2ra-419/22 — cu privire la recuperarea prejudiciului material si moral

Dosarul nr. 2ra-419/22

2-18161142-01-2ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Ojoga

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Pahopol, I. Cotruță, R. Pulbere

ÎNCHEIERE

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Andrei Marian,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Andrei Marian împotriva Elenei Ichim cu privire la recuperarea prejudiciului

material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis apelul depus de către Elena Ichim, s-a casat hotărârea din 27

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre,

constată:

La data de 02 aprilie 2018 Andrei Marian a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Elenei Ichim, prin care a solicitat recuperarea prejudiciului

material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că locuiește în mun. Chișinău,

str. xxxxx, nr. xxxxx, ap. xxxxx, etajul xxx, în același bloc cu Elena Ichim, care

locuiește cu două etaje mai sus, deasupra apartamentului său.

La data de 30 octombrie 2017 din apartamentul Elenei Ichim a avut loc

scurgere de apă și deoarece nu era acasă, apa s-a scurs neîntrerupt pe durata mai

multor ore, astfel încât i-a inundat apartamentul, și anume, au fost umeziți complet

pereții și tavanul apartamentului, necesitând zugrăvire și revopsire totală. De

asemenea, a fost distrus laminatul, precum și au fost defectate mai multe bunuri:

covoarele din casă, televizorul și mobilierul. Astfel, remedierile au fost estimate la

suma de 25 633,93 lei.

Reclamantul a mai indicat că faptele menționate au fost inspectate și fixate

în actul din 30 octombrie 2017 întocmit de reprezentanții Asociației Proprietarilor

de Locuințe Privatizate nr. 54/183, semnat în prezența lor de dânsul și de vecini.

1

În legătură cu cele întâmplate, a adresat Elenei Ichim mai multe notificări

privind restituirea pe cale amiabilă a contravalorii prejudiciului material cauzat,

însă ultima a refuzat.

În urma prejudiciului cauzat și din necesitatea efectuării reparației în

apartament, a fost nevoit să locuiască o perioadă de 2 luni la rude și cunoștințe,

motiv pentru care lui și membrilor familiei sale li s-a creat un disconfort emoțional,

urmat de suferințe morale, pe care le-a estimat în valoare de 10 000 lei.

Reclamantul Andrei Marian a solicitat încasarea de la Elena Ichim a

prejudiciului material cauzat în mărime de 25 633,93 lei, a prejudiciului moral în

mărime de 10 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Marian.

S-a încasat de la Elena Ichim în beneficiul lui Andrei Marian suma de 14

230,03 lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu

moral și cheltuielile de judecată în sumă de 526,90 lei.

În rest pretențiile formulate s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că inundația a

avut loc la data de 30 octombrie 2017 în rezultatul scurgerii apei din sistemul de

încălzire al apartamentului Elenei Ichim, respectiv pentru prejudiciul cauzat prin

scurgerea dată urmează să poarte răspundere proprietarul apartamentului în cauză.

Cu referire la cuantumul prejudiciului, instanța a menționat că la materialele

cauzei nu a fost prezentat vreun act de constatare (raport de expertiză), care să

demonstreze faptul că, lucrările de reparație, pe care pretinde reclamantul că le-a

efectuat, în baza probelor prezentate, au fost de natură să restabilească anume

situația preexistentă până la inundație, folosind materiale de construcție de aceiași

calitate.

Instanța de fond, efectuând un calcul din oficiu, a concluzionat necesitatea

încasării sumei de 14 230,03 lei, fiind micșorat prețul unui metru pătrat de laminat

de la 239 lei/m.p. până la 175 lei/m.p.

Instanța de fond a considerat că în urma inundației apartamentului

reclamantului i s-au cauzat și suferințe psihice, admițând în acest sens pretenția de

încasare a prejudiciului moral.

La 28 februarie 2020 Elena Ichim, reprezentată de avocatul Vasile Albu, a

depus apel nemotivat, ulterior, la data de 14 mai 2021 apel motivat, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 27 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul declarat de către Elena Ichim, reprezentată de avocatul Vasile Albu.

S-a casat hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în

judecată depusă de către Andrei Marian împotriva Elenei Ichim cu privire la

recuperarea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Andrei Marian în beneficiul Elenei Ichim cheltuieli de

judecată în sumă de 3396 lei.

Instanța de apel a reținut că Andrei Marian nu și-a probat pretenția ce ține de

încasarea prejudiciului material, în cuantumul solicitat, neprezentând un raport de

2

expertiză, iar instanța de judecată nu-și poate atribui funcții de expert în

contabilitate și în construcții și a decide asupra cheltuielilor și lucrărilor în

construcție necesare pentru înlăturarea consecințelor inundației.

La propunerea instanței de a efectua un raport de expertiză pentru a stabili

cheltuielile reale necesare pentru înlăturarea deteriorărilor provocate de inundație,

reclamantul a refuzat. Totodată, reclamantul n-a negat că pârâta a contribuit

financiar la înlăturarea pagubelor, achitându-i în numărate rânduri diferite sume, în

total 6530 lei.

În opinia instanței de apel, instanța de fond arbitrar a stabilit mărimea

prejudiciului material.

Instanța de apel a accentuat că circumstanțele, care conform legii trebuie

confirmate prin anumite mijloace de probă nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte

mijloace.

În speță, pârâta a compensat suma de 6530 lei, iar reclamantul nu a prezentat

o probă concludentă că prejudiciul ar constitui 25 633,93 lei. Totodată, speței nu-i

sunt aplicabile prevederile legale cu privire la prejudiciul moral.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că pretenția lui Andrei Marian cu

privire la încasarea sumei de 25 633,93 lei cu titlu de prejudiciu material și sumei

de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral sunt neîntemeiate.

La data de 04 februarie 2022 și 28 februarie 2022 Andrei Marian a declarat

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 07 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 27 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului recurentul a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată, deoarece instanța de judecată la examinarea cauzei a interpretat în

mod eronat legea.

Raportând la prevederile art. 6 CEDO procesul în cauză este inechitabil, ori

prin probele prezentate s-a demonstrat prejudiciul cauzat, iar instanța de apel

neîntemeiat și părtinitor a respins cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 07 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De

asemenea, aceasta este depusa de către Andrei Marian, care are calitatea procesuală

de reclamant și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07

decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

recurentului Andrei Marian la data de 15 februarie 2022 prin intermediul oficiului

poștal, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este. (f.d. 212, vol. I)

3

Astfel, recursul declarat la 04 februarie 2022 de către Andrei Marian, este în

termen.

La data de 06 aprilie 2022 , Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei

copia recursului declarat de Andrei Marian împotriva deciziei din 07 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, explicându-i dreptul de a depune referință asupra

acestuia.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Andrei

Marian este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului

atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate

conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către Andrei Marian, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

4

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă Andrei Marian și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Andrei Marian ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), art.

440 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Andrei Marian, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5