3ra-282/22 — cu privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-282/22 — cu privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-282/22

2-19196651-01-3ra-040422

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Doina Apostu, reprezentată

de avocatul Mariana Barașianț

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Doinei Apostu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal

Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost casată integral hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, prin care a fost respinsă acțiunea și respins

recursul depus de Doina Apostu împotriva încheierii din 9 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 11 decembrie 2019, Doina Apostu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu

privire la obligarea eliberării informației solicitate, repararea prejudiciului moral

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 11 noiembrie 2019, a depus în

adresa Primăriei mun. Chișinău o cerere, prin care a solicitat eliberarea

informației oficiale, și anume: de a fi informată despre numărul blocurilor

locative fără subsol existente în or. Chișinău și numărul blocurilor menționate

gestionate de întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ nr. 1-23

până în anul 2019; de a fi informată despre bugetul anual aprobat al

întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ nr. 1-23, destinat

lucrărilor de întreținere, amenajare și efectuare a lucrărilor de reparație blocurilor

gestionate pentru anii 2018-2019; de a fi informată despre suma destinată

lucrărilor de întreținere, amenajare și efectuare a lucrărilor de reparație blocurilor

1

gestionate pentru anii 2018-2019 pe fiecare sector al orașului separat; să fie

prezentat raportul anual privind executarea lucrărilor de întreținere, amenajare și

efectuare a lucrărilor de reparație blocurilor gestionate pentru anul 2018; de a-i fi

prezentat răspunsul la întrebarea dacă sunt sau nu întreprinderile municipale de

gestionare a fondului locativ nr. 1-23 obligate să publice raporturile anuale

referitor la executarea lucrărilor și mijloacele financiare cheltuite în acest sens.

A comunicat că la 29 noiembrie 2019, a recepționat răspunsul

nr. A-1549/1/19 din 19 noiembrie 2019, semnat de șeful Direcției generale

locativ-comunale și amenajare, fiind informată doar despre faptul că toate

ÎMGFL-urile se află în proces de lichidare.

A declarat că pârâtul nu a răspuns la nicio întrebare adresată de către dânsa,

precum și nu a eliberat informația solicitată, fără a indica motivul neeliberării

acesteia, în contextul solicitărilor adresate.

A invocat că nu este prima sa adresare către pârât, însă de fiecare dată

ultimul evită să prezinte informațiile solicitate, iar răspunsul contestat reprezintă,

în esență, prezentarea necorespunzătoare și parțial neprezentarea informației

solicitate.

A evidențiat că unul din scopurile accesului liber la informație reprezintă

transparentizarea activității autorităților și instituțiilor publice, controlul

cetățenilor asupra activității lor și stimularea participării active a cetățenilor în

procesul decizional în spiritul unui stat cu adevărat democratic.

Astfel, anume din aceste motive, refuzul în acces la informație, precum și

neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informației reprezintă o

încălcare esențială a principiilor unui stat de drept și astfel de acțiuni urmează a

fi sancționate prin obligarea instituției respective de a elibera informația

solicitată, precum și repararea prejudiciului moral.

În partea ce ține de prejudiciul moral, a precizat că în calitatea sa de

cetățean activ și locuitor responsabil al Chișinăului, a avut speranța legitimă că

autoritatea la care s-a adresat își va exercita obligațiile corespunzător și nu va

ascunde informații de interes public.

Cu referire la deținerea informațiilor solicitate de pârât, a explicat că din

însăși denumirea „întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ

nr. 1-23” rezultă clar că prezentarea informației ține de competența pârâtului, iar

în partea ce ține de procesul de lichidare a întreprinderilor municipale menționate,

a atras atenția asupra faptului că informația solicitată include și perioada de până

la depunerea cererilor introductive.

Mai cu seamă că inclusiv în perioada proceselor de insolvabilitate,

întreprinderile municipale continuă activitatea de gestionare a fondului de

locuințe.

În aceeași ordine de idei, a notat că pârâtul ar trebui să dețină informația

referitoare la bugetele aprobate și lucrările executate, iar în caz contrar, urma să

menționeze direct acest fapt, făcând trimetere la normele legale relevante, or,

potrivit art. 11 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea

municipală nr. 246 din 23 noiembrie 2017, situațiile financiare anuale ale

întreprinderilor de stat/municipale sunt supuse auditului obligatoriu, în cazul în

2

care acestea fac parte din categoria entităților mijlocii, a entităților mari sau a

entităților de interes public, în corespundere cu legislația contabilă.

Totodată, a afirmat că ultima sa solicitare reprezintă o întrebare simplă, la

care urma să fie furnizat un răspuns clar.

A relatat că în conformitate cu art. 17 din Legea nr. 982 din 11 iunie 2000

privind accesul la informație, odată ce pârâtul invocă că nu este de competența

acestuia furnizarea informației solicitate, ultimul urma să readreseze solicitările

dânsei altor entități/persoane și să nu-i fie refuzat accesul la informație.

A conchis că pârâtul nu a indicat în refuzul său nici motivul refuzului, nici

procedura și termen de contestare.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 4 alin. (1), 5 alin. (3), 6 alin. (1), 10

alin. (1), (2), 17, 19 alin. (1), 21, 26 din Legea nr. 982 din 11 iunie 2000 privind

accesul la informație, art. 68, 189 alin. (1) Cod administrativ, art. 82, 90 lit. i), 94

alin. (1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâților de a elibera informația

solicitată prin cererea depusă, repararea din contul pârâților în beneficiul său a

prejudiciului moral în sumă de 10 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 3 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost atrasă în proces în calitate de persoană terță, Direcția generală locativ-

comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău.

La 25 martie 2020, Doina Apostu a depus cerere de chemare în judecată

concretizată, prin care a solicitat admiterea acesteia, obligarea Primăriei

mun. Chișinău și Consiliului municipal Chișinău de a elibera informația solicitată

prin cererea depusă, repararea din contul pârâților în beneficiul său a prejudiciului

moral în sumă de 25 000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de

1 500 de lei.

Prin încheierea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă cerința Doinei Apostu cu privire la încasarea

de la Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Doinei

Apostu a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost admisă acțiunea Doinei Apostu împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Consiliul municipal Chișinău cu privire la obligarea autorităților publice de a

elibera informația.

A fost obligată Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău,

prin intermediul departamentului competent, să elibereze Doinei Apostu

informația solicitată prin cererea nr. A-9984/19 din 11 noiembrie 2019, cu

indicarea existenței sau lipsei informațiilor publice.

Au fost încasate în mod solidar de la Primăria mun. Chișinău și Consiliul

municipal Chișinău în beneficiul Doinei Apostu cheltuielile de judecată în sumă

de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 17 noiembrie 2020 și la 4 decembrie 2020, Consiliul municipal Chișinău

și Primarul General al mun. Chișinău au depus cereri de apel nemotivate

împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

iar la 3 februarie 2021, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea

3

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată și ilegală.

La 23 noiembrie 2020, Doina Apostu a depus recurs împotriva încheierii

din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând admiterea

acestuia, anularea încheierii recurate și încasarea de la intimați în beneficiul său

a sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

La 16 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Direcția

generală locativ-comunală și amenajare a Consiliului municipal Chișinău a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău

sediul Rîșcani, iar la 12 februarie 2021, a fost prezentată motivarea apelului,

solicitând repunerea în termenul de depunere a apelului, admiterea acestuia și

casarea integrală a hotărârii contestate.

Prin încheierea din 16 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea Direcției generale locativ-comunală și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău privind repunerea în termenul de apel

și declarat inadmisibil apelul depus de Direcția generală locativ-comunală și

amenajare a Consiliului municipal Chișinău împotriva hotărârii din 9 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, din motiv că a fost depus după

expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, iar instanța a

refuzat repunerea în termen.

La 24 noiembrie 2021, Doina Apostu a depus cerere de recurs suplimentară

împotriva încheierii din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

solicitând admiterea acesteia, cu anexarea la materialele cauzei a bonului de plată

pentru asistență juridică în ordine de apel, în mărime de 500 de lei și încasarea

acestor cheltuieli din contul pârâtului.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

integral hotărârea din 9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și

emisă o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii depuse de către Doina

Apostu împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău cu

privire la obligarea eliberării informației solicitate și încasarea cheltuielilor de

judecată, ca neîntemeiată.

A fost respins recursul depus de Doina Apostu împotriva încheierii din

9 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, prin care a fost declarată

inadmisibilă cerința Doinei Apostu cu privire la încasarea de la Primăria

mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău în beneficiul Doinei Apostu a

sumei de 25 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.

A fost respinsă pretenția Doinei Apostu cu privire la încasarea cheltuielilor

de judecată privind acordarea asistenței juridice în instanța de apel, în sumă de

500 de lei, ca neîntemeiată.

La 16 decembrie 2021, Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana

Barașianț a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei

recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe și dispunerea încasării de la

intimați în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei.

La 4 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei

mun. Chișinău, Consiliului municipal Chișinău și Direcției generale locativ-

4

comunale copia cererii de recurs depuse de Doina Apostu, reprezentată de

avocatul Mariana Barașianț, fiindu-le explicat dreptul de a depune referință la

recursul declarat, care a fost recepționată de către Consiliul municipal Chișinău

și Direcția generală locativ-comunală la 15 aprilie 2022, potrivit avizelor de

recepție.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, în adresa

Curții Supreme de Justiție, referințe nu au parvenit.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Doina Apostu, reprezentată

de avocatul Mariana Barașianț, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Potrivit art. 245 alin. (2) Codul administrativ, motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a

fost notificat la adresa electronică a Doinei Apostu și a reprezentantului său,

avocatul Mariana Barașianț, la data de 29 noiembrie 2021, potrivit extrasului de

pe poșta electronică (f. d. 236).

Tot materialul probator atestă și că la data de 16 decembrie 2021, Doina

Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu menținerea hotărârii

primei instanțe și dispunerea încasării de la intimați în beneficiul său a

cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei (f. d. 237).

La fel, actele cauzei relevă că copia deciziei motivate a instanței de apel a

fost recepționată de Doina Apostu la data de 15 februarie 2022, iar de către

reprezentantul recurentei, avocatul Mariana Barașianț la data de 17 februarie

2022, ceea ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la dosar (f. d. 240,

242).

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentei la aceeași adresă indicată atât în cererile înaintate anterior pe

parcursul cauzei (f. d. 3, 48), cât și în prezenta cerere de recurs nemotivată

(f. d. 237) – str. XXXXX ap. XX mun. XXXXX.

Conform art. 97 Cod administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă

de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității

publice. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a)

notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act

5

de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin

poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Iar potrivit art. 109 Cod administrativ, un înscris poate fi notificat prin

poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Totodată, în sensul art. 63 Cod administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile

art. 259-266 Cod civil. Dacă o autoritate publică trebuie să efectueze prestații

doar pentru o anumită perioadă de timp, atunci această perioadă expiră în ultima

zi a ei, chiar și atunci când aceasta este o zi de sâmbătă, duminică sau o zi liberă

stabilită prin lege.

În același timp, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că prin Legea privind

modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 din

15 noiembrie 2018, a fost schimbată numerotarea unor articole din Codul civil,

adică în redacția Codului civil modificat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie

2018, instituția calculării termenului este reglementată de Titlul IV Capitolul I,

art. 383-390.

Respectiv, deși Codul administrativ prevede că calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-

266 Cod civil, de facto urmează a fi aplicate prevederile art. 383-390 Cod civil în

redacția Legii nr. 133 din 15 noiembrie 2018.

Având în vedere cele expuse și ținând cont de faptul că o dispoziție legală

nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate opera în

mod izolat, ci trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente

care se completează una pe alta ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent,

instanța de recurs reține la caz și prevederile 385 Cod civil, potrivit cărora dacă

începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în

timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Așadar, se va nota că, prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie

2022 privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept

examinarea de către instanțele de judecată a acțiunilor în contencios

administrativ, procedurile de executare a hotărârilor judecătorești și a

tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu prevederile capitolului VI

din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018.

Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în custodie publică a

străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze stabilite

expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca

6

termenele de exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ

care se suspendă de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei

dispoziții, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data

încetării stării de urgență.

La fel, prin pct. 1 al Dispoziției nr. 20 din 3 martie 2022 a Președintelui

interimar al Curții Supreme de Justiție cu privire la organizarea activității Curții

Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență, a fost dispus că pe perioada

stării de urgență, examinarea cauzelor de către Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ și de către Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

au fost suspendate de drept, cu excepția celor prevăzute în Dispoziția Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 5 din 2 martie 2022.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea

măsurilor de tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a

căilor de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost

întrerupte potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022

a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu

termene noi, de aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Completul specializat pentru examinarea cauzelor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție mai relevă că prin Dispoziția nr. 34 din 1 aprilie 2022

a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, s-a luat act de măsurile de

tranziție în domeniul justiției stabilite în Dispoziția Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr. 13 din 31 martie 2022, începând cu

4 aprilie 2022 și abrogată Dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de

Justiție nr. 20 din 3 martie 2022.

Distinct de cele menționate, la caz, se atestă că termenul de exercitare a

căilor de atac a fost întrerupt în perioada 3 martie 2022 – 3 aprilie 2022.

Respectiv, având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de

depunere a recursului motivat pentru recurenta Doina Apostu a fost data de

18 aprilie 2022 (16 februarie 2022 – 2 martie 2022; 4 aprilie 2022 – 18 aprilie

2022), ținând cont atât de data notificării deciziei motivate a instanței de apel

(15 februarie 2022), cât și perioada de întrerupere a termenelor de contestare.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Doina

Apostu nu a depus motivarea recursului în interiorul termenului legal (și nici până

în prezent), motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea

recursului nu a fost depusă.

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că recursul depus împotriva

deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat.

Așadar, recurenta nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat o

simplă cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

7

netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului

față de soluția pronunțată în apel, iar această circumstanță face imposibilă

exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de

atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac și expunerea tuturor motivelor

pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o decizie

neîntemeiată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de Doina Apostu, or, ultima fiind interesată în soarta

soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja

dreptul său de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul

stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă

ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Doina Apostu, reprezentată de avocatul Mariana Barașianț, se va încălca

principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține de

obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de

acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Doina Apostu, reprezentată de Mariana Barașianț se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8