2r-187/22 — Contestarea paternitatii

Dosarul nr. 2r-187/22 (2-17199428-01-2r-06042022) Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – D. Tricolici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru D E C I Z I E 18 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând cererea de recurs înaintată de Scobioală Ghenadie, prin intermediul avocatului Coșleț Petru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Scobioală Ghenadie către Scobioală Natalia, intervenient accesoriu IP Agenția Servicii Publice, cu privire la contestarea paternității și anularea înscrierilor în actele de stare civilă, împotriva încheierii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea avocatului Coșleț Petru cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, c o n s t a t ă: La 24 august 2017, Scobioală Ghenadie, prin intermediul avocatului Coșleț Petru, a depus cerere de chemare în judecată, ulterior concretizată, către Scobioală Natalia, intervenient accesoriu IP Agenția Servicii Publice, cu privire la contestarea paternității și anularea înscrierilor în actele de stare civilă.

Prin hotărârea din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 20 august 2021, prin intermediul poștei electronice, avocatul Coșleț Petru, în interesele apelantului Scobioală Ghenadie, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de repunere în termen, s-a menționat că la pronunțarea hotărârii din 06 iulie 2021, nici apelantul și nici reprezentantul său, nu au participat, iar dispozitivul hotărârii a 1 fost expediat reprezentantului apelantului, prin scrisoare cu aviz, la 16 august 2021, și recepționat la 18 august 2021. Respectiv, avocatul apelantului a considerat că termenul de 30 zile a fost omis întemeiat, iar din acest motiv, a solicitat repunerea în termenul de depunere a cererii de apel. Prin încheierea din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea avocatului Coșleț Petru cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 24 februarie 2022, Scobioală Ghenadie, prin intermediul avocatului Coșleț Petru, a depus un recurs nemotivat împotriva încheierii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia și restituirea cauzei spre rejudecare la etapa primirii în procedură a cererii de apel. La 23 martie 2022, a fost înregistrat recursul completat, în care au fost indicate motivele dezacodrului cu actul contestat. În motivarea recursului, s-a invocat faptul că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în lipsa recurentului și a avocatului acestuia, copia dispozitivului fiindu- le expediată prin poștă.

Potrivit cererii de recurs, copia dispozitivului hotărârii a fost recepționată de către recurent la 18 august 2021 și, prin urmare, termenul de contestare a acesteia urma a fi calculat din 19 august 2021. Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Scobioală Ghenadie, prin intermediul avocatului Coșleț Petru, este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată participanților la proces la 07 martie 2022 (f.d. 179). Astfel, ținând cont de faptul că cererea de recurs preliminară a fost înregistrată la 24 februarie 2022, iar recursul motivat – la 23 martie 2022 (fiind expediat prin poștă la 22 martie 2022), Colegiul constată că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii. Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii. În speță, se constată că prin încheierea din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea avocatului Coșleț Petru cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind resituită cererea de apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

2 Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza cererii.

Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Potrivit cererii de recurs, avocatul Coșleț Petru a argumentat omiterea termenului de depunere a cererii de apel, prin faptul că hotărârea primei instanțe a fost pronunțată în lipsa recurentului și a avocatului acestuia, copia dispozitivului fiindu-le expediată prin poștă. Potrivit cererii de recurs, copia dispozitivului hotărârii a fost recepționată de către recurent la 18 august 2021 și, prin urmare, termenul de contestare a acesteia urma a fi calculat din 19 august 2021. Respectiv, recurentul consideră incorectă soluția instanței de apel cu privire la respingerea cererii sale de repunere în termen a apelului, or termenul de declarare a apelului a fost omis motivat.

Totodată, recurentul consideră că urma să fie repus în termenul de declarare a apelului, dat fiind faptul că și-a exercitat dreptul de atac în termenul de 30 de zile din momentul în care a recepționat dispozitivul hotărârii. Examinând minuțios materialele cauzei, Colegiul conchide că argumentele invocate în cererea de recurs nu pot fi reținute, or acestea sunt neîntemeiate. Astfel, Colegiul examinează legalitatea și temeinicia încheierii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău la momentul pronunțării acesteia. Respectiv, solicitând prin cererea de apel din 21 august 2021 repunerea în termen a apelului, recurentul a indicat doar asupra momentului în care a aflat despre existența hotărârii primei instanțe, fără a concretiza circumstanțele care l-au împiedicat să conteste actul judecătoresc și fără a anexa dovezi care să certifice cele invocate.

Totodată, instanța de recurs atrage atenția asupra faptului că Scobioală Ghenadie este cel care a inițiat prezentul proces de judecată, respectiv, ține de interesul lui să urmărească desfășurarea acestuia. Mai mult, avocatul Coșleț Petru a participat la examinarea cauzei în ședința de judecată din 23 iunie 2021, deliberarea și pronunțarea hotărârii fiind amânată pentru 06 iulie 2021. Astfel, reprezentantul recurentului a cunoscut cu certitudine că hotărârea urma a fi pronunțată la 06 iulie 2022 și, fiind avocat profesionist, trebuia să știe că legiuitorul, prin art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a determinat cu suficientă precizie momentul din care urmează a fi calculat termenul de contestare a hotărârii - de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, și nu de la data recepționării acestuia (așa cum se invocă în cererea de recurs).

În așa mod, examinând solicitarea apelantului de repunere în termen a apelului, Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins-o, deoarece argumentele apelantului/recurent și ale avocatului acestuia sunt declarative. 3 Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul reiterează faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității apelantului de a contesta hotărârea în termen. Respectiv, Colegiul susține poziția instanței de apel cu privire la faptul că apelantul nu a probat motivele omiterii termenului de depunere a cererii de apel. Astfel, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere a apelului.

Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice. Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile.

În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se 4 conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Scobioală Ghenadie, prin intermediul avocatului Coșleț Petru, împotriva încheierii din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de către instanța de recurs. Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Scobioală Ghenadie, prin intermediul avocatului Coșleț Petru.

Se menține încheierea din 10 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Scobioală Ghenadie către Scobioală Natalia, intervenient accesoriu IP Agenția Servicii Publice, cu privire la contestarea paternității și anularea înscrierilor în actele de stare civilă. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Svetlana Filincova, Judecătorii Galina Stratulat, Maria Ghervas 5