2ra-224/22 — Exproprierea pe cauză de utilitate publică

Dosarul nr. 2ra–224/22

2-14013897-01-2ra-22022022

Prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul central), (jud. D. Bosîi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. N. Bondarenco, S. Pilipenco, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Finanțelor

și Agenția Relații Funciare și Cadastru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția

Relații Funciare și Cadastru împotriva lui Nistor Axenia, intervenienți accesorii

Centrul pentru drepturile omului și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova cu

privire la exproprierea terenului agricol,

împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de Agenția Relații Funciare și Cadastru, și

cererea de alăturare la apel depusă de Ministerul Finanțelor și a fost menținută

hotărârea din 13 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central),

con st ată:

La 06 decembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru a înaintat cerere

de chemare în judecată împotriva lui Nistor Axenia cu privire la exproprierea

terenului agricol cu suprafața de 0,6727 ha, cu numărul cadastral Xxxxx, deținut cu

drept de proprietate privată de către Nistor Axenia, în folosul statului cu restituirea

plății cuantumului despăgubirii, în suma de 42 612,91 de lei, din contul bugetului de

stat.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, în conformitate cu

Legea nr. 176-XVI din 10 iunie 2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor

de interes național, terenul agricol cu numărul cadastral Xxxxx, cu suprafața totală

1

de 0,6727 ha, amplasat în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, proprietate privată a lui

Nistor Axenia, face parte din terenurile suspuse exproprierii pentru cauză de utilitate

publică de interes național, pentru construcția Portului Internațional Giurgiulești.

Reclamanta a notat că, conform Hotărârii Guvernului nr. 186 din 09 martie

2009, cu privire la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional

Liber Giurgiulești, Agenția Relații Funciare și Cadastru, a fost împuternicită să

asigure prin intermediul întreprinderilor subordonate realizarea prevederilor Legii

nr. 176, precum și asigurarea controlului comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor

expropriaților la propuneri de expropriere, creată prin Hotărârea sus menționată.

Astfel, în baza art. 9 din Legea nr. 488-XVI din 08 iulie 1999 și conform

Hotărârii Guvernului nr. 186 din 09 martie 2009, Agenția Relații Funciare și

Cadastru prin scrisoarea nr. 36-01-08/1665 din 18 august 2010, a înaintat lui Nistor

Axenia oferta de expropriere a terenului agricol, la prețul de despăgubire în suma de

42 612,91 de lei, determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

În conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997

privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, compensarea

pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc conform prețului de

piață al acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat conform tarifelor

prevăzute la poziția a II-a din anexă. A indicat că, Nistor Axenia, a depus o

întâmpinare împotriva ofertei de expropriere în formă scrisă, înregistrată la Agenția

Relații Funciare și Cadastru cu nr. N-322/10 din 28 septembrie 2010. Respectiv, în

temeiul art. 11 al Legii nr. 448 din 08 iulie 1999 și în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 186 din 09 martie 2009, Nistor Axenia a fost invitată la ședința pentru

soluționarea întâmpinării, pentru data de 27 octombrie 2010.

În cadrul ședinței de soluționare a întâmpinării, Nistor Axenia a solicitat

schimbarea terenului expropriat cu unul echivalent amplasat în municipiul Chișinău.

Reclamanta a mai adăugat că, părțile au ajuns la un acord comun că, pentru a

lua decizia în fond asupra subiectului este necesară o examinare suplimentară și

consultarea cu Guvernul privind posibilitatea oferirii unui alt teren agricol. În baza

art. 9 din Legea nr. 488, în urma consultărilor cu organele administrației publice,

Comisia nu a acceptat întâmpinarea lui Nistor Axenia și prin oferta repetată din 06

iunie 2011, i s-a propus în schimb unul din următoarele terenuri echivalente

amplasate în satul Sadova, raionul Călărași, satul Sculeni, raionul Ungheni, satul

Plopi, raionul Cantemir, sau satul Cairaclia, raionul Taraclia.

Prin întâmpinarea din 15 iulie 2011, Nistor Axenia a invocat dezacordul total

cu oferta repetată. Astfel, prin procesul-verbal al Comisiei nr. 5 din 26 iulie 2011 s-

a constatat că, nu s-a ajuns la un comun acord cu Nistor Axenia, și actele urmează

să fie expediate către Agenția Relații Funciare și Cadastru, pentru soluționarea

exproprierii prin intermediul instanței de judecată.

Prin încheierea din 04 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul a fost dispusă atragerea

2

Ministerului de Finanțe în calitate intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, acțiunea a fost

admisă integral.

Prin decizia din 25 februarie 2014 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul

declarat de către avocatul Ursu Petru, în interesele lui Nistor Axenia, a fost casată

hotărârea Judecătoriei Cahul din 01 octombrie 2013, cauza fiind restituită la

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 20 mai 2014 a Judecătoriei Cahul, în proces în calitate de

intervenient accesoriu a fost atras Centrul pentru drepturile omului.

Prin hotărârea din 13 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central),

acțiunea a fost admisă parțial.

A fost expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului, terenul agricol cu suprafața de 0,6727 ha, cu nr. cadastral Xxxxx,

proprietatea lui Nistor Axenia, și a fost încasată în folosul lui Nistor Axenia, din

bugetul de stat suma de 302 715 de lei.

A fost încasată din bugetul de stat în folosul lui Nistor Axenia suma de 1500

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul a fost respins apelul

declarat de către Agenția Relații Funciare și Cadastru și cererea de alăturare la apel

depusă de Ministerul Finanțelor și a fost menținută hotărârea din 13 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Cahul (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele au menționat că, în temeiul Legii nr.176 din

10 iulie 2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes național de

construcție a Portului Internațional Liber Giurgiulești s-a declarat de utilitate publică

lucrările de interes național de construcție a Portului internațional Liber Giurgiulești,

terenuri proprietate privată, situate în extravilanul satului Giurgiulești, raionul

Cahul. Ca urmare, terenul agricol cu nr. cadastral Xxxxx , cu suprafața totală de

0,6727 ha, amplasat în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, proprietate privată a lui Nistor

Axenia, este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes național

pentru construcția Portului Internațional Liber Giurgiulești.

De asemenea, instanțele au notat că, conform Raportului de evaluare

nr.33/2012 efectuat de SRL ,,Veacon-Plus” prezentat instanței de către Nistor

Axenia, valoarea estimată a terenului agricol constituie 400 700 de lei, iar Agenția

Relații Funciare a estimat terenul agricol la prețul normativ de 42 612,91 de lei.

Instanțele au reținut că părțile au prezentat diferite date referitor la prețul

terenului agricol, diferența dintre prețurile prezentate fiind destul de mare, însă dat

fiind faptul că efectuarea expertizei numită de către instanță nu a fost efectuată, din

motiv că nu a fost efectuată plată pentru serviciile de expertiză, instanțele au

concluzionat că suma de 42 612,91 de lei oferită de Agenția Relații Funciare și

Cadastru, nu reprezintă o justă și prealabilă despăgubire, pentru terenul expropriat.

3

Astfel, prin prisma prevederilor art. 46 din Constituția RM și în coroborare cu

art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, instanțele au conchis că lui Nistor

Axenia urmează să-i fie achitată o despăgubire în mărime de 302 715 de lei, reieșind

din prețul de 4 500 lei pentru un ar de pământ.

La 24 ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor a contestat cu recurs decizia din 02

decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea parțială a deciziei

instanței de apel și a hotărârii din 13 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul

central), în partea încasării din bugetul de stat în beneficiul lui Nistor Axenia a sumei

de 302 715 de lei.

În motivarea recursului, a invocat că atât prima instanță, cât și instanța de apel

au aplicat și interpretat eronat legea materială.

Astfel, instanțele de judecată au dispus încasarea sumei de 302 715 de lei în

beneficiul persoanei expropriate, care este cu mult peste valoarea acțiunii formulate

de Agenția Relații Funciare și Cadastru, fără ca Nistor Axenia să înainteze o acțiune

reconvențională.

La 02 martie 2022, Agenția Relații Funciare și Cadastru a contestat cu recurs

decizia Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2021, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care

acțiunea să admisă în modul formulat.

În motivarea recursului, a invocat că atât prima instanță, cât și instanța de apel

au aplicat eronat normele legii, și anume art.17 alin.(1) și (2) din Legea nr.1308-XIII

din 25 iulie 1997 privind prețul normativ în care este stabilită în mod expres

Compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc conform

prețului de piață al acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat conform

tarifelor prevăzute la poziția a II-a din anexă. În cazul în care autoritatea

administrației publice și proprietarul terenului nu ajung la o înțelegere în privința

prețului de piață al terenului supus înstrăinării forțate, prețul va fi stabilit de instanța

judecătorească în baza raportului de expertiză prezentat de experții independenți. A

mai invocat că instanțele la determinarea sumei rambursării a luat în considerare în

mod eronat Raportul de Evaluare nr.17/2012 a terenului întocmit de evaluatorul -

Tatiana Tulba.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 02

decembrie 2021, expediată în adresa părților la 27 decembrie 2021 (f.d.166), însă

careva date privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se

constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

Ministerul Finanțelor și Agenția Relații Funciare și Cadastru, inadmisibile, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Ministerul Finanțelor și Agenția Relații

Funciare și Cadastru, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot

fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

5

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de către Ministerul Finanțelor și Agenția Relații

Funciare și Cadastru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor

și Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6