3ra-282/22 — cu privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-282/22 2-19196651-01-3ra-040422 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a Doinei Apostu împotriva Primăriei mun.

Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, prin care a fost respinsă acțiunea și respins recursul depus de Doina Apostu împotriva încheierii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani constată: La 11 decembrie 2019, Doina Apostu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 11 noiembrie 2019, a depus în adresa Primăriei mun. Chișinău o cerere, prin care a solicitat eliberarea informației oficiale, și anume: de a fi informată despre numărul blocurilor locative fără subsol existente în or.

Chișinău și numărul blocurilor menționate gestionate de întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ nr. 1-23 până în anul 2019; de a fi informată despre bugetul anual aprobat al întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ nr. 1-23, destinat lucrărilor de întreținere, amenajare și efectuare a lucrărilor de reparație blocurilor gestionate pentru anii 2018-2019; de a fi informată despre suma destinată lucrărilor de întreținere, amenajare și efectuare a lucrărilor de reparație blocurilor 1 gestionate pentru anii 2018-2019 pe fiecare sector al orașului separat; să fie prezentat raportul anual privind executarea lucrărilor de întreținere, amenajare și efectuare a lucrărilor de reparație blocurilor gestionate pentru anul 2018; de a-i fi prezentat răspunsul la întrebarea dacă sunt sau nu întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ nr. 1-23 obligate să publice raporturile anuale referitor la executarea lucrărilor și mijloacele financiare cheltuite în acest sens.

A comunicat că la 29 noiembrie 2019, a recepționat răspunsul nr. A-1549/1/19 din 19 noiembrie 2019, semnat de șeful Direcției generale locativ-comunale și amenajare, fiind informată doar despre faptul că toate ÎMGFL-urile se află în proces de lichidare. A declarat că pârâtul nu a răspuns la nicio întrebare adresată de către dânsa, precum și nu a eliberat informația solicitată, fără a indica motivul neeliberării acesteia, în contextul solicitărilor adresate. A invocat că nu este prima sa adresare către pârât, însă de fiecare dată ultimul evită să prezinte informațiile solicitate, iar răspunsul contestat reprezintă, în esență, prezentarea necorespunzătoare și parțial neprezentarea informației solicitate.

A evidențiat că unul din scopurile accesului liber la informație reprezintă transparentizarea activității autorităților și instituțiilor publice, controlul cetățenilor asupra activității lor și stimularea participării active a cetățenilor în procesul decizional în spiritul unui stat cu adevărat democratic. Astfel, anume din aceste motive, refuzul în acces la informație, precum și neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informației reprezintă o încălcare esențială a principiilor unui stat de drept și astfel de acțiuni urmează a fi sancționate prin obligarea instituției respective de a elibera informația solicitată, precum și repararea prejudiciului moral. În partea ce ține de prejudiciul moral, a precizat că în calitatea sa de cetățean activ și locuitor responsabil al Chișinăului, a avut speranța legitimă că autoritatea la care s-a adresat își va exercita obligațiile corespunzător și nu va ascunde informații de interes public.

Cu referire la deținerea informațiilor solicitate de pârât, a explicat că din însăși denumirea „întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ nr. 1-23” rezultă clar că prezentarea informației ține de competența pârâtului, iar în partea ce ține de procesul de lichidare a întreprinderilor municipale menționate, a atras atenția asupra faptului că informația solicitată include și perioada de până la depunerea cererilor introductive. Mai cu seamă că inclusiv în perioada proceselor de insolvabilitate, întreprinderile municipale continuă activitatea de gestionare a fondului de locuințe.

În aceeași ordine de idei, a notat că pârâtul ar trebui să dețină informația referitoare la bugetele aprobate și lucrările executate, iar în caz contrar, urma să menționeze direct acest fapt, făcând trimetere la normele legale relevante, or, potrivit art. 11 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246 din 23 noiembrie 2017, situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat/municipale sunt supuse auditului obligatoriu, în cazul în 2 care acestea fac parte din categoria entităților mijlocii, a entităților mari sau a entităților de interes public, în corespundere cu legislația contabilă. Totodată, a afirmat că ultima sa solicitare reprezintă o întrebare simplă, la care urma să fie furnizat un răspuns clar.

A relatat că în conformitate cu art. 17 din Legea nr. 982 din 11 iunie 2000 privind accesul la informație, odată ce pârâtul invocă că nu este de competența acestuia furnizarea informației solicitate, ultimul urma să readreseze solicitările dânsei altor entități/persoane și să nu-i fie refuzat accesul la informație. A conchis că pârâtul nu a indicat în refuzul său nici motivul refuzului, nici procedura și termen de contestare. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 4 alin. (1), 5 alin. (3), 6 alin. (1), 10 alin. (1), (2), 17, 19 alin. (1), 21, 26 din Legea nr. 982 din 11 iunie 2000 privind accesul la informație, art. 68, 189 alin. (1) Cod administrativ, art. 82, 90 lit. i), 94 alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâților de a elibera informația solicitată prin cererea depusă, repararea din contul pârâților în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță, Direcția generală locativ- comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău. La 25 martie 2020, Doina Apostu a depus cerere de chemare în judecată concretizată, prin care a solicitat admiterea acesteia, obligarea Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău de a elibera informația solicitată prin cererea depusă, repararea din contul pârâților în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 25 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1 500 de lei.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă cerința Doinei Apostu cu privire la încasarea de la Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Doinei Apostu a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea Doinei Apostu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea autorităților publice de a elibera informația. A fost obligată Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău, prin intermediul departamentului competent, să elibereze Doinei Apostu informația solicitată prin cererea nr. A-9984/19 din 11 noiembrie 2019, cu indicarea existenței sau lipsei informațiilor publice.

Au fost încasate în mod solidar de la Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Doinei Apostu cheltuielile de judecată în sumă de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. La 17 noiembrie 2020 și la 4 decembrie 2020, Consiliul municipal Chișinău și Primarul General al mun. Chișinău au depus cereri de apel nemotivate împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 3 februarie 2021, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea 3 acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată și ilegală. La 23 noiembrie 2020, Doina Apostu a depus recurs împotriva încheierii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea acestuia, anularea încheierii recurate și încasarea de la intimați în beneficiul său a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 16 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, iar la 12 februarie 2021, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând repunerea în termenul de depunere a apelului, admiterea acestuia și casarea integrală a hotărârii contestate.

Prin încheierea din 16 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea Direcției generale locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău privind repunerea în termenul de apel și declarat inadmisibil apelul depus de Direcția generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, iar instanța a refuzat repunerea în termen. La 24 noiembrie 2021, Doina Apostu a depus cerere de recurs suplimentară împotriva încheierii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, cu anexarea la materialele cauzei a bonului de plată pentru asistență juridică în ordine de apel, în mărime de 500 de lei și încasarea acestor cheltuieli din contul pârâtului.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii depuse de către Doina Apostu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației solicitate și încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. A fost respins recursul depus de Doina Apostu împotriva încheierii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost declarată inadmisibilă cerința Doinei Apostu cu privire la încasarea de la Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Doinei Apostu a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost respinsă pretenția Doinei Apostu cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată privind acordarea asistenței juridice în instanța de apel, în sumă de 500 de lei, ca neîntemeiată. La 16 decembrie 2021, Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe și dispunerea încasării de la intimați în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei. La 4 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei mun.

Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și Direcției generale locativ- 4 comunale copia cererii de recurs depuse de Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat, care a fost recepționată de către Consiliul municipal Chișinău și Direcția generală locativ-comunală la 15 aprilie 2022, potrivit avizelor de recepție. Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit. Examinând admisibilitatea recursului depus de Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Potrivit art. 245 alin. (2) Codul administrativ, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat la adresa electronică a Doinei Apostu și a reprezentantului său, avocatul Mariana Barașianț, la data de 29 noiembrie 2021, potrivit extrasului de pe poșta electronică (f. d. 236). Tot materialul probator atestă și că la data de 16 decembrie 2021, Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe și dispunerea încasării de la intimați în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei (f. d. 237). La fel, actele cauzei relevă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost recepționată de Doina Apostu la data de 15 februarie 2022, iar de către reprezentantul recurentei, avocatul Mariana Barașianț la data de 17 februarie 2022, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la dosar (f. d. 240, 242). Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentei la aceeași adresă indicată atât în cererile înaintate anterior pe parcursul cauzei (f. d. 3, 48),

cât și în prezenta cerere de recurs nemotivată (f. d. 237) – str. XXXXX ap. XX mun. XXXXX. Conform art. 97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act 5 de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate. Iar potrivit art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție. Totodată, în sensul art. 63 Cod administrativ, calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 Cod civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă stabilită prin lege.

În același timp, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că prin Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 2018, a fost schimbată numerotarea unor articole din Codul civil, adică în redacția Codului civil modificat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018, instituția calculării termenului este reglementată de Titlul IV Capitolul I, art. 383-390.

Respectiv, deși Codul administrativ prevede că calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259- 266 Cod civil, de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 Cod civil în redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018. Având în vedere cele expuse și ținând cont de faptul că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în mod izolat, ci trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente care se completează una pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent, instanța de recurs reține la caz și prevederile 385 Cod civil, potrivit cărora dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Așadar, se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022 privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile. Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept examinarea de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca 6 termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

La fel, prin pct. 1 al Dispoziției nr. 20 din 3 martie 2022 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție cu privire la organizarea activității Curții Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență, a fost dispus că pe perioada stării de urgență, examinarea cauzelor de către Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ și de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, au fost suspendate de drept, cu excepția celor prevăzute în Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022. Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022. Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2. Completul specializat pentru examinarea cauzelor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție mai relevă că prin Dispoziția nr. 34 din 1 aprilie 2022 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a luat act de măsurile de tranziție în domeniul justiției stabilite în Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, începând cu 4 aprilie 2022 și abrogată Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 20 din 3 martie 2022. Distinct de cele menționate, la caz, se atestă că termenul de exercitare a căilor de atac a fost întrerupt în perioada 3 martie 2022 – 3 aprilie 2022. Respectiv, având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de depunere a recursului motivat pentru recurenta Doina Apostu a fost data de 18 aprilie 2022 (16 februarie 2022 – 2 martie 2022; 4 aprilie 2022 – 18 aprilie 2022), ținând cont atât de data notificării deciziei motivate a instanței de apel (15 februarie 2022), cât și perioada de întrerupere a termenelor de contestare.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Doina Apostu nu a depus motivarea recursului în interiorul termenului legal (și nici până în prezent), motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă. Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că recursul depus împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Așadar, recurenta nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și 7 netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată în apel, iar această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac și expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului depus de Doina Apostu, or, ultima fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului depus de Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei). În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Doina Apostu, reprezentată de Mariana Barașianț se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 8