3ra-1130/21 — confirmarea carnetului de munca, obligarea recalcularii pensiei, compensarea cheltuielilor de judecata.

3ra-1130/21 — confirmarea carnetului de munca, obligarea recalcularii pensiei, compensarea cheltuielilor de judecata. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1130/21

2-19180868-01-3ra-22102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Vasile Balițchi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu

privire la confirmarea carnetului de muncă, obligarea recalculării pensiei reieșind din

stagiul de cotizare și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și s-a

menținut hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 noiembrie 2019, Vasile Balițchi a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la confirmarea carnetului de muncă, obligarea recalculării pensiei reieșind din

stagiul de cotizare și compensarea cheltuielilor de judecată.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că începând cu 15 iulie 1974 a activat la

diferite fabrici, gospodării, organizații etc., având o vechime în muncă de peste 40 de

ani.

La 16 martie 2019, i-a fost stabilită pensia în mărime de XXXXX lei.

La 04 iulie 2019, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei cu cerere,

solicitând recalcularea pensiei reieșind din stagiul de cotizare de peste 40 de ani.

Prin răspunsul nr.1/19-09 din 17 iulie 2019, Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Orhei i-a comunicat că în stagiul de cotizare nu au fost incluse perioadele de activitate

1

1974-1998 din carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX, deoarece nu a fost posibilă

confirmarea apartenenței carnetului de muncă, din care considerente i s-a stabilit un

stagiu total de cotizare numai de 23,6 ani.

Nefiind de acord cu răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, la 24

septembrie 2019 s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă,

solicitând să-i recalculeze cuantumul pensiei, reieșind din stagiul indicat în carnetul său

de muncă de peste 40 de ani.

Prin răspunsul nr.B-2153/19 din 17 octombrie 2019, Casa Națională de Asigurări

Sociale i-a respins cererea prealabilă, motivând prin faptul că reieșind din înscrisurile

din dosarul de pensionare, începând cu 16 martie 2019 i-a fost stabilită pensie pentru

limită de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de 38,5 de

ani (confirmat prin carnetul de muncă) și venitul mediu lunar asigurat valorizat de

XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999, cuantumul căreia a constituit

XXXXX de lei. Totodată, cu referire la art.16 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii, Casa Națională de Asigurări Sociale i-a

comunicat că mărimea pensiei calculate (XXXXX de lei) era mai mică decât cea minimă

indexată, fiindu-i stabilită pensia în cuantum de XXXXX de lei lunar. Subsecvent, i s-a

explicat că conform Legii nr.20 din 11 martie 2019 cu privire la acordarea suportului

unic unor beneficiari de pensii și alocații, stabilite până la 01 aprilie 2019, al căror

cuantum nu depășește 2000 de lei, în luna aprilie i s-a acordat un suport unic în sumă de

XXXXX de lei.

Reclamantul consideră refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei expus

în răspunsul nr.1/19-09 din 17 iulie 2019 și cel al Casei Naționale de Asigurări Sociale

expus în răspunsul nr.B-2153/19 din 17 octombrie 2019 cu privire la recalcularea pensiei

lui reieșind din stagiul său de cotizare în perioadele de activitate 1974 – 1998 plus

stagiile de cotizare elucidate în răspunsuri, ca fiind neîntemeiate și ilegale, din

următoarele motive.

A reținut că a început activitatea de muncă din 15 iulie 1974 la fabrica de

panificație din Orhei, în baza ordinului nr.XXXXX din 17 iulie 1974.

Începând cu 15 iulie 1974 - până la 05 ianuarie 1977, toate înscrierile în carnetul

său de muncă de tip vechi seria XXXXX au fost efectuate de una și aceeași persoană.

Mai mult, înscrierea de pe prima pagină a carnetului de muncă indicat, aparține

persoanei responsabile din secția resurse umane, care coincide cu inscripția de pe tartajul

carnetului de muncă „Верить этой трудовой книжке”, cu semnătura aceluiași

responsabil din secția resurse umane, datată cu 20 iulie 1974, confirmată cu ștampila

umedă a fabricii „Оргеевский Хлебо-Завод”.

În viziunea reclamantului sunt eronate argumentele organului de asigurări sociale

referitor la faptul că în stagiul său de cotizare nu au fost incluse perioadele de activitate a

anilor 1974-1998, deoarece nu a fost posibilă de confirmat apartenența carnetului de

muncă, or, în situația dată culpă nu-i aparține, dar a persoanei responsabile din cadrul

secției resurse umane care a comis neglijență la întocmirea primei pagini din carnetul de

2

muncă, iar peste 3 zile aceiași persoană la 20 iulie 1974 a rectificat înscrierile greșite

(исправление ошибочных записей), cu semnătura și stampila respectivă.

A notat că înscrierile din carnetul de muncă, de tip vechi, seria XXXXX, coincid cu

copia diplomei seria XXXXX, livretului militar, adeverinței eliberate de Centrul Militar

Teritorial Orhei, certificatului eliberat de Primăria sat. Peresecina, certificatului

(originalul fiind în dosarul său personal la СТАS Orhei) eliberat de fabrica de pâine din

Orhei, iar despre activitatea sa la fabrica respectivă o pot confirma martorii XXXXX și

XXXXX, deoarece când și-a început activitatea ei deja lucrau la fabrică.

Consideră Vasile Balițchi că prin refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind recalcularea pensiei, reieșind din stagiul său de cotizare, în care nu au fost

incluse perioadele de activitate pentru anii 1974-1998, i se încalcă drepturile

constituționale.

În contextul enunțat, Vasile Balițchi a solicitat admiterea acțiunii, confirmarea că

carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru

perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile

pârâtei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei.

Prin hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Vasile Balițchi a fost parțial admisă. A

fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Vasile Balițchi

pensia conform stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1974-1998 în baza carnetului

de muncă seria XXXXX. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Vasile Balițchi suma de 2500 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 07 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei

instanțe.

La 05 ianuarie 2021, Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată

hotărârea integrală a primei instanțe, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție

nr.DS8000839934AS (f.d. 134).

La 15 ianuarie 2021 și 19 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice și

oficiului poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale, a prezentat motivarea apelului,

solicitând admiterea acestuia casarea hotărârii din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de respingere integrală a acțiunii

depuse de Vasile Balițchi.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 02 decembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 24 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 02 septembrie 2021 a

3

prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 22

iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi.

În susținerea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat ilegalitatea și

netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat

superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a

normelor de drept material.

Recurenta a menționat că la stabilirea pensiei lui Vasile Balițchi au fost incluse

toate perioadele de activitate ale acestuia, confirmate prin carnetul de muncă și extrasul

din contul personal al acestuia, pentru care au fost achitate contribuții de asigurări

sociale de stat.

Cu referire la neincluderea perioadei 1996-1998 în stagiul de cotizare, recurenta a

făcut o precizare asupra înscrierii cu nr.31 din carnetul de muncă seria XXXXX, din care

rezultă că începând cu 25 august 1996, Vasile Balițchi a fost angajat în funcția de

președinte al Gospodăriei Țărănești „V. T. Balițchi”.

Din probele anexate la actele cauzei rezultă că pentru perioada anilor 1996-1998 și

2008 de către GȚ „V. T. Balițchi” nu au fost calculate și achitate contribuții de asigurări

sociale obligatorii de stat.

Prin urmare, perioada anilor 1996-1998 nu poate fi inclusă în calculul stagiului de

cotizare.

În opinia recurentei, instanțele de judecată ierarhic inferioare au motivat soluțiile de

admitere a acțiunii superficial, fără a face o analiză a suportului probator prezent la

actele cauzei.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei nu atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificat participanților la proces.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 01 octombrie 2021 Casei Naționale de

Asigurări Sociale i-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală

din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție

nr.DS8005430786AS (f.d. 194).

4

În condițiile enunțate, recursul inițial din 24 iunie 2021 și cel motivat din 02

septembrie 2021, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din Codul

administrativ.

La 26 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vasile

Balițchi copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre necesitatea prezentării referinței, notificată primului la 03 noiembrie 2021, fapt ce

rezultă din avizul poștal de recepție nr.DS800559137AS (f.d. 206, 211).

La 12 noiembrie 2021, Vasile Balițchi, reprezentat de avocatul Valentin Golubciuc

a depus referință, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depusă de Casa Națională

de Asigurări Sociale, deoarece temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile

legale de admisibilitate a acestuia, cu menținerea pe final a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe, pe care le consideră legale și întemeiate.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

încheierea din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost numit pentru

examinare în fond în complet din 5 judecători.

Conform art.247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a considerat inoportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticile recurentei au fost

expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de

respingere integrală a acțiunii, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu art.194 alin.(2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu

în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art.244 alin.(2) coroborat cu art.231 alin.(2)

din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile

cap.II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

5

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art.22 alin.(1) coroborat cu art.219 alin.(1)

din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Din materialele cauzei rezultă că la 18 noiembrie 2019 Vasile Balițchi a depus

acțiune în contenciosul administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

solicitând confirmarea că carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține,

obligarea pârâtei să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru

perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile

pârâtei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3 000 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani prin hotărârea din 02 decembrie 2020 parțial a admis acțiunea depusă de Vasile

Balițchi. A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze lui Vasile Balițchi

pensia conform stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1974-1998 în baza carnetului

de muncă seria XXXXX. A încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Vasile Balițchi suma de 2500 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 22 iunie

2021 a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a menținut

hotărârea din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare au menționat că acțiunea depusă de

Vasile Balițchi la 13 noiembrie 2019, a fost depusă în termen și cu respectarea

procedurii prealabile.

Referitor la fondul cauzei, și cu trimitere la prevederile art.11 alin.(1), art.2 alin.(1)

și (2), art.5 alin.(1)-(3), art.6 alin.(1)-(4), art.8 alin.(1)-(2), art.9 lit.a), art.14, art.15

alin.(1), art.16 alin.(1)-(3), art.31 alin.(1)-(4), art.53 alin.(1)-(3) din Legea nr. 156 din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pct.68, 69, 70, 88 din Regulamentul

privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de

cotizare pentru stabilirea pensiilor, Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.165 din 21

martie 2017, și pct.1 din Regulamentul privind completarea, păstrarea și evidența

carnetului de muncă, Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1449 din 24 decembrie

2007 (în vigoare până la 01 ianuarie 2019), instanțele de judecată au reținut că după cum

rezultă din cererea de chemare în judecată Vasile Balițchi pretinde la calcularea eronată

de către CNAS a dreptului la pensie și invocă că pârâta nu a inclus în stagiul său de

cotizare perioada de activitate pentru anii 1974-1998 conform carnetului de muncă seria

XXXXX, deși a prezentat autorității publice competente carnetul de muncă, având toate

înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legislației în vigoare.

Instanțele au stabilit că refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale este bazat pe

faptul că începând cu 16 martie 2019, Vasile Balițchi este beneficiar de pensie pentru

limita de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de 38 de ani

6

și 5 luni (confirmat prin carnetul de muncă seria XXXXX) și venitul mediu lunar

asigurat valorizat de XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999, iar la stabilirea

pensiei reclamantului, au fost incluse toate perioadele de activitate ale acestuia

confirmate prin carnetul de muncă și extrasul din contul personal al acestuia, în care au

fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat. De asemenea, CNAS a susținut că în

perioada 25 august 1996 – 31 decembrie 1998 Vasile Balițchi (gospodăria în care acesta

activat ca director) nu a achitat contribuții de asigurări sociale de stat, fapt confirmat prin

certificatul nr.251 din 17 aprilie 2019 eliberat de CTAS Orhei, considerent din care

perioada 1996-1998 nu participă la calculul stagiului de cotizare.

Reieșind din cele menționate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat

că Vasile Balițchi a prezentat CTAS Orhei carnetul de muncă, având toate înscrierile

efectuate în corespundere cu prevederile legale, care era suficient pentru confirmarea

stagiului de cotizare, și urma a fi luat în calcul la stabilirea pensiei reclamantului.

Instanțele de judecată au concluzionat că Casa Națională de Asigurări Sociale urma

să calculeze pensia lui Vasile Balițchi conform stagiului de cotizare pentru toată

perioadă de activitate 1974 - 1998 conform carnetului de muncă seria XXXXX și nu

parțial, or, această perioadă constituie una contributivă și urma a fi inclusă în stagiul de

cotizare, care influențează în mod direct asupra stabilirii cuantumului pensiei pentru

limita de vârstă.

Din cele constatate, prima instanță și instanța de apel au considerat justă pretenția

reclamantului privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze

pensia reieșind din stagiul de cotizare pentru perioada 1974-1998 conform carnetului de

muncă seria XXXXX.

Judecând cauza în ordine de recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluțiile și concluziile

instanțelor de judecată ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din

aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei și interpretarea eronată

a prevederilor legale aplicabile raportului juridic litigios, din motivele ce succed.

Astfel, din actele cauzei rezultă că la 05 aprilie 2019 Vasile Balițchi s-a adresat cu

cerere Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, solicitând stabilirea pensiei pentru

limita de vârstă (f.d.61).

Prin decizia nr.17/2019/26248 din 03 mai 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Orhei, lui Vasile Balițchi i-a fost stabilită pensie pentru limită de vârstă în

mărime de XXXXX lei, de la 16 martie 2019, pentru un stagiu de cotizare de 23,6 de

ani, inclusiv 17 ani, 0 luni, 0 zile, după 01 ianuarie 1999 (f.d.60 și 60 verso).

La 04 iulie 2019, Vasile Balițchi s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Orhei cu cerere, solicitând recalcularea pensiei reieșind din stagiul de cotizare de peste

40 de ani.

Prin răspunsul nr.1/19-09 din 17 iulie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Orhei, lui Vasile Balițchi i s-a comunicat că în stagiul de cotizare nu au fost incluse

7

perioadele de activitate 1974-1998 din carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX,

deoarece nu a fost posibilă confirmarea apartenenței carnetului de muncă (inițialele

personale sunt lipite cu o foaie pe care sunt scrise datele reclamantului), din care

considerente i s-a stabilit un stagiu total de cotizare de numai de 23,6 ani, inclusiv 17 ani,

0 luni, 0 zile, după 01 ianuarie 1999 și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX

lei. În urma calculelor efectuate, conform formulei de calcul: P=1,35%×Tt × Vav, unde

1,35% - rata de acumulare pentru anii de cotizare, realizați după 01 ianuarie 1999,

calculată în procente. Pensia lui Balițchi Vasile a constituit: P=1,35%×23,6 ×

XXXXX=XXXXX de lei. Având în vedere că pensia calculată în condițiile unui stagiu

de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia

calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia diminuată proporțional stagiului de

cotizare realizat conform formulei: P=Pmin × Tt/t1=XXXXX × 23,6/34=XXXXX lei

(f.d.3).

Nefiind de acord cu răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei, la 24

septembrie 2019, reclamantul s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere

prealabilă, solicitând să-i fie recalculat cuantumul pensiei, reieșind din stagiul indicat în

carnetul său de muncă (f.d.4).

Prin răspunsul nr.B-2153/19 din 17 octombrie 2019, Casa Națională de Asigurări

Sociale a respins cererea prealabilă depusă de Vasile Balițchi, și cu trimitere la

dispozițiile art.41 alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, a motivat decizia prin faptul că reieșind din înscrisurile din dosarul de

pensionare, începând cu 16 martie 2019, lui Vasile Balițchi i-a fost stabilită pensie

pentru limită de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un stagiu de cotizare de

38,5 ani (confirmat prin carnetul de muncă) și venitul mediu lunar asigurat valorizat de

XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie 1999, cuantumul căreia a constituit

XXXX de lei. Totodată, cu referire la art.16 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii, Casa Națională de Asigurări Sociale a comunicat

lui Vasile Balițchi că mărimea pensiei calculate (XXXXX de lei) era mai mică decât cea

minimă indexată, fiindu-i stabilită pensia în cuantum de XXXXX de lei lunar.

Subsecvent, i s-a explicat că conform Legii nr.20 din 11 martie 2019 cu privire la

acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii și alocații, stabilite până la 01 aprilie

2019, al căror cuantum nu depășește 2000 de lei, în luna aprilie i s-a acordat un suport

unic în sumă de XXXXX de lei (f.d.5).

Nefiind de acord cu refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de ai recalcula

pensia reieșind din stagiul de cotizare de peste 40 de ani, la 18 noiembrie 2019 Vasile

Balițchi s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată, solicitând confirmarea că

carnetul său de muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, cu obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare

pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în

răspunsurile pârâtei.

8

Conform art.10 alin.(1) din Codul administrativ, actul administrativ individual este

orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru

reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce

nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice

de drept public.

Potrivit art.11 alin.(1) din Codul administrativ, actele administrative individuale pot

fi: a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini

sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în

parte, acordarea avantajului solicitat; b) acte favorabile – actele care creează

destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj de orice fel.

Reieșind din prevederile art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Din dispozițiile art.20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept

poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid

instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios

administrativ, conform prezentului cod.

Potrivit art. 189 alin.(1) din Codul administrativ, orice persoană care revendică

încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate

înainta o acțiune în contencios administrativ.

Conform art.206 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, o acțiune în contencios

administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorității publice să emită un act

administrativ individual (acțiune în obligare).

Din sensul acțiunii rezultă că Vasile Balițchi pretinde la calcularea eronată de către

Casa Națională de Asigurări Sociale a dreptului la pensie, nefiind inclusă în stagiul său

de cotizare perioada de activitate pentru anii 1974 - 1998 conform carnetului de muncă

seria XXXXX, deși a prezentat organului de asigurări sociale carnetul de muncă, care

conținea toate înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legislației, cu

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din

stagiul său de cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare

elucidate în răspunsurile pârâtei.

Prin urmare, acțiunea depusă de Vasile Balițchi reprezintă o acțiune în obligare a

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de

cotizare pentru perioada de activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în

răspunsurile pârâtei.

Conform art.93 alin.(1) din Codul administrativ, fiecare participant probează

faptele pe care își întemeiază pretenția.

Colegiul reține că pensia de asigurări sociale este un drept bănesc cuvenit

asiguratului în condițiile Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de

pensii, corelativ obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

9

Conform art.3 lit.d) și e) din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999 privind sistemul public

de asigurări sociale, sistemul public de asigurări sociale se organizează și funcționează,

având ca principii de bază principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și

juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public; drepturile de

asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligațiilor, precum și principiul

contributivității, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul

contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Principiul contributivității presupune că prestațiile de asigurări sociale se constituie

pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul

public de asigurări sociale, drepturile privind stabilirea prestațiilor sociale se cuvin în

temeiul achitării contribuțiilor de asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Din sensul dispozițiilor art.5 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensii, rezultă că, în stagiul de cotizare însumează toate perioadele

contributive și necontributive ale asiguratului.

Conform art.53 alin.(1) din aceeași Lege, pensia pentru limită de vârstă se

determină prin cumularea stagiului de cotizare realizat pentru perioada de până la 01

ianuarie 1999 și începând cu 01 ianuarie 1999.

Prevederi similare se conțin și în prevederile pct.56, 57 din Regulamentul privind

modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare

pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21 martie 2017,

care statuează că, realizarea stagiului de cotizare reprezintă o condiție necesară în

vederea stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei anticipate pentru limită de

vârstă, a pensiei de dizabilitate, a pensiei de urmaș, în conformitate cu prevederile Legii

privind sistemul public de pensii. Stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei include

perioade contributive și perioade necontributive. Perioadele contributive includ

activitățile la desfășurarea cărora persoana este supusă asigurărilor sociale. Perioadele

necontributive se consideră perioadele în care persoana nu este supusă asigurărilor

sociale, dar, în temeiul legii, se includ în stagiul de cotizare.

Totodată, din dispozițiile pct.60 din același Regulament reiese că, în stagiul de

cotizare se includ perioadele de activitate pe bază de contract individual de muncă sau

activitate de muncă individuală, perioada activității în propriile gospodării țărănești (de

fermier) membrilor acestora, indiferent de caracterul și durata activității, cu condiția

achitării contribuțiilor de asigurări sociale pentru aceste perioade.

Conform pct. 68 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și

modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, stagiul de

cotizare se confirmă în baza documentelor eliberate de la locul de muncă, serviciu, studii

sau alte activități care se includ în stagiul de cotizare ori a documentelor eliberate de

organizațiile ierarhic superioare, precum și de instituțiile de arhivă.

Punctul 69 din același Regulament stipulează că, stagiul de cotizare realizat până la

introducerea evidenței individuale de asigurări sociale (până la 01 ianuarie 1999) se

confirmă prin carnetul de muncă sau prin alte documente eliberate în modul stabilit.

10

În urma introducerii evidenței individuale de asigurări sociale (după 01 ianuarie

1999), stagiul de cotizare se confirmă în baza datelor din contul personal de asigurări

sociale al persoanei asigurate, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public

de asigurări sociale.

Iar, pct.70 din Regulament nominalizat indică că, actul de bază care confirmă

stagiul de cotizare, conform pct.69 alineatul întâi, este carnetul de muncă.

De asemenea, dispozițiile pct.72 din Regulament privind modalitatea de calculare a

pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,

reglementează că, perioada de muncă realizată până la 01 ianuarie 1999 în propriile

gospodării țărănești (de fermier) a membrilor acestora și a cetățenilor a căror muncă a

fost folosită în bază de contract se confirmă prin înscrierile din carnetul de muncă și/sau

documentele ce confirmă achitarea contribuțiilor de asigurări sociale.

Conform pct.82 din același Regulament, documentele prezentate pentru

confirmarea stagiului de cotizare trebuie să fie confirmate prin semnătura conducătorilor

și ștampila întreprinderii, organizației (secțiilor de cadre). Înscrierile în carnetul de

muncă trebuie să fie executate în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația

privind completarea, păstrarea și evidența carnetului de muncă în vigoare la momentul

completării carnetului de muncă. În cazul în care documentele prezentate pentru

confirmarea stagiului de cotizare conțin devieri de la regulile stabilite, chestiunea privind

posibilitatea utilizării lor în calitate de dovezi ale stagiului de cotizare este soluționată de

către organele teritoriale de asigurări sociale.

Astfel, potrivit legislației în vigoare, stagiul de cotizare realizat după 01 ianuarie

1999 se determină în baza datelor din contul personal.

Conform art.8 alin.(1)-(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, baza de calcul al pensiei o constituie venitul mediu lunar asigurat din

toată perioada de activitate, valorizat la momentul stabilirii pensiei. Valorizarea

reprezintă indexarea venitului mediu lunar asigurat realizat începând cu 01 ianuarie

1999, reieșind din coeficientul de creștere a salariului mediu pe economie din perioadele

contributive până la anul precedent anului de stabilire a pensiei. Coeficienții de

valorizare pentru fiecare an se aprobă de Guvern în fiecare an la 1 aprilie. Venitul mediu

lunar asigurat se determină din suma contribuțiilor plătite în perioadele contributive,

cotele de contribuții stabilite prin lege pentru aceste perioade și numărul total de luni de

cotizare.

Potrivit art.14 din aceeași Lege, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se acordă

dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind vârstele de pensionare și stagiile de

cotizare prevăzute de prezenta lege.

Totodată, reieșind din art.41 alin.(1) din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998,

dreptul la pensie pentru limita de vârstă, până la 01 iulie 2019, li se acorda bărbaților la

împlinirea vârstei de 62 de ani 8 luni, confirmând un stagiu de cotizare de 34 de ani

pentru o pensie integrală sau un stagiu de cotizare de cel puțin 15 ani pentru o pensie

parțială.

11

În urma examinării actelor din dosarul de pensionare al lui Vasile Balițchi, organul

de asigurări sociale a constatat că începând cu 16 martie 2019, reclamantul este

beneficiar de pensie pentru limita de vârstă, calculată și ulterior recalculată, pentru un

stagiu de cotizare de 38 de ani, 5 luni (confirmată prin carnetul de muncă seria XXXXX)

și venitul mediu lunar asigurat valorizat de XXXXX lei pentru perioada după 01 ianuarie

confirmate prin carnetul de muncă și extrasul din contul personal al acestuia, în care au

fost achitate contribuții de asigurări sociale de stat.

În cererea de chemare în judecată Vasile Balițchi a solicitat confirmarea carnetului

de muncă de tip vechi seria XXXXX.

Reieșind din decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei nr.17/2019/30079

din 09 octombrie 2019 privind stabilirea pensiei, toate înscrisurile confirmate din

carnetul de muncă a lui Vasile Balițchi seria XXXXX au participat la calculul stagiului

de cotizare al ultimului (f.d. 84).

Astfel, perioada de activitate 1974 – 1998, pentru care Vasile Balițchi pretinde să-i

fie recalculată pensia, cu includerea perioadei vizate în stagiul de cotizare, a fost inclusă

parțial de către organul de asigurări sociale în calculul pensiei până la data de 16 august

1996.

Deși Vasile Balițchi în acțiunea sa solicită confirmarea faptului că carnetul de

muncă de tip vechi seria XXXXX îi aparține, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să-i recalculeze pensia reieșind din stagiul său de cotizare pentru perioada de

activitate 1974-1998, plus stagiile de cotizare elucidate în răspunsurile pârâtei, totuși

dânsul nu a contestat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei

nr.17/2019/30079 din 09 octombrie 2019 prin care i-a fost stabilită pensia pentru limită

de vârstă, producând efecte juridice în continuare.

Cu referire la neincluderea perioadei 1996 – 1998 în stagiul de cotizare, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că

potrivit înscrierii cu nr.31 din carnetul de muncă de tip vechi seria XXXXX, se confirmă

că începând cu 25 august 1996 Vasile Balițchi a fost angajat în calitate de președinte al

Gospodăriei Țărănești „V.T. Balițchi” în baza certificatului de înregistrare din 28 mai

1996 (f.d. 18).

Totodată, din certificatul nr.251 din 17 aprilie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Orhei, eliberat proprietarului de terenuri agricole GȚ „V. T. Balițchi”, rezultă că

intimatul pentru anii 1996-1998 și 2008 inclusiv, nu a achitat și respectiv nu au fost

calculate contribuțiile de asigurare socială de stat obligatorie (f.d. 72).

Conform art.23 alin.(1)-(3) din Legea nr. 1353 din 03 noiembrie 2000 privind

gospodăriile țărănești (de fermier), membrii și angajații gospodăriei țărănești sunt

pasibili de asigurare socială și de asistență socială de stat în conformitate cu legislația.

Gospodăria țărănească plătește, în condițiile stabilite de legislație, contribuțiile de

12

asigurări sociale de stat pentru membrii și angajații săi. Pensia de stat pentru membrii și

pentru angajații gospodăriei țărănești se stabilește și se acordă în condițiile legii.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră drept eronată atât soluția instanței de apel, cât și a primei

instanțe privind admiterea parțială a acțiunii lui Vasile Balițchi, cu obligarea Casei

Naționale să recalculeze pensia ultimului conform stagiului de cotizare pentru perioada

anilor 1974 – 1998 în baza carnetului de muncă seria XXXXX, motivându-le prin faptul

că reclamantul/intimat a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Orhei carnetul

de muncă, care avea toate înscrierile efectuate în corespundere cu prevederile legislației,

fiind suficient pentru confirmarea stagiului de cotizare, care trebuiau să fie luate în

calcul la stabilirea pensiei, precum și că Casa Națională de Asigurări Sociale trebuia să

calculeze integral pensia lui Vasile Balițchi conform stagiului de cotizare pentru întreaga

perioadă de activitate 1974 – 1998 în baza carnetului de muncă de tip vechi seria

XXXXX, și nu parțial, având în vederea faptul că această perioadă constituie o perioadă

contributivă, urmând să fie inclusă în stagiul de cotizare, care influențează în mod direct

asupra stabilirii cuantumului pensiei pentru limita de vârstă.

Or, din suportul probator prezent la actele cauzei, în special din certificatul nr.251

din 17 aprilie 2019 eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Orhei, cert rezultă

că Gospodăria Țărănească „V. T. Balițchi”, pentru anii 1996-1998 (inclusiv 2008), nu a

achitat și respectiv nu au fost calculate contribuțiile de asigurare socială de stat

obligatorie.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.32 din Legea nr. 489 din 08 iulie 1999

privind sistemul public de asigurări sociale, care statuează că, neplata în termenele

stabilite a contribuției de asigurări sociale de către asigurații cu declarație de asigurare

sau cu contract de asigurare atrage după sine decăderea din drepturile la prestații până la

achitarea contribuțiilor restante și a majorărilor de întârziere aferente.

Totodată, conform art.36 din aceeași Lege, stagiul de cotizare se exprimă în ani și

se calculează prin însumarea lunilor pentru care s-au plătit contribuții, în mărimile

stabilite, la bugetul asigurărilor sociale de stat și prin împărțirea sumei obținute la 12.

Din prevederile art.34 alin.(1) din Legea pentru modificarea și completarea unor

acte legislative nr.111 din 27 aprilie 2007, rezultă că, se anulează restanțele reflectate în

sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat, al Casei Naționale de Asigurări

Sociale, inclusiv în sistemul de evidență specială, la situația din 1 ianuarie 2007, la

impozitele, taxele, la alte plăți, la majorările de întârziere și la amenzile aferente

bugetului de stat, la contribuțiile de asigurări sociale de stat, la primele de asigurare

obligatorie de asistență medicală, la majorările de întârziere și la amenzile aferente

bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență

medicală, neachitate la data punerii în aplicare a prezentului capitol, inclusiv amânate și

eșalonate (reeșalonate) conform legislației în vigoare.

13

Se reține că, soldul datoriei neachitate la 01 ianuarie 2007, pentru perioada în care

au fost calculate contribuții de asigurări sociale, a fost anulat.

Astfel, din certificatul nominalizat supra, destul de clar se observă perioadele în

care Gospodăria Țărănească „Balițchi Vasile” a calculat și a achitat contribuții de

asigurări sociale (f.d.72).

Colegiul accentuează că pentru anii 1996-1998 (2008 inclusiv) de către Gospodăria

Țărănească „Balițchi Vasile” nu au fost calculate și achitate contribuții de asigurări

sociale de stat obligatorii, respectiv aceste perioade nu au căzut sub incidența Legii

nr.111/2007 privind amnistia fiscală, or, calcularea contribuțiilor de asigurări sociale

pentru entități era o condiție obligatorie ca perioada dată să cadă sub incidența legii date.

Potrivit certificatului nr.251 din 17 aprilie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Orhei, perioada de la 01 ianuarie 1999 – 30 aprilie 2007, confirmată că au fost

achitate contribuțiile de asigurări sociale, în baza Legii nr.111 din 27 aprilie 2007, a

căzut sub amnistie fiscală, fiind inclusă în stagiul de cotizare la calcularea pensiei lui

Vasile Balițchi.

Subsecvent, conform art.16 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, în cazul în care cuantumul pensiei calculate pentru un

stagiu de cotizare prevăzut la art.42 alin.(1) este mai mic decât cuantumul pensiei

minime stabilite la art.12 alin.(1), se acordă pensia minimă respectivă.

Ține de menționat că, în Anexele Legii nr.489 din 08 iulie 1999 privind sistemul

public de asigurări sociale sunt specificate categoriile de plătitori și de asigurați, tarifele

contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, baza de calcul al acestora și

termenele de virare la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și tipurile prestațiilor

sociale asigurate, în special la pct.1.6 și 1.7 în Anexa nr.1, se statuează că persoanele

fizice proprietari sau arendași de terenuri agricole care prelucrează terenul în mod

individual, se asigură pe bază de contract individual încheiat cu Casa Națională de

Asigurări Sociale, achitând o sumă fixă, ceea ce reprezintă perioada asigurată, care se

include în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei pentru limita de vârstă și ajutorului

de deces (plata de către proprietarii de terenuri agricole a contribuțiilor de asigurări

sociale dintr-un grad/hectar, asigură plătitorului dreptul la o pensie minimă pentru limită

de vârstă).

Din cele constatate supra, se confirmă că intimatul este fondatorul Gospodăriei

Țărănești „Balițchi Vasile” din anul 1996. Pentru perioada 1996 – 1998 nu au fost

calculate contribuții de asigurări sociale, respectiv nu a căzut sub amnistie fiscală.

Prin urmare, în stagiul de cotizare a lui Vasile Balițchi conform Legii nr.111/2007

în coroborare cu Legea nr.489/1999, a fost inclusă doar perioada pentru care a fost

achitate contribuțiile de asigurări sociale, confirmându-se astfel un stagiul de cotizare

doar de 38 ani, 5 luni.

Nu poate fi reținută poziția instanței de apel prin prisma Legii nr.156/1998 privind

sistemul public de pensii, enumerând prevederile art.1-31, 35, care reglementează stagiul

de cotizare, venitul asigurat participant la stabilirea pensiei, condițiile de stabilire și

14

solicitarea pensiei, pct.68-70,88 din Regulamentul privind modalitatea de calculare a

pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165/2017, fără a motiva clar care sunt de fapt

circumstanțele și temeiul legal omis de Casa Națională de Asigurări Sociale la stabilirea

pensiei lui Vasile Balițchi.

În circumstanțele enunțate, se atestă că organul de asigurări sociale la stabilirea

pensiei intimatului s-a călăuzit în strictă conformitate de prevederile legislației în

vigoare.

Cu atât mai mult, organul de asigurări sociale nu pune la îndoială veridicitatea

înscrierilor din carnetul de muncă în situația în care în baza acestora, la stabilirea și

calcularea pensiei pentru vechimea în muncă a lui Vasile Balițchi, au fost incluse în

stagiul de cotizare perioadele care au fost confirmate și pentru care s-au plătit

contribuțiile de asigurări sociale de stat, fapt recunoscut de către Casa Națională de

Asigurări Sociale în cererea de recurs.

Or, cuantumul oricărei prestații sociale, în speță, pensia pentru vechimea în muncă,

depinde nemijlocit de contribuțiile achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Colegiul lărgit consideră ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că

odată ce a fost prezentat carnetul de muncă organului de asigurări sociale este suficient

pentru confirmarea stagiului de cotizare, întrucât dispozițiile art.6 alin.(3) din Legea

nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, cert, expres și imperativ

stipulează că, pentru persoanele angajate în sectorul agrar în baza contractului individual

de muncă, perioada de activitate cu caracter sezonier se include în stagiul de cotizare,

considerându-se un an de cotizare, cu condiția ca suma anuală a contribuțiilor să nu fie

mai mică decât suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim pe țară stabilit

de legislație. În cazul în care suma anuală a contribuțiilor achitate este mai mică decât

suma anuală a contribuțiilor calculate din salariul minim pe țară stabilit de legislație,

stagiul de cotizare se calculează proporțional sumei achitate.

Totodată, la cazul speței sunt incidente dispozițiile art.23 alin.(1) și (2) din Legea

nr.1353 din 03 noiembrie 2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), care

stipulează că, membrii și angajații gospodăriei țărănești sunt pasibili de asigurare

socială și de asistență socială de stat în conformitate cu legislația. Gospodăria

țărănească plătește, în condițiile stabilite de legislație, contribuțiile de asigurări sociale

de stat pentru membrii și angajații săi.

Prin urmare, în prezentul litigiu cu certitudine se constată că, o parte din perioada

de activitate indicat în carnetul de muncă a lui Vasile Balițchi (anii 1996-1998) nu a fost

inclusă în stagiul de cotizare pentru calcularea pensiei acestuia, deoarece ultimul, fiind în

calitate de președinte al Gospodăriei Țărănești „V.T. Balițchi”, nu a achitat în perioada

de referință și respectiv nu au fost calculate contribuțiile de asigurări sociale de stat

obligatorii, fără a ține cont de faptul că membrii și angajații gospodăriei țărănești, care

prelucrează terenul în mod individual și sunt asigurați în baza de contract încheiat cu

15

CNAS, își asigură dreptul la o pensie minimă pentru limită de vârstă în baza art.16 din

Legea nr.156/1998.

Faptele constatate și elucidate supra, permit instanței de recurs să conchidă că atât

prima instanță, cât și instanța de apel au pronunțat soluții neîntemeiate, cu aprecierea

arbitrară a probelor din dosar și aplicarea eronată a normelor de drept materiale, motiv

pentru care actele judecătorești de dispoziție nu pot fi menținute, iar cererea de chemare

în judecată depusă de Vasile Balițchi urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și de a emite o decizie nouă

de respingere a acțiunii în contencios administrativ depusă de Vasile Balițchi.

În conformitate cu art.248 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 02 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și se emite o decizie nouă

prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Balițchi împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la confirmarea

carnetului de muncă, obligarea recalculării pensiei reieșind din stagiul de cotizare și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

16