2ra-480/21 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-480/21 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: L. Lavric Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: A. Malîi, I. Dutca, O. Cojocaru ÎNCHEIERE 17 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de Maria Nichita, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iacov Malcic împotriva Mariei Nichita cu privire la repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 30 noiembrie 2018, Iacov Malcic a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Nichita solicitând repararea prejudiciului material estimat în sumă de 5524,89 de lei, a prejudiciului moral de 10 000 lei, încasarea, cu titlu de cheltuieli suportate pentru concluzia SRL „Cexin” în sumă de 2 000 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 000 lei și a taxei de stat în sumă de 165,74 de lei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 25 iunie 2018 din cauza scurgerilor de apă din apartamentul ce aparține cu drept de proprietate pârâtei Maria Nichita, a fost inundată încăperea nelocativă care-i aparține în proprietate. În rezultatul inundației a fost deteriorat tavanul suspendat din plăci de ghips- carton din încăperile nr. 1b și nr. 6. Conform concluziei nr. 262 din 17 iulie 2018, întocmit la fața locului de către specialistul Centrului Expertize Independente „Cexin” SRL - Mocanu Oleg, s-a stabilit că din cauza inundației din apartamentul pârâtei, prejudiciul material cauzat constituie 5 524,89 lei. Pentru serviciile acordate de „Cexin” SRL a achitat, conform ordinului de încasare a numerarului nr. 6000724 din 27 iunie 2018, suma de 2 000 lei.

A menționat că prin reclamația din 3 septembrie 2018 a solicitat pârâtei repararea benevolă a prejudiciului și achitarea cheltuielilor aferente, cu avertizarea privind eventuala intentare unei proceduri civile în instanțele de judecată, inclusiv paguba morală, însă pârâta se eschivează de la obligațiunea de rambursare și nici nu întreprinde careva măsuri pentru rezolvarea problemei pe cale amiabilă. 1 Prin hotărârea din 5 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Iacov Malcic împotriva Mariei Nichita cu privire la repararea prejudiciului material și moral, s-a respins ca neîntemeiată. La 17 iulie 2019, Iacov Malcic, reprezentat de avocatul Dmitri Lunga, a declarat apel împotriva hotărârii.

Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Iacov Malcic, reprezentat de avocatul Dmitri Lunga. S-a casat hotărârea din 5 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s- a emis o hotărâre nouă prin care: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iacov Malcic împotriva Mariei Nichita cu privire la repararea prejudiciului material și moral. S-a încasat de la Maria Nichita în beneficiul lui Iacov Malcic, cu titlu de prejudiciu material, suma de 5 524, 89 de lei, cheltuieli pentru concluzia specialistului în sumă de 2 000 lei, cheltuieli de asistență juridică în sumă de 2 000 lei și cheltuieli pentru taxa de stat în mărime de 150 de lei în prima instanță și 112,50 de lei în instanța de apel, iar în total 9 787,39 de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată depusă de Iacov Malcic s-a respins. În motivarea soluției, cu referire la prevederile art. 514, art. 1398 alin. (1), art.1413 din Codul civil, și materialul probator anexat la materialele dosarului, instanța de apel a conchis că concluzia instanței de fond este una neîntemeiată. În sensul dat, a menționat că în speță se întrunesc toate elementele răspunderii pentru scurgerea din imobilul Mariei Nichita, inclusiv vinovăția, prejudiciul cauzat, cât și raportul cauzal dintre elementele indicate, aceasta urmând să repare prejudiciul cauzat apelantului.

Fapta prejudiciabilă a fost constatată de către executorul judecătoresc, precum și prin concluzia nr.262 din 17 iulie 2018, întocmită de către specialistul Centrului Expertize Independente ,,Cexin” SRL și dovedesc că, inundația a fost cauzată din imobilul ce aparține intimatului, fapt care determină incontestabil admiterea cererii de încasare a prejudiciului material cauzat în urma inundației în mărime de 5 524,89 lei. Referitor la capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral, Colegiul instanței de apel a conchis că în această parte cererea de chemare în judecată este neîntemeiată. La 5 ianuarie 2021, Maria Nichita a declarat recurs împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei și menținerea hotărârii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat drept temeiuri de casare a deciziei că aceasta a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor legale în coroborare cu probele și faptele, administrate și cercetate. Referitor la fondul cauzei, recurenta a relatat că acțiunea este neîntemeiată, or, reclamantul nu a prezentat probe care ar confirma cu certitudine că scurgerea de apă, s-a produs din anume din apartamentul ei. Reclamantul Malcic Iacov nu a prezentat probe ce ar confirma adresarea către gestionarul blocului locativ, în vederea excluderii defectării sistemului de canalizare, stabilirea locului și a cauzei ce a produs scurgerea și că aceasta a fost 2 provocată de către pârâtă, iar prin procesul-verbal de constatare executorul judecătoresc doar a constatat, în rezultatul examinării la 23 iulie 2018 a încăperilor, existența unei pete pe perete și pe tavanul unei încăperi și în blocul sanitar.

De asemenea, executorul j judecătoresc nu a consemnat refuzul cercetării presupusului loc de unde s-a produs scurgerea, deși pârâta Maria Nichita, conform declarațiilor neobiectate de către reclamant, a expus reclamantului disponibilitatea în acest sens. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 28 iulie 2020 (f.d. 111). Dovada legală de recepționare a deciziei integrale de către recurentă la materialele dosarului lipsește.

În cererea de recurs, aceasta a menționat că a recepționat încheierea la 12 noiembrie 2020. Din acest considerent, Colegiul consideră că recursul din 5 ianuarie 2021 este declarat în termen. În conformitate cu art. din 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). La 22 februarie 2021 în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței la recurs.

Însă, până la data examinării admisibilității recursului, acesta nu a depus referință prin care să-și exprime poziția cu privire la recursul declarat. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Astfel, instanța de recurs reține că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat. 3 Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanța de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural, și anume, dacă se invocă că instanța judecătorească a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanța de judecată nu este absolut.

Există limitări implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(a se vedea Botten împotriva Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (Helmers împotriva Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, Colegiul consideră că recursul declarat de Maria Nichita nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. 4 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se declară inadmisibil recursul înaintat de Maria Nichita. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Nicolae Craiu 5