3ra-281/22 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-281/22 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-281/22
2-19164152-01-3ra-04042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)
ÎNCHEIERE
11 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Jecov
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui
Nicolai Jecov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la
anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil
împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul depus de Nicolai Jecov și menținută hotărârea din 27 aprilie
2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani
constată:
La 9 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus
cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la
anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2006, în baza contractului de
vânzare-cumpărare, a procurat un vehicul (ciclomotorul de model LBXTCB3G) care
dezvoltă o viteză nu mai mare de 50 km/oră, echipat cu un motor cu o deplasare de
volumul de lucru nu mai mare de 50 cm3.
A precizat că, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare la acel
moment, vehiculul specificat nu se supunea înregistrării în Registrul de stat al
transportului.
În conformitate cu procedura stabilită prin Hotărârea Guvernului cu privire la
aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în anexa nr. 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, vehiculele care dezvoltă o viteză maximă
ce nu depășește 50 km/oră, dotate cu motor cu capacitatea cilindrică ce nu depășește
50 cm3, care anterior nu cădeau sub influența cerințelor privind înregistrarea lor în
Registrul de stat al transportului și exploatate pe teritoriul Republicii Moldova până
1
la 1 februarie 2008, vor fi supuse înregistrării în baza cererilor scrise depuse de
posesor.
Așadar, a menționat reclamantul că din anul 2007 până în prezent, vehiculul
care-i aparține cu drept de proprietate s-a aflat permanent pe teritoriul Moldovei și
nu a fost exploatat.
La 18 iulie 2019, a depus o cerere la Subdiviziunea Teritorială Comrat a
Direcției de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului de
înregistrare și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii publice”, cu
anexarea documentelor, care confirmă dreptul de înregistrare în modul stabilit, cu
eliberarea numărului de înmatriculare și documentele de înregistrare.
La 11 septembrie 2019, a primit un răspuns din 24 iulie 2019, de la Direcția
de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului înmatriculare a
mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii
Publice”, fiindu-i comunicat că a fost luată decizia, dar nu a fost indicat ce anume și
despre ce este această decizie, totodată fiind indicată ordinea de contestare a acesteia
prin depunerea unei cereri preliminare la IP „Agenția Servicii Publice”.
Drept urmare, decizia indicată (răspunsul din 24 iulie 2019) a fost contestată
în modul stabilit la IP „Agenția Servicii Publice”, prin depunerea unei cereri
preliminare, la care însă nu a primit răspuns.
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 33, 331, 166-167, 277-
278 CPC, art. 162, 164-166, 189 alin. (1), 191 alin. (1), 196, 208-209, 211-212 Cod
administrativ, Hotărârii Guvernului nr. 14 din 18 ianuarie 2008 cu privire la
aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în anexa nr. 2 la Hotărârea
Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999.
A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei
Direcției de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului înmatriculare
a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii
Publice” din 24 iulie 2019 și obligarea pârâtului IP „Agenția Servicii Publice” să
efectueze înregistrarea vehiculului care îi aparține cu drept de proprietate
(ciclomotorul de model LBXTCB3G) în ordinea stabilită, cu eliberarea numărului
de înmatriculare de stat și a documentelor de înregistrare.
Prin hotărârea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a
fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.
La 14 mai 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod
administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 9 iunie 2021, cu respectarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a
fost prezentată motivarea apelului.
Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul depus de Nicolai Jecov și menținută hotărârea din 27 aprilie 2021 a
Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
constatat că autoritatea publică a refuzat cererea solicitantului Nicolai Jecov de
înmatriculare a mijlocului de transport moped de model LBXTCB3G, din motiv că
cererea depusă nu întrunește condițiile prevăzute în pct. 9, 23 și 26 din Regulile de
2
înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor prevăzute în anexa nr. 2 a Hotărârii
Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 și art. 20 Cod vamal, or actele anexate la
cererea de înmatriculare a mijlocului de transport nu sunt suficiente pentru
înregistrarea acestuia.
Astfel, prima instanță și instanța de apel au reținut că, după cum rezultă din
sensul normei prevăzute la art. 20 alin. (6) Cod vamal, solicitantul urma să prezinte
actul care confirmă plasarea mijlocului de transport sub regimul vamal de import,
care însă nu a fost prezentat.
La 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus
recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 16 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată
motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a cererii
de chemare în judecată.
În susținerea recursului a invocat că poziția instanțelor de judecată ierarhic
inferioare contrazice prevederilor legislației privind acțiunea în timp a actului
normativ, nefiind luate în considerație circumstanțele de fapt, probele prezentate și
cercetate.
A reiterat că vehiculul (ciclomotorul de model LBXTCB3G) depus pentru
înregistrare a fost achiziționat peste hotare, iar în Republica Moldova în anul 2006,
prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă scrisă.
La fel, a menționat că obligația de înregistrare a unui astfel de transport a
apărut numai în anul 2008 după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 14 din
18 ianuarie 2008.
Astfel, urmează a fi aplicate regulile anterioare de înregistrare pentru
categoria respectivă de vehicule, care sunt exploatate pe teritoriul Republicii
Moldova până la 1 februarie 2008.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat
Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2021,
în ședință publică.
Din materialele dosarului rezultă că la 11 ianuarie 2022, prin intermediul
oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din
15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 134-135).
Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 15 decembrie 2021 a Curții de
Apel Chișinău a fost notificată recurentului Nicolai Jecov, prin intermediul oficiului
poștal, la 9 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la
materialele dosarului (f. d. 137).
3
Se mai constată că la 16 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal,
Nicolai Jecov a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15 decembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 140-142, 143).
Astfel, recursul depus de Nicolai Jecov împotriva deciziei din 15 decembrie
2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.
La 26 aprilie 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, prin care
a solicitat respingerea recursului depus de Nicolai Jecov, cu menținerea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolai Jecov, în raport
cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)
art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în
special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși
un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar
caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate
mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de
la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
4
al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită
și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,
în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină
cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Nicolai Jecov.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Nicolai Jecov se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
5