2ra-344/22 — Exproprierea pe cauză de utilitate publică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Exproprierea pe cauză de utilitate publică
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-344/22 — Exproprierea pe cauză de utilitate publică (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra–344/22
2-11015833-01-2ra-04042022
Prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul central), ( jud. M.Bușuleac )
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul ( jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă )
Î N C H E I E R E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Agenția Relații Funciare și
Cadastru și de Ministerul Finanțelor,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Relații
Funciare și Cadastru împotriva lui Nica Nadejda, intervenienți accesorii Centrul
pentru drepturile omului, Ministerul Economiei și Ministerului Finanțelor cu privire
la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică și interes național,
împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care au
fost respinse cererile de apel declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și de
Ministerul Finanțelor și a fost menținută hotărârea din 12 ianuarie 2021 a
Judecătoriei Cahul (sediul central),
con st ată:
La 06 decembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru a înaintat cerere
de chemare în judecată împotriva lui Nica Nadejda cu privire la exproprierea
terenului agricol cu suprafața de 0,6727 ha, cu numărul cadastral Xxxxx, deținut cu
drept de proprietate privată de către Nica Nadejda în folosul statului, cu restituirea
plății cuantumului despăgubirii în sumă de 53 475,02 de lei, din contul bugetului de
stat.
Reclamanta în motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în
conformitate cu Legea nr. 176 -XVI din 10 iunie 2008 privind declararea utilității
publice a lucrărilor de interes național, terenul agricol cu suprafața de 0,6727 ha, cu
1
numărul cadastral Xxxxx, care aparține Nadejdei Nica în proprietate privată,
amplasat în satul Xxxxx, raionul Xxxx, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial
Cahul la 26 noiembrie 2002 este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică
de interes național pentru construcția Portului Internațional Liber Giurgiulești.
A notat că, conform Hotărârii Guvernului nr.186 din 09 martie 2009 cu privire
la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional Liber
Giurgiulești, Agenția Relații Funciare și Cadastru a fost împuternicită să asigure prin
intermediul întreprinderilor subordonate realizarea prevederilor Legii nr.176,
precum și asigurarea controlului comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor
expropriaților la propuneri de expropriere.
În bază art. 9 din Legea nr. 488-XVI din 08 iulie 1999 și conform Hotărârii
Guvernului nr.186 din 09 martie 2009, Agenția Relații Funciare și Cadastru prin
scrisoarea nr.36-01-08/1666 din 18 august 2010 a înaintat lui Nica Nadejda oferta
de exproprie a terenului agricol, la prețul de despăgubire calculat în suma de 53 475,
02 de lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației vigoare.
În conformitate cu art. 17 alin. (l) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997
privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, compensarea
pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc conform prețului de
piață al acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat conform tarifelor
prevăzute la poziția a II-a din anexă.
Reclamanta a mai relevat că în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr.
448-XIV din 08 iulie 1999, expropriatul a depus întâmpinare împotriva ofertelor de
expropriere în formă scrisă, care a fost înregistrată în Agenție cu nr. N-315 din 28
septembrie 2010. Astfel, Nica Nadejda nu a acceptat oferta, iar în cadrul ședinței, a
solicitat alocarea unui alt teren agricol echivalent amplasat în municipiul Chișinău,
astfel, părțile au ajuns la un acord comun, că pentru a lua o decizie asupra subiectului
este necesară o examinare suplimentară și consultarea cu Guvernul privind
posibilitatea oferirii unui alt teren agricol.
În baza art. 9 al Legii nr. 488, exproprierii pentru cauză de utilitate publică în
urma consultărilor cu organele administrației publice, Comisia nu a fost acceptat
întâmpinarea expropriatului nr. 36/01-08/2280 din 01 noiembrie 2010 și prin oferta
repetată nr. 36-01-08/1038 din 06 iunie 2011 privind expropriere a terenului agricol
proprietatea privată s-a propus în schimb la discreția expropriatului, un alt teren
echivalent din cele existente, proprietate a statului, amplasate în unele din UAT:
Sadova r-nul Călărași, Sculeni r-nul Ungheni, Plopi r-nul Cantemir, Cairaclia r-nul
Taraclia. Reclamanta a subliniat că întâmpinarea parvenită la data de 15 iulie 2011,
înregistrată sub nr. N-207/11, prevede dezacordul total al lui Nica Nadejda cu oferta
propusă, iar alte propuneri scrise de titularul obiectului exproprierii nu au parvenit.
Conform procesului - verbal nr. 5 din 26 iulie 2011, s-a constat că nu s-a ajuns
la un acord comun cu proprietarul obiectului exproprierii și actele au fost expediate
2
Agenției Relații Funciare și Cadastru pentru soluționarea exproprierii prin
intermediul instanței de judecată.
În cadrul ședinței de judecată reclamanta a solicitat, admiterea cererii și
exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6727 ha, cu numărul cadastral
Xxxxx, deținut cu drept de proprietate privată de către Nica Nadejda în folosul
statului, cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 53 475,02 lei, din
contul bugetului de stat.
Prin încheierea din 05 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul a fost dispusă atragerea
Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Centrului pentru Drepturile
Omului din Moldova în calitate de intervenienți accesorii.
Prin încheierea din 04 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul a fost dispusă
efectuarea expertizei la Centrul Național de Expertize Judiciare de pe lângă
Ministerul Justiției al Republicii Moldova.
Prin încheierea din 18 decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul a fost reluat
procesul.
Prin hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central),
acțiunea a fost admisă.
A fost expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul
statului terenul agricol cu suprafața de 0,6727 ha, cu nr. cadastral Xxxxx proprietatea
lui Nica Nadejda, și a fost încasată în beneficiul lui Nica Nadejda din bugetul de stat
suma de 302 715 de lei.
A fost încasată din bugetul de stat în beneficiul lui Nica Nadejda cu titlu de
cheltuieli de judecată suma de 1 550 de lei.
Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul au fost respinse
apelurile declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și de Ministerul
Finanțelor și a fost menținută hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul
(sediul central).
Pentru a decide astfel, instanțele au menționat că în conformitate cu art.15
alin.(5) al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie
1999, în cazul exproprierii de teren, cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie mai
mic decât prețul normativ stabilit în baza tarifelor prezentate de legislație.
Potrivit art.17 alin.(1) și (2) al Legii privind prețul normativ și modul de
vânzare-cumpărare a pământului nr.13089 din 25 iulie 1997, compensarea
pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc conform prețului de
piață al acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat conform tarifelor
prevăzute la poziția a II-a din anexă. În cazul în care autoritatea administrației
publice și proprietarul terenului nu ajung la o înțelegere în privința prețului de piață
al terenului supus înstrăinării forțate, prețul va fi stabilit de instanța judecătorească
în baza raportului de expertiză prezentat de experții independenți.
Instanțele au notat că conform raportului de evaluare a terenului întocmit de
3
evaluatorul Tatiana Tulba nr. 20 din 06 februarie 2019, prezentat instanței de către
Nica Nadejda, valoarea estimată a terenului constituie 400 801 de lei, iar Agenția
Relații Funciare a estimat terenul agricol la prețul normativ de 53 475,02 de lei.
Potrivit răspunsului Ministerul Justiției din 31 mai 2019, pentru grave încălcări
evaluatorului Tatiana Tulba i-a fost retras certificatul de calificare, din care
considerente instanțele nu au putut reține suma de 400 801 de lei, ca fiind una justă.
Astfel instanțele reținând prevederile art.123 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, au conchis că în cazuri analogice prin decizii a Curții Supreme de Justiție a
fost aplicat la stabilirea despăgubirii coeficientul de 4500 de lei pentru un ar de
pământ, fapt confirmat însăși de Agenția Relații Funciare, prin urmare au conchis că
lui Nica Nadejda urmează să-i fie achitată o despăgubire în mărime de 302 715 de
lei.
La 02 martie 2022, Agenția Relații Funciare și Cadastru a contestat cu recurs
decizia instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții
de Apel Cahul și a hotărârii din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul, cu emiterea
unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă în modul formulat.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că la stabilirea cuantumului
despăgubirii instanțele au aplicat în mod eronat art.17 alin.(1) și (2) din Legea
nr.130-8-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ în care este stabilită în mod
expres Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc
conform prețului de piață al acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat
conform tarifelor prevăzute al poziția a II-a din anexă. În cazul în care autoritatea
administrației publice și proprietarul terenului nu ajung la o înțelegere în privința
prețului de piață al terenului supus înstrăinării forțate, prețul va fi stabilit de instanța
judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experții independenți. A
mai invocat că instanțele la determinarea sumei rambursării au luat în considerare în
mod eronat Raportul de Evaluare nr.17/2012 a terenului întocmit de evaluatorul -
Tatiana Tulba.
La 07 martie 2022, Ministerul Finanțelor a contestat cu recurs decizia instanței
de apel, solicitând casarea parțială a deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel
Cahul și a hotărârii din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul, în partea încasării din
contul bugetului de stat a mijloacelor bănești cu titlu de expropriere și a cheltuielilor
de judecată.
În motivarea recursului, recurentul a invocat că, instanțele în mod eronat și
neîntemeiat au admis pretențiile formulate de pârâtă, în lipsa unui raport de expertiză
emis conform legii și au apreciat unilateral valoarea terenului vizat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 09
decembrie 2021, expediată în adresa părților la 10 ianuarie 2022 (f.d.41, volumul -
4
II), însă careva date privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat
recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele
cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de
Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul Finanțelor, inadmisibile, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții
de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului
de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind
din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și
Ministerul Finanțelor, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot
fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se
insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul
evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,
care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța
de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
5
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe
care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează.
Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind
admisibile.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererile de recurs declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul
Finanțelor.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursurilor ca fiind admisibile.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Agenția Relații Funciare și
Cadastru și Ministerul Finanțelor.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
6