3ra-1130/21 — confirmarea carnetului de munca, obligarea recalcularii pensiei, compensarea cheltuielilor de judecata.

Dosarul nr.3ra-1130/21 2-19180868-01-3ra-22102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) D E C I Z I E 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Balițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la confirmarea carnetului de muncă, obligarea recalculării pensiei reieșind din stagiul de cotizare și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 18 noiembrie 2019, Vasile Balițchi a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la confirmarea carnetului de muncă, obligarea recalculării pensiei reieșind din stagiul de cotizare și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că începând cu 15 iulie 1974 a activat la diferite fabrici, gospodării, organizații etc., având o vechime în muncă de peste 40 de ani. La 16 martie 2019, i-a fost stabilită pensia în mărime de XXXXX lei. La 04 iulie 2019, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu cerere, solicitând recalcularea pensiei reieșind din stagiul de cotizare de peste 40 de ani. Prin răspunsul nr.1/19-09 din 17 iulie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei i-a comunicat că în stagiul de cotizare nu au fost incluse perioadele de activitate 1 1974-1998 din carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX, deoarece nu a fost posibilă confirmarea apartenenței carnetului de muncă, din care considerente i s-a stabilit un stagiu total de cotizare numai de 23,6 ani.

Nefiind de acord cu răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, la 24 septembrie 2019 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, solicitând să-i recalculeze cuantumul pensiei, reieșind din stagiul indicat în carnetul său de muncă de peste 40 de ani. Prin răspunsul nr.B-2153/19 din 17 octombrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a respins cererea prealabilă, motivând prin faptul că reieșind din înscrisurile din dosarul de pensionare, începând cu 16 martie 2019 i-a fost stabilită pensie pentru limită de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de 38,5 de ani (confirmat prin carnetul de muncă) și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999, cuantumul căreia a constituit XXXXX de lei.

Totodată, cu referire la art.16 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a comunicat că mărimea pensiei calculate (XXXXX de lei) era mai mică decât cea minimă indexată, fiindu-i stabilită pensia în cuantum de XXXXX de lei lunar. Subsecvent, i s-a explicat că conform Legii nr.20 din 11 martie 2019 cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii și alocații, stabilite până la 01 aprilie 2019, al căror cuantum nu depășește 2000 de lei, în luna aprilie i s-a acordat un suport unic în sumă de XXXXX de lei.

Reclamantul consideră refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei expus în răspunsul nr.1/19-09 din 17 iulie 2019 și cel al Casei Naționale de Asigurări Sociale expus în răspunsul nr.B-2153/19 din 17 octombrie 2019 cu privire la recalcularea pensiei lui reieșind din stagiul său de cotizare în perioadele de activitate 1974 – 1998 plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsuri, ca fiind neîntemeiate și ilegale, din următoarele motive. A reținut că a început activitatea de muncă din 15 iulie 1974 la fabrica de panificație din Orhei, în baza ordinului nr.XXXXX din 17 iulie 1974. Începând cu 15 iulie 1974 - până la 05 ianuarie 1977, toate înscrierile în carnetul său de muncă de tip vechi seria XXXXX au fost efectuate de una și aceeași persoană.

Mai mult, înscrierea de pe prima pagină a carnetului de muncă indicat, aparține persoanei responsabile din secția resurse umane, care coincide cu inscripția de pe tartajul carnetului de muncă „Верить этой трудовой книжке”, cu semnătura aceluiași responsabil din secția resurse umane, datată cu 20 iulie 1974, confirmată cu ștampila umedă a fabricii „Оргеевский Хлебо-Завод”. În viziunea reclamantului sunt eronate argumentele organului de asigurări sociale referitor la faptul că în stagiul său de cotizare nu au fost incluse perioadele de activitate a anilor 1974-1998, deoarece nu a fost posibilă de confirmat apartenența carnetului de muncă, or, în situația dată culpă nu-i aparține, dar a persoanei responsabile din cadrul secției resurse umane care a comis neglijență la întocmirea primei pagini din carnetul de 2 muncă, iar peste 3 zile aceiași persoană la 20 iulie 1974 a rectificat înscrierile greșite (исправление ошибочных записей), cu semnătura și stampila respectivă.

A notat că înscrierile din carnetul de muncă, de tip vechi, seria XXXXX, coincid cu copia diplomei seria XXXXX, livretului militar, adeverinței eliberate de Centrul Militar Teritorial Orhei, certificatului eliberat de Primăria sat. Peresecina, certificatului (originalul fiind în dosarul său personal la СТАS Orhei) eliberat de fabrica de pâine din Orhei, iar despre activitatea sa la fabrica respectivă o pot confirma martorii XXXXX și XXXXX, deoarece când și-a început activitatea ei deja lucrau la fabrică. Consideră Vasile Balițchi că prin refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recalcularea pensiei, reieșind din stagiul său de cotizare, în care nu au fost incluse perioadele de activitate pentru anii 1974-1998, i se încalcă drepturile constituționale.

În contextul enunțat, Vasile Balițchi a solicitat admiterea acțiunii, confirmarea că carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei. Prin hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Vasile Balițchi a fost parțial admisă. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Vasile Balițchi pensia conform stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1974-1998 în baza carnetului de muncă seria XXXXX.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Vasile Balițchi suma de 2500 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 07 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe. La 05 ianuarie 2021, Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată hotărârea integrală a primei instanțe, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS8000839934AS (f.d. 134). La 15 ianuarie 2021 și 19 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia casarea hotărârii din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Vasile Balițchi.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La 24 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 02 septembrie 2021 a 3 prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi. În susținerea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurenta a menționat că la stabilirea pensiei lui Vasile Balițchi au fost incluse toate perioadele de activitate ale acestuia, confirmate prin carnetul de muncă și extrasul din contul personal al acestuia, pentru care au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat. Cu referire la neincluderea perioadei 1996-1998 în stagiul de cotizare, recurenta a făcut o precizare asupra înscrierii cu nr.31 din carnetul de muncă seria XXXXX, din care rezultă că începând cu 25 august 1996, Vasile Balițchi a fost angajat în funcția de președinte al Gospodăriei Țărănești „V. T. Balițchi”. Din probele anexate la actele cauzei rezultă că pentru perioada anilor 1996-1998 și 2008 de către GȚ „V. T. Balițchi” nu au fost calculate și achitate contribuții de asigurări sociale obligatorii de stat.

Prin urmare, perioada anilor 1996-1998 nu poate fi inclusă în calculul stagiului de cotizare. În opinia recurentei, instanțele de judecată ierarhic inferioare au motivat soluțiile de admitere a acțiunii superficial, fără a face o analiză a suportului probator prezent la actele cauzei. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021, în ședință publică. Actele cauzei nu atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat participanților la proces. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 01 octombrie 2021 Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS8005430786AS (f.d. 194). 4 În condițiile enunțate, recursul inițial din 24 iunie 2021 și cel motivat din 02 septembrie 2021, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din Codul administrativ.

La 26 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vasile Balițchi copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, notificată primului la 03 noiembrie 2021, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS800559137AS (f.d. 206, 211). La 12 noiembrie 2021, Vasile Balițchi, reprezentat de avocatul Valentin Golubciuc a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile legale de admisibilitate a acestuia, cu menținerea pe final a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin încheierea din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost numit pentru examinare în fond în complet din 5 judecători. Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii, din următoarele motive. Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. 5 La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219 alin.(1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele cauzei rezultă că la 18 noiembrie 2019 Vasile Balițchi a depus acțiune în contenciosul administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând confirmarea că carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, obligarea pârâtei să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei. Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani prin hotărârea din 02 decembrie 2020 parțial a admis acțiunea depusă de Vasile Balițchi. A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Vasile Balițchi pensia conform stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1974-1998 în baza carnetului de muncă seria XXXXX.

A încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Vasile Balițchi suma de 2500 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 iunie 2021 a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a menținut hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare au menționat că acțiunea depusă de Vasile Balițchi la 13 noiembrie 2019, a fost depusă în termen și cu respectarea procedurii prealabile.

Referitor la fondul cauzei, și cu trimitere la prevederile art.11 alin.(1), art.2 alin.(1) și (2), art.5 alin.(1)-(3), art.6 alin.(1)-(4), art.8 alin.(1)-(2), art.9 lit.a), art.14, art.15 alin.(1), art.16 alin.(1)-(3), art.31 alin.(1)-(4), art.53 alin.(1)-(3) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pct.68, 69, 70, 88 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017, și pct.1 din Regulamentul privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă, Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1449 din 24 decembrie 2007 (în vigoare până la 01 ianuarie 2019), instanțele de judecată au reținut că după cum rezultă din cererea de chemare în judecată Vasile Balițchi pretinde la calcularea eronată de către CNAS a dreptului la pensie și invocă că pârâta nu a inclus în stagiul său de cotizare perioada de activitate pentru anii 1974-1998 conform carnetului de muncă seria XXXXX, deși a prezentat autorității publice competente carnetul de muncă, având toate înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legislației în vigoare.

Instanțele au stabilit că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este bazat pe faptul că începând cu 16 martie 2019, Vasile Balițchi este beneficiar de pensie pentru limita de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de 38 de ani 6 și 5 luni (confirmat prin carnetul de muncă seria XXXXX) și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999, iar la stabilirea pensiei reclamantului, au fost incluse toate perioadele de activitate ale acestuia confirmate prin carnetul de muncă și extrasul din contul personal al acestuia, în care au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat.

De asemenea, CNAS a susținut că în perioada 25 august 1996 – 31 decembrie 1998 Vasile Balițchi (gospodăria în care acesta activat ca director) nu a achitat contribuții de asigurări sociale de stat, fapt confirmat prin certificatul nr.251 din 17 aprilie 2019 eliberat de CTAS Orhei, considerent din care perioada 1996-1998 nu participă la calculul stagiului de cotizare. Reieșind din cele menționate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că Vasile Balițchi a prezentat CTAS Orhei carnetul de muncă, având toate înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legale, care era suficient pentru confirmarea stagiului de cotizare, și urma a fi luat în calcul la stabilirea pensiei reclamantului.

Instanțele de judecată au concluzionat că Casa Națională de Asigurări Sociale urma să calculeze pensia lui Vasile Balițchi conform stagiului de cotizare pentru toată perioadă de activitate 1974 - 1998 conform carnetului de muncă seria XXXXX și nu parțial, or, această perioadă constituie una contributivă și urma a fi inclusă în stagiul de cotizare, care influențează în mod direct asupra stabilirii cuantumului pensiei pentru limita de vârstă. Din cele constatate, prima instanță și instanța de apel au considerat justă pretenția reclamantului privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul de cotizare pentru perioada 1974-1998 conform carnetului de muncă seria XXXXX.

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluțiile și concluziile instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei și interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic litigios, din motivele ce succed. Astfel, din actele cauzei rezultă că la 05 aprilie 2019 Vasile Balițchi s-a adresat cu cerere Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, solicitând stabilirea pensiei pentru limita de vârstă (f.d.61).

Prin decizia nr.17/2019/26248 din 03 mai 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, lui Vasile Balițchi i-a fost stabilită pensie pentru limită de vârstă în mărime de XXXXX lei, de la 16 martie 2019, pentru un stagiu de cotizare de 23,6 de ani, inclusiv 17 ani, 0 luni, 0 zile, după 01 ianuarie 1999 (f.d.60 și 60 verso). La 04 iulie 2019, Vasile Balițchi s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu cerere, solicitând recalcularea pensiei reieșind din stagiul de cotizare de peste 40 de ani.

Prin răspunsul nr.1/19-09 din 17 iulie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, lui Vasile Balițchi i s-a comunicat că în stagiul de cotizare nu au fost incluse 7 perioadele de activitate 1974-1998 din carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX, deoarece nu a fost posibilă confirmarea apartenenței carnetului de muncă (inițialele personale sunt lipite cu o foaie pe care sunt scrise datele reclamantului), din care considerente i s-a stabilit un stagiu total de cotizare de numai de 23,6 ani, inclusiv 17 ani, 0 luni, 0 zile, după 01 ianuarie 1999 și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX lei. În urma calculelor efectuate, conform formulei de calcul: P=1,35%×Tt × Vav, unde 1,35% - rata de acumulare pentru anii de cotizare, realizați după 01 ianuarie 1999, calculată în procente.

Pensia lui Balițchi Vasile a constituit: P=1,35%×23,6 × XXXXX=XXXXX de lei. Având în vedere că pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat conform formulei: P=Pmin × Tt/t1=XXXXX × 23,6/34=XXXXX lei (f.d.3). Nefiind de acord cu răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, la 24 septembrie 2019, reclamantul s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, solicitând să-i fie recalculat cuantumul pensiei, reieșind din stagiul indicat în carnetul său de muncă (f.d.4).

Prin răspunsul nr.B-2153/19 din 17 octombrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă depusă de Vasile Balițchi, și cu trimitere la dispozițiile art.41 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, a motivat decizia prin faptul că reieșind din înscrisurile din dosarul de pensionare, începând cu 16 martie 2019, lui Vasile Balițchi i-a fost stabilită pensie pentru limită de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de 38,5 ani (confirmat prin carnetul de muncă) și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999, cuantumul căreia a constituit XXXX de lei.

Totodată, cu referire la art.16 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat lui Vasile Balițchi că mărimea pensiei calculate (XXXXX de lei) era mai mică decât cea minimă indexată, fiindu-i stabilită pensia în cuantum de XXXXX de lei lunar. Subsecvent, i s-a explicat că conform Legii nr.20 din 11 martie 2019 cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii și alocații, stabilite până la 01 aprilie 2019, al căror cuantum nu depășește 2000 de lei, în luna aprilie i s-a acordat un suport unic în sumă de XXXXX de lei (f.d.5).

Nefiind de acord cu refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de ai recalcula pensia reieșind din stagiul de cotizare de peste 40 de ani, la 18 noiembrie 2019 Vasile Balițchi s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând confirmarea că carnetul său de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei. 8 Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Potrivit art.11 alin.(1) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel. Reieșind din prevederile art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Din dispozițiile art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod. Potrivit art. 189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. Conform art.206 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, o acțiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare).

Din sensul acțiunii rezultă că Vasile Balițchi pretinde la calcularea eronată de către Casa Națională de Asigurări Sociale a dreptului la pensie, nefiind inclusă în stagiul său de cotizare perioada de activitate pentru anii 1974 - 1998 conform carnetului de muncă seria XXXXX, deși a prezentat organului de asigurări sociale carnetul de muncă, care conținea toate înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legislației, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei. Prin urmare, acțiunea depusă de Vasile Balițchi reprezintă o acțiune în obligare a Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei.

Conform art.93 alin.(1) din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Colegiul reține că pensia de asigurări sociale este un drept bănesc cuvenit asiguratului în condițiile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, corelativ obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat. 9 Conform art.3 lit.d) și e) din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, sistemul public de asigurări sociale se organizează și funcționează, având ca principii de bază principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligațiilor, precum și principiul contributivității, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Principiul contributivității presupune că prestațiile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de asigurări sociale, drepturile privind stabilirea prestațiilor sociale se cuvin în temeiul achitării contribuțiilor de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat. Din sensul dispozițiilor art.5 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, rezultă că, în stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive și necontributive ale asiguratului.

Conform art.53 alin.(1) din aceeași Lege, pensia pentru limită de vârstă se determină prin cumularea stagiului de cotizare realizat pentru perioada de până la 01 ianuarie 1999 și începând cu 01 ianuarie 1999. Prevederi similare se conțin și în prevederile pct.56, 57 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017, care statuează că, realizarea stagiului de cotizare reprezintă o condiție necesară în vederea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate pentru limită de vârstă, a pensiei de dizabilitate, a pensiei de urmaș, în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii.

Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include perioade contributive și perioade necontributive. Perioadele contributive includ activitățile la desfășurarea cărora persoana este supusă asigurărilor sociale. Perioadele necontributive se consideră perioadele în care persoana nu este supusă asigurărilor sociale, dar, în temeiul legii, se includ în stagiul de cotizare. Totodată, din dispozițiile pct.60 din același Regulament reiese că, în stagiul de cotizare se includ perioadele de activitate pe bază de contract individual de muncă sau activitate de muncă individuală, perioada activității în propriile gospodării țărănești (de fermier) membrilor acestora, indiferent de caracterul și durata activității, cu condiția achitării contribuțiilor de asigurări sociale pentru aceste perioade.

Conform pct. 68 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, stagiul de cotizare se confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii sau alte activități care se includ în stagiul de cotizare ori a documentelor eliberate de organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile de arhivă. Punctul 69 din același Regulament stipulează că, stagiul de cotizare realizat până la introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (până la 01 ianuarie 1999) se confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente eliberate în modul stabilit. 10 În urma introducerii evidenței individuale de asigurări sociale (după 01 ianuarie 1999), stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor din contul personal de asigurări sociale al persoanei asigurate, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public de asigurări sociale.

Iar, pct.70 din Regulament nominalizat indică că, actul de bază care confirmă stagiul de cotizare, conform pct.69 alineatul întâi, este carnetul de muncă. De asemenea, dispozițiile pct.72 din Regulament privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, reglementează că, perioada de muncă realizată până la 01 ianuarie 1999 în propriile gospodării țărănești (de fermier) a membrilor acestora și a cetățenilor a căror muncă a fost folosită în bază de contract se confirmă prin înscrierile din carnetul de muncă și/sau documentele ce confirmă achitarea contribuțiilor de asigurări sociale. Conform pct.82 din același Regulament, documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare trebuie să fie confirmate prin semnătura conducătorilor și ștampila întreprinderii, organizației (secțiilor de cadre).

Înscrierile în carnetul de muncă trebuie să fie executate în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă în vigoare la momentul completării carnetului de muncă. În cazul în care documentele prezentate pentru confirmarea stagiului de cotizare conțin devieri de la regulile stabilite, chestiunea privind posibilitatea utilizării lor în calitate de dovezi ale stagiului de cotizare este soluționată de către organele teritoriale de asigurări sociale. Astfel, potrivit legislației în vigoare, stagiul de cotizare realizat după 01 ianuarie 1999 se determină în baza datelor din contul personal. Conform art.8 alin.(1)-(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, baza de calcul al pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din toată perioada de activitate, valorizat la momentul stabilirii pensiei.

Valorizarea reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 01 ianuarie 1999, reieșind din coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei. Coeficienții de valorizare pentru fiecare an se aprobă de Guvern în fiecare an la 1 aprilie. Venitul mediu lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în perioadele contributive, cotele de contribuții stabilite prin lege pentru aceste perioade și numărul total de luni de cotizare. Potrivit art.14 din aceeași Lege, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind vârstele de pensionare și stagiile de cotizare prevăzute de prezenta lege.

Totodată, reieșind din art.41 alin.(1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998, dreptul la pensie pentru limita de vârstă, până la 01 iulie 2019, li se acorda bărbaților la împlinirea vârstei de 62 de ani 8 luni, confirmând un stagiu de cotizare de 34 de ani pentru o pensie integrală sau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani pentru o pensie parțială.

11 În urma examinării actelor din dosarul de pensionare al lui Vasile Balițchi, organul de asigurări sociale a constatat că începând cu 16 martie 2019, reclamantul este beneficiar de pensie pentru limita de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de 38 de ani, 5 luni (confirmată prin carnetul de muncă seria XXXXX) și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999. La stabilirea pensiei intimatului au fost incluse toate perioadele de activitate confirmate prin carnetul de muncă și extrasul din contul personal al acestuia, în care au fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat. În cererea de chemare în judecată Vasile Balițchi a solicitat confirmarea carnetului de muncă de tip vechi seria XXXXX.

Reieșind din decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr.17/2019/30079 din 09 octombrie 2019 privind stabilirea pensiei, toate înscrisurile confirmate din carnetul de muncă a lui Vasile Balițchi seria XXXXX au participat la calculul stagiului de cotizare al ultimului (f.d.

84). Astfel, perioada de activitate 1974 – 1998, pentru care Vasile Balițchi pretinde să-i fie recalculată pensia, cu includerea perioadei vizate în stagiul de cotizare, a fost inclusă parțial de către organul de asigurări sociale în calculul pensiei până la data de 16 august 1996. Deși Vasile Balițchi în acțiunea sa solicită confirmarea faptului că carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei, totuși dânsul nu a contestat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr.17/2019/30079 din 09 octombrie 2019 prin care i-a fost stabilită pensia pentru limită de vârstă, producând efecte juridice în continuare.

Cu referire la neincluderea perioadei 1996 – 1998 în stagiul de cotizare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit înscrierii cu nr.31 din carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX, se confirmă că începând cu 25 august 1996 Vasile Balițchi a fost angajat în calitate de președinte al Gospodăriei Țărănești „V.T. Balițchi” în baza certificatului de înregistrare din 28 mai 1996 (f.d. 18). Totodată, din certificatul nr.251 din 17 aprilie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, eliberat proprietarului de terenuri agricole GȚ „V. T. Balițchi”, rezultă că intimatul pentru anii 1996-1998 și 2008 inclusiv, nu a achitat și respectiv nu au fost calculate contribuțiile de asigurare socială de stat obligatorie (f.d.

72). Conform art.23 alin.(1)-(3) din Legea nr. 1353 din 03 noiembrie 2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), membrii și angajații gospodăriei țărănești sunt pasibili de asigurare socială și de asistență socială de stat în conformitate cu legislația. Gospodăria țărănească plătește, în condițiile stabilite de legislație, contribuțiile de 12 asigurări sociale de stat pentru membrii și angajații săi. Pensia de stat pentru membrii și pentru angajații gospodăriei țărănești se stabilește și se acordă în condițiile legii.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră drept eronată atât soluția instanței de apel, cât și a primei instanțe privind admiterea parțială a acțiunii lui Vasile Balițchi, cu obligarea Casei Naționale să recalculeze pensia ultimului conform stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1974 – 1998 în baza carnetului de muncă seria XXXXX, motivându-le prin faptul că reclamantul/intimat a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei carnetul de muncă, care avea toate înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legislației, fiind suficient pentru confirmarea stagiului de cotizare, care trebuiau să fie luate în calcul la stabilirea pensiei, precum și că Casa Națională de Asigurări Sociale trebuia să calculeze integral pensia lui Vasile Balițchi conform stagiului de cotizare pentru întreaga perioadă de activitate 1974 – 1998 în baza carnetului de muncă de tip vechi seria XXXXX, și nu parțial, având în vederea faptul că această perioadă constituie o perioadă contributivă, urmând să fie inclusă în stagiul de cotizare, care influențează în mod direct asupra stabilirii cuantumului pensiei pentru limita de vârstă.

Or, din suportul probator prezent la actele cauzei, în special din certificatul nr.251 din 17 aprilie 2019 eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei, cert rezultă că Gospodăria Țărănească „V. T. Balițchi”, pentru anii 1996-1998 (inclusiv 2008), nu a achitat și respectiv nu au fost calculate contribuțiile de asigurare socială de stat obligatorie. La acest capitol se rețin dispozițiile art.32 din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, care statuează că, neplata în termenele stabilite a contribuției de asigurări sociale de către asigurații cu declarație de asigurare sau cu contract de asigurare atrage după sine decăderea din drepturile la prestații până la achitarea contribuțiilor restante și a majorărilor de întârziere aferente.

Totodată, conform art.36 din aceeași Lege, stagiul de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat și prin împărțirea sumei obținute la 12. Din prevederile art.34 alin.(1) din Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.111 din 27 aprilie 2007, rezultă că, se anulează restanțele reflectate în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Naționale de Asigurări Sociale, inclusiv în sistemul de evidență specială, la situația din 1 ianuarie 2007, la impozitele, taxele, la alte plăți, la majorările de întârziere și la amenzile aferente bugetului de stat, la contribuțiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare obligatorie de asistență medicală, la majorările de întârziere și la amenzile aferente bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentului capitol, inclusiv amânate și eșalonate (reeșalonate) conform legislației în vigoare.

13 Se reține că, soldul datoriei neachitate la 01 ianuarie 2007, pentru perioada în care au fost calculate contribuții de asigurări sociale, a fost anulat. Astfel, din certificatul nominalizat supra, destul de clar se observă perioadele în care Gospodăria Țărănească „Balițchi Vasile” a calculat și a achitat contribuții de asigurări sociale (f.d.72). Colegiul accentuează că pentru anii 1996-1998 (2008 inclusiv) de către Gospodăria Țărănească „Balițchi Vasile” nu au fost calculate și achitate contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii, respectiv aceste perioade nu au căzut sub incidența Legii nr.111/2007 privind amnistia fiscală, or, calcularea contribuțiilor de asigurări sociale pentru entități era o condiție obligatorie ca perioada dată să cadă sub incidența legii date.

Potrivit certificatului nr.251 din 17 aprilie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, perioada de la 01 ianuarie 1999 – 30 aprilie 2007, confirmată că au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, în baza Legii nr.111 din 27 aprilie 2007, a căzut sub amnistie fiscală, fiind inclusă în stagiul de cotizare la calcularea pensiei lui Vasile Balițchi. Subsecvent, conform art.16 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, în cazul în care cuantumul pensiei calculate pentru un stagiu de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) este mai mic decât cuantumul pensiei minime stabilite la art.12 alin.(1), se acordă pensia minimă respectivă.

Ține de menționat că, în Anexele Legii nr.489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale sunt specificate categoriile de plătitori și de asigurați, tarifele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, baza de calcul al acestora și termenele de virare la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și tipurile prestațiilor sociale asigurate, în special la pct.1.6 și 1.7 în Anexa nr.1, se statuează că persoanele fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole care prelucrează terenul în mod individual, se asigură pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, achitând o sumă fixă, ceea ce reprezintă perioada asigurată, care se include în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă și ajutorului de deces (plata de către proprietarii de terenuri agricole a contribuțiilor de asigurări sociale dintr-un grad/hectar, asigură plătitorului dreptul la o pensie minimă pentru limită de vârstă).

Din cele constatate supra, se confirmă că intimatul este fondatorul Gospodăriei Țărănești „Balițchi Vasile” din anul 1996. Pentru perioada 1996 – 1998 nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale, respectiv nu a căzut sub amnistie fiscală. Prin urmare, în stagiul de cotizare a lui Vasile Balițchi conform Legii nr.111/2007 în coroborare cu Legea nr.489/1999, a fost inclusă doar perioada pentru care a fost achitate contribuțiile de asigurări sociale, confirmându-se astfel un stagiul de cotizare doar de 38 ani, 5 luni.

Nu poate fi reținută poziția instanței de apel prin prisma Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, enumerând prevederile art.1-31, 35, care reglementează stagiul de cotizare, venitul asigurat participant la stabilirea pensiei, condițiile de stabilire și 14 solicitarea pensiei, pct.68-70,88 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165/2017, fără a motiva clar care sunt de fapt circumstanțele și temeiul legal omis de Casa Națională de Asigurări Sociale la stabilirea pensiei lui Vasile Balițchi. În circumstanțele enunțate, se atestă că organul de asigurări sociale la stabilirea pensiei intimatului s-a călăuzit în strictă conformitate de prevederile legislației în vigoare.

Cu atât mai mult, organul de asigurări sociale nu pune la îndoială veridicitatea înscrierilor din carnetul de muncă în situația în care în baza acestora, la stabilirea și calcularea pensiei pentru vechimea în muncă a lui Vasile Balițchi, au fost incluse în stagiul de cotizare perioadele care au fost confirmate și pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale de stat, fapt recunoscut de către Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de recurs. Or, cuantumul oricărei prestații sociale, în speță, pensia pentru vechimea în muncă, depinde nemijlocit de contribuțiile achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Colegiul lărgit consideră ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că odată ce a fost prezentat carnetul de muncă organului de asigurări sociale este suficient pentru confirmarea stagiului de cotizare, întrucât dispozițiile art.6 alin.(3) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, cert, expres și imperativ stipulează că, pentru persoanele angajate în sectorul agrar în baza contractului individual de muncă, perioada de activitate cu caracter sezonier se include în stagiul de cotizare, considerându-se un an de cotizare, cu condiția ca suma anuală a contribuțiilor să nu fie mai mică decât suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim pe țară stabilit de legislație.

În cazul în care suma anuală a contribuțiilor achitate este mai mică decât suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim pe țară stabilit de legislație, stagiul de cotizare se calculează proporțional sumei achitate. Totodată, la cazul speței sunt incidente dispozițiile art.23 alin.(1) și (2) din Legea nr.1353 din 03 noiembrie 2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), care stipulează că, membrii și angajații gospodăriei țărănești sunt pasibili de asigurare socială și de asistență socială de stat în conformitate cu legislația. Gospodăria țărănească plătește, în condițiile stabilite de legislație, contribuțiile de asigurări sociale de stat pentru membrii și angajații săi.

Prin urmare, în prezentul litigiu cu certitudine se constată că, o parte din perioada de activitate indicat în carnetul de muncă a lui Vasile Balițchi (anii 1996-1998) nu a fost inclusă în stagiul de cotizare pentru calcularea pensiei acestuia, deoarece ultimul, fiind în calitate de președinte al Gospodăriei Țărănești „V.T. Balițchi”, nu a achitat în perioada de referință și respectiv nu au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, fără a ține cont de faptul că membrii și angajații gospodăriei țărănești, care prelucrează terenul în mod individual și sunt asigurați în baza de contract încheiat cu 15 CNAS, își asigură dreptul la o pensie minimă pentru limită de vârstă în baza art.16 din Legea nr.156/1998.

Faptele constatate și elucidate supra, permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au pronunțat soluții neîntemeiate, cu aprecierea arbitrară a probelor din dosar și aplicarea eronată a normelor de drept materiale, motiv pentru care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Balițchi urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și de a emite o decizie nouă de respingere a acțiunii în contencios administrativ depusă de Vasile Balițchi.

În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Se casează integral decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și se emite o decizie nouă prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Balițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la confirmarea carnetului de muncă, obligarea recalculării pensiei reieșind din stagiul de cotizare și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ala Cobăneanu Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Aliona Miron 16