3ra-281/22 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-281/22 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-281/22 2-19164152-01-3ra-04042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima) ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Jecov în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai Jecov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Nicolai Jecov și menținută hotărârea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani constată: La 9 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2006, în baza contractului de vânzare-cumpărare, a procurat un vehicul (ciclomotorul de model LBXTCB3G) care dezvoltă o viteză nu mai mare de 50 km/oră, echipat cu un motor cu o deplasare de volumul de lucru nu mai mare de 50 cm3. A precizat că, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare la acel moment, vehiculul specificat nu se supunea înregistrării în Registrul de stat al transportului.
În conformitate cu procedura stabilită prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, vehiculele care dezvoltă o viteză maximă ce nu depășește 50 km/oră, dotate cu motor cu capacitatea cilindrică ce nu depășește 50 cm3, care anterior nu cădeau sub influența cerințelor privind înregistrarea lor în Registrul de stat al transportului și exploatate pe teritoriul Republicii Moldova până 1 la 1 februarie 2008, vor fi supuse înregistrării în baza cererilor scrise depuse de posesor. Așadar, a menționat reclamantul că din anul 2007 până în prezent, vehiculul care-i aparține cu drept de proprietate s-a aflat permanent pe teritoriul Moldovei și nu a fost exploatat.
La 18 iulie 2019, a depus o cerere la Subdiviziunea Teritorială Comrat a Direcției de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului de înregistrare și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii publice”, cu anexarea documentelor, care confirmă dreptul de înregistrare în modul stabilit, cu eliberarea numărului de înmatriculare și documentele de înregistrare. La 11 septembrie 2019, a primit un răspuns din 24 iulie 2019, de la Direcția de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii Publice”, fiindu-i comunicat că a fost luată decizia, dar nu a fost indicat ce anume și despre ce este această decizie, totodată fiind indicată ordinea de contestare a acesteia prin depunerea unei cereri preliminare la IP „Agenția Servicii Publice”.
Drept urmare, decizia indicată (răspunsul din 24 iulie 2019) a fost contestată în modul stabilit la IP „Agenția Servicii Publice”, prin depunerea unei cereri preliminare, la care însă nu a primit răspuns.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 33, 331, 166-167, 277- 278 CPC, art. 162, 164-166, 189 alin. (1), 191 alin. (1), 196, 208-209, 211-212 Cod administrativ, Hotărârii Guvernului nr. 14 din 18 ianuarie 2008 cu privire la aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999. A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei Direcției de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii Publice” din 24 iulie 2019 și obligarea pârâtului IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze înregistrarea vehiculului care îi aparține cu drept de proprietate (ciclomotorul de model LBXTCB3G) în ordinea stabilită, cu eliberarea numărului de înmatriculare de stat și a documentelor de înregistrare.
Prin hotărârea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată. La 14 mai 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 9 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea apelului. Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Nicolai Jecov și menținută hotărârea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au constatat că autoritatea publică a refuzat cererea solicitantului Nicolai Jecov de înmatriculare a mijlocului de transport moped de model LBXTCB3G, din motiv că cererea depusă nu întrunește condițiile prevăzute în pct. 9, 23 și 26 din Regulile de 2 înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor prevăzute în anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 și art. 20 Cod vamal, or actele anexate la cererea de înmatriculare a mijlocului de transport nu sunt suficiente pentru înregistrarea acestuia. Astfel, prima instanță și instanța de apel au reținut că, după cum rezultă din sensul normei prevăzute la art. 20 alin. (6) Cod vamal, solicitantul urma să prezinte actul care confirmă plasarea mijlocului de transport sub regimul vamal de import, care însă nu a fost prezentat.
La 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 16 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în judecată. În susținerea recursului a invocat că poziția instanțelor de judecată ierarhic inferioare contrazice prevederilor legislației privind acțiunea în timp a actului normativ, nefiind luate în considerație circumstanțele de fapt, probele prezentate și cercetate. A reiterat că vehiculul (ciclomotorul de model LBXTCB3G) depus pentru înregistrare a fost achiziționat peste hotare, iar în Republica Moldova în anul 2006, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă scrisă.
La fel, a menționat că obligația de înregistrare a unui astfel de transport a apărut numai în anul 2008 după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 14 din 18 ianuarie 2008. Astfel, urmează a fi aplicate regulile anterioare de înregistrare pentru categoria respectivă de vehicule, care sunt exploatate pe teritoriul Republicii Moldova până la 1 februarie 2008. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2021, în ședință publică. Din materialele dosarului rezultă că la 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 134-135).
Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Nicolai Jecov, prin intermediul oficiului poștal, la 9 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 137). 3 Se mai constată că la 16 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 140-142, 143). Astfel, recursul depus de Nicolai Jecov împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen. La 26 aprilie 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Nicolai Jecov, cu menținerea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolai Jecov, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 4 al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Nicolai Jecov. În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Nicolai Jecov se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.