanța în ordine civilă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, s-a admis apelul declarat de

succesorul părții vătămate - Andrițchi Victor, s-a casat sentința Judecătoriei Orhei,

sediul central, din 09 decembrie 2019 și s-a emis o nouă sentință prin care: - Celan

Sergiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(3) lit. b) din Codul penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen

de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis; - s-a încasat din contul

lui Celan Sergiu în beneficiul succesorului părții vătămate - Andrițchi Victor,

prejudiciul moral în sumă de 100 000 lei.

În rest, sentința contestată a fost menținută fără modificări.

Ulterior, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 martie 2021 s-a respins ca

inadmisibil recursul ordinar declarat de succesorul părții vătămate - Andrițchi Victor.

S-au admis recursurile ordinare declarate de inculpatul Celan Sergiu și avocații

acestuia, Buguța Elena și Vasilica Ruslan.

S-a casat parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2020, în latura penală,

în partea stabilirii pedepsei, cu menținerea în această parte a sentinței Judecătoriei

Orhei, sediul central, din 09 decembrie 2019.

Astfel, făcând trimitere la prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 cu privire la

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, reclamantul a menționat că de la începerea urmării penale până la

devenirea definitivă a sentinței de condamnare au trecut 6 ani și 7 luni, termen care nu

poate fi considerat ca fiind unul rezonabil, ceea ce-i acordă dreptul de a depune

prezenta acțiune.

De asemenea, reclamantul a remarcat că motivul principal din care a fost admisă

tergiversarea urmăririi penale și, respectiv, a examinării cauzei penale, este atitudinea

iresponsabilă a organului de urmărire penală.

În context reclamantul a relatat despre netemeinicia întârzierii efectuării

experimentului din urmărirea penală, care a fost indicat de către judecătorul de

instrucție în încheierea din 21 octombrie 2015 și despre complexitatea redusă a cauzei

penale, de altfel, infracțiunea săvârșită de Celan Sergiu avea o importanță foarte mare

pentru reclamant.

În concluzie, Andrițchi Victor a menționat că durata excesivă a urmăririi penale,

raportată la faptul că obiect al cauzei penale era decesul xxxxx în urma accidentului

rutier, i-a generat suferințe psihice estimate la suma de 50 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 14 septembrie 2021,

cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Victor către Ministerul Justiției al

RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei penale și repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 30 septembrie 2021, Andrițchi Victor, prin intermediul avocatului Șteliman

Serghei, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 14

septembrie 2021, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care

cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022, s-a respins apelul declarat de

Andrițchi Victor, prin intermediul avocatului Șteliman Serghei și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 septembrie 2021, în cauza civilă

3

la cererea de chemare în judecată depusă de Andrițchi Victor către Ministerul Justiției

al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei penale și repararea prejudiciului moral.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că soluția primei instanțe este

justă și legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, conform

cerințelor art. 130 din Codul de procedură civilă.

În context, instanța de apel a menționat că termenul rezonabil este doar una din

componentele ce țin de dreptul părților la un proces echitabil, care de altfel nu poate

prevala asupra altor componente sau asupra dreptului la un proces echitabil. Prin

urmare, respectarea din partea organului de urmărire penală și instanțelor de judecată a

procedurii de soluționare a cauzei prin prisma complexității evenimentelor redate în

plângere și respectiv constatării stării de fapt și de drept, nu poate fi privită drept

tergiversare a examinării cauzei.

Suplimentar, remarcând faptul că durata procedurilor penale poate fi apreciată

începând cu momentul înaintării acțiunii civile, și doar luându-se în considerație

criteriile aplicabile procedurilor civile, Curtea de Apel Chișinău a menționat că

Andrițchi Victor fost recunoscut în calitate de parte civilă în cadrul procesului penal,

abia la 27 noiembrie 2017.

Respectiv, instanța de apel a concluzionat că potrivit jurisprudenței CEDO,

constatarea nerezonabilității termenului de examinare a acțiunii civile în cadrul unei

cauze penale poate fi efectuată începând cu momentul înaintării acțiunii civile și doar

luându-se în considerație criteriile aplicabile procedurilor civile.

La 09 septembrie 2022, a fost înregistrat recursul declarat de Andrițchi Victor, prin

care s-a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2022 și a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 14 septembrie 2021, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, reiterând circumstanțele de fapt și normele de drept

indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, s-a invocat că instanța

de apel a aplicat eronat normele legale relevante speței în cauză și nu a ținut cont de

aspectele importante pentru soluționarea pricinii.

Astfel, recurentul a menționat că instanța de apel nu a ținut cont de Legea nr. 87

din 21 aprilie 2011 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, care prevede dreptul oricărei

persoane de a depune cerere privind constatarea unei atare încălcări.

De asemenea, recurentul a menționat că prima instanță și instanța de apel au admis

în privința lui o jurisprudență selectivă, comparativ cu alte cauze similare, și erori care

au dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

În altă ordine de idei, recurentul a menționat că se constată o încălcare a duratei

termenului rezonabil, chiar și calculând durata termenului rezonabil de la data căpătării

a statutului de parte civilă în cadrul procesului penal, inclusiv și culpa organului de

urmărire penală.

Astfel, prin ordonanța din 12 aprilie 2018 (menținută prin ordonanța din 04 iunie

2018 și încheierea din 03 decembrie 2018), a fost încetată urmărirea penală în legătură

cu intervenirea amnistiei, necătând la faptul că prejudiciul cauzat prin infracțiune nu

era reparat, iar abia prin decizia Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2019, acest

4

act a fost anulat.

Suplimentar, recurentul a menționat că examinarea cauzei penale a durat de la 15

septembrie 2014 până la 16 martie 2021 (6 ani 6 luni), din care 3 ani și 4 luni, el avea

statut de parte civilă, or, la caz se atestă o culpă vădită a organului de urmărire penală

în tergiversarea examinării cauzei, care s-a limitat la emiterea ordonanțelor de scoatere

a persoanei de sub urmărire penală, anularea cărora a necesitat timp considerabil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Conform materialelor cauzei, copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 mai

2022, a fost expediată părților în proces la 07 iulie 2022, însă nu sunt date cu privire la

recepționarea actului judecătoresc de către Andrițchi Victor.

Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului consideră că cererea de recurs depusă de Andrițchi Victor la 09 septembrie

2022, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Andrițchi

Victor, este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Conform art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o

referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de

apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de

procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din

prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță însă, criticile invocate de recurent, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

În context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

5

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia

cu soluția dată de instanța de apel și prima instanță, iar argumentele recursului nu

permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

În altă ordine de idei, prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs depusă de Andrițchi Victor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta declararea recursului

ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Andrițchi Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6