3ra-310/22 — cu privire la completarea actului administrativ

3ra-310/22 — cu privire la completarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-310/22

2-21020865-01-3ra-05042022

Prima instanță: Judecătoria Soroca sediul central (jud. O. Jamba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi)

ÎNCHEIERE

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Vasile Potlog

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Vasile Potlog împotriva Consiliului sătesc Egoreni raionul Soroca cu privire la

completarea actului administrativ

împotriva deciziei din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul depus de Vasile Potlog împotriva hotărârii din 9 iunie 2021 a

Judecătoriei Soroca sediul central

constată:

La 10 februarie 2021, Vasile Potlog a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului sătesc Egoreni raionul Soroca cu privire la completarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a invocat că la 31 ianuarie 2013, de către Consiliului

sătesc Egoreni r-nul Soroca a fost adoptată decizia nr. 12/6 cu privire la corectarea

erorilor admise în cadrul măsurărilor masive.

A menționat că adoptând această decizie, Consiliul sătesc urmărește scopul

retragerii din posesie, cu radierea dreptului de proprietate, în modul stabilit, la OCT

Soroca, din Registrul bunurilor imobile, asupra mai multor terenuri, inclusiv:

terenului cu numărul cadastral XXXXX înregistrat eronat după Valerii Calinicenco;

terenului cu numărul cadastral XXXXX înregistrat eronat după Tatiana

Levandovscaia; terenului cu numărul cadastral XXXXX înregistrat eronat după

Eugenia Bivol și atribuirea în natură, cu înregistrarea dreptului de proprietate, în

modul stabilit, la OCT Soroca asupra: terenului cu numărul cadastral XXXXX după

Nadejda Gheorghe Mazur; terenului cu numărul cadastral XXXXX după Vasile

Vasile Potlog; terenului cu numărul cadastral XXXXX după Eugenia Mihail Potlog.

1

Controlul asupra executării deciziei menționate a fost pus în sarcina

specialistului în problemele regimului proprietății funciare a Primăriei satului

Egoreni, Mihail Ciolacu.

A precizat că decizia nr. 12/6 din 31 ianuarie 2013 a Consiliului sătesc Egoreni

r-nul Soroca până în prezent nu a fost executată, fapt ce îi lezează dreptul de a se

folosi de dreptul de proprietate asupra terenurilor de pământ și respectiv, îi produce

și prejudicii materiale și morale.

A comunicat că la 14 iunie 2013, a expediat în adresa pârâtului o cerere

prealabilă, prin care a atenționat că în cazul că nu va începe procedura de executare

a deciziei nominalizate, își rezervă dreptul de a iniția în Judecătoria Soroca o acțiune

privind obligarea Primăriei de a executa decizia menționată cu repararea

prejudiciului material și moral cazate și încasarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, a relatat că la 11 decembrie 2013, Judecătoria Soroca a emis

hotărârea nr. 3ca-30/13, prin care a fost obligată Primăria satului Egoreni r-nul

Soroca să execute decizia Consiliului sătesc Egoreni r-nul Soroca nr. 12/6 din

31 ianuarie 2013 și anume: să inițieze procedura de anulare a titlurilor de proprietate

pentru terenurile atribuite dublu, în scopul corectării erorilor admise în cadrul

măsurărilor masive, pentru a fi posibilă atribuirea ulterioară în natură și înregistrarea

dreptului de proprietate conform legislației în vigoare, inclusiv lui Vasile Potlog și

Eugeniei Potlog, succesorului în drepturi al Nadejdei Mazur, asupra suprafețelor de

0,1731 ha cu numărul cadastral XXXXX, 0,1479 ha cu numărul cadastral XXXXX

și 0,1731 ha cu numărul cadastral XXXXX.

La 13 decembrie 2018, Consiliul sătesc Egoreni r-nul Soroca a emis decizia

nr. 17/10 cu privire la executarea hotărârii judecătorești, prin care a dispus de a

corecta erorile admise în cadrul măsurărilor masive și a atribui în natură lui Vasile

Potlog, succesorului de drept al Eugeniei Potlog și Nadejdei Mazur, terenul agricol

cu suprafața totală de 0,4941 ha, cu numărul cadastral XXXXX. A-l îndrepta pe

Vasile Potlog la ASP Soroca, Cadastru să înregistreze dreptul de proprietate asupra

terenului agricol cu suprafața totală de 0,4941 ha, cu numărul cadastral XXXXX,

conform certificatelor de moștenitor și deciziei date.

A evidențiat reclamantul că la momentul adresării la OCT pentru a-i fi

înregistrat dreptul de proprietate, cererea i-a fost respinsă, fiind motivat cu faptul că

decizia Consiliului local conține deficiențe de redactare, ori autoritățile publice

locale nu au competență de a recunoaște dreptul de proprietate al persoanelor, după

cum este indicat în actul administrativ.

Drept urmare, s-a adresat la Consiliul sătesc Egoreni r-nul Soroca, solicitând

completarea deciziei Consiliului sătesc Egoreni r-nul Soroca nr. 17/10 din

13 decembrie 2018 în corespundere cu cerințele actelor normative în vigoare

(art. 12, 20 Cod funciar sau art. 551 din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543/1998, Hotărârea Guvernului nr. 437/2019) și anume decizia Consiliului

local trebuie să fie motivată, să descrie în ce constă eroarea și care este temeiul

corectării, inclusiv din decizie trebuie să reiasă că nu are loc strămutarea posesiei,

deoarece decizia dată nu corespunde cerințelor stabilite de legislație, potrivit art. 31

2

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, aceasta constituie temei

pentru respingerea cererii de înregistrare.

A accentuat că până în prezent această decizie nu a fost completată potrivit

cerințelor legislației în vigoare, ceea ce constituie o încălcare gravă a drepturilor

omului, dreptului de proprietate consfințit în Constituția Republicii Moldova.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 56, 60, 166-167 CPC,

art. 189, 191, 196, 204, 206, 208, 209, 211, 212 Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, obligarea Consiliului sătesc Egoreni r-nul

Soroca să completeze decizia nr. 17/10 din 13 decembrie 2018, în corespundere cu

actele normative în vigoare și anume decizia Consiliului local trebuie să fie motivată,

să descrie în ce constă eroarea și care este temeiul corectării, inclusiv din decizie

trebuie să reiasă că nu are loc strămutarea posesiei, deoarece decizia dată nu

corespunde cerințelor stabilite de legislație, potrivit art. 31 din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543/1998, aceasta constituie temei pentru respingerea cererii

de înregistrare, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Soroca sediul central, a

fost atras în proces în calitate de terț Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat.

Prin hotărârea din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca sediul central, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Vasile Potlog.

La 15 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Vasile Potlog a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei

instanțe, iar la 18 octombrie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232

alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată

motivarea apelului.

Prin decizia din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

depus de Vasile Potlog împotriva hotărârii din 9 iunie 2021 a Judecătoriei Soroca

sediul central.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

concluzionat în privința netemeiniciei pretenției reclamantului privind obligarea

Consiliului sătesc Egoreni r-nul Soroca să completeze decizia nr. 17/10 din

13 decembrie 2018 cu privire la executarea hotărârii judecătorești.

Or, prin hotărârea din 11 decembrie 2013 a Judecătoriei Soroca, Primăria

satului Egoreni r-nul Soroca a fost obligată să execute decizia Consiliului sătesc

Egoreni r-nul Soroca nr. 12/6 din 31 ianuarie 2013 și anume: să inițieze procedura

de anulare a titlurilor de proprietate pentru terenurile atribuite dublu, în scopul

corectării erorilor admise în cadrul măsurărilor masive, pentru a fi posibilitatea

atribuirii ulterioare în natură și înregistrării dreptului de proprietate conform

legislației în vigoare, inclusiv lui Vasile Potlog și Eugeniei Potlog, succesorului în

drepturi al Nadejdei Mazur, asupra suprafețelor de 0,1731 ha cu numărul cadastral

XXXXX; 0,1479 ha cu numărul cadastral XXXXX și respectiv, 0,1731 ha cu

numărul cadastral XXXXX, fiind respinsă ca neîntemeiată acțiunea înaintată de

Vasile Potlog și Eugenia Potlog împotriva Primăriei satului Egoreni r-nul Soroca cu

3

privire la atribuirea propriu zise a terenurilor în natură și înregistrarea la moment a

dreptului de proprietate pe numele lor.

În asemenea împrejurării, prima instanță și instanța de apel au conchis că

Consiliul sătesc Egoreni r-nul Soroca, în calitatea sa de autoritate publică investită

cu dreptul de a administra bunurile domeniului privat al satului, a acționat cu bună-

credință și în limitele dreptului discreționar, deoarece prin hotărârea judecătorească

irevocabilă s-a dispus doar corectarea erorilor admise în cadrul măsurărilor masive,

nu și atribuirea în natură, în proprietatea lui Vasile Potlog a bunului imobil cu

numărul cadastral XXXXX, terenul agricol cu suprafața de 0,4941 ha, amplasat în

extravilanul sat. XXXXX r-nul XXXXX, după cum susține ultimul.

Prin urmare, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că Vasile

Potlog nu dispune de dreptul material de a solicita obligarea Consiliului sătesc

Egoreni r-nul Soroca să completeze decizia nr. 17/10 din 13 decembrie 2018 cu

privire la executarea hotărârii judecătorești. Or, acțiunea în obligare este mijlocul

autorizat de lege pentru reclamant de a obține în privința autorității publice un drept

subiectiv public prin emiterea, în special, a unui act administrativ individual

favorabil, atunci când sunt întrunite condițiile prescrise de norma de drept material

public, iar autoritatea publică în mod ilegal a respins solicitarea respectivă a

petiționarului.

La 22 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Vasile Potlog a depus

recurs împotriva deciziei din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate, nefondate și pasibile de a fi casate, deoarece de către

instanțele de judecată ierarhic inferioare au fost eronat aplicate normele de drept

material și interpretată eronat legea, nefiind dovedite circumstanțele considerate de

instanțele de judecată ca fiind stabilite.

Totodată, a evidențiat că în cadrul examinării cauzei nu au fost constatate și

elucidate pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea în

fond a cauzei și anume: la momentul adresării la OCT pentru a-i fi înregistrat dreptul

de proprietate, cererea i-a fost respinsă, fiind motivat cu faptul că decizia Consiliului

local conține deficiențe de redactare, ori autoritățile publice locale nu au competență

de a recunoaște dreptul de proprietate al persoanelor, după cum este indicat în actul

administrativ.

A accentuat că în susținerea poziției sale privind ilegalitatea actului

administrativ, s-a adresat Consiliului sătesc Egoreni r-nul Soroca, solicitând

completarea deciziei Consiliului sătesc Egoreni r-nul Soroca nr. 17/10 din

13 decembrie 2018 în corespundere cu cerințele actelor normative în vigoare

(art. 12, 20 Cod funciar sau art. 551 din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543/1998, Hotărârea Guvernului nr. 437/2019) și anume decizia Consiliului

local trebuie să fie motivată, să descrie în ce constă eroarea și care este temeiul

corectării, inclusiv din decizie trebuie să reiasă că nu are loc strămutarea posesiei,

deoarece decizia dată nu corespunde cerințelor stabilite de legislație, potrivit art. 31

4

din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/1998, aceasta constituie temei

pentru respingerea cererii de înregistrare.

Instanțele de judecată au constatat că prin hotărârea judecătorească nr. 3CA-

30/13 din 11 decembrie 2013, de fapt, a fost obligată Primăria satului Egoreni r-nul

Soroca de a iniția procedura de anulare a titlurilor de proprietate pentru terenurile

atribuite dublu, în scopul atribuirii ulterioare în natură și înregistrarea dreptului de

proprietate conform legislației în vigoare.

Pe când obiectul acțiunii date a fost cu totul altul, decât cel indicat în hotărârea

contestată și anume: de a obliga Consiliul sătesc Egoreni r-nul Soroca să completeze

decizia nr. 17/10 din 13 decembrie 2018 în corespundere cu cerințele actelor

normative în vigoare, și nicidecum, atribuirea în proprietatea lui și a Nadejdei Potlog

a terenurilor și respectiv, înregistrarea dreptului de proprietate.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 3 februarie 2022, în

ședință publică.

Astfel, recursul depus la 22 februarie 2022 de Vasile Potlog împotriva deciziei

din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți este în termen.

La 20 aprilie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul sătesc Egoreni

r-nul Soroca a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de

Vasile Potlog, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Vasile Potlog, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

5

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Vasile Potlog.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Vasile Potlog se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7