3ra-281/22 — cu privire la anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

Dosarul nr. 3ra-281/22

2-19164152-01-3ra-04042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

ÎNCHEIERE

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Nicolai Jecov

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Nicolai Jecov împotriva Instituției Publice „Agenția Servicii Publice” cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil

împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Nicolai Jecov și menținută hotărârea din 27 aprilie

2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani

constată:

La 9 octombrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus

cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice” cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

În motivarea acțiunii a invocat că în anul 2006, în baza contractului de

vânzare-cumpărare, a procurat un vehicul (ciclomotorul de model LBXTCB3G) care

dezvoltă o viteză nu mai mare de 50 km/oră, echipat cu un motor cu o deplasare de

volumul de lucru nu mai mare de 50 cm3.

A precizat că, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare la acel

moment, vehiculul specificat nu se supunea înregistrării în Registrul de stat al

transportului.

În conformitate cu procedura stabilită prin Hotărârea Guvernului cu privire la

aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în anexa nr. 2 la Hotărârea

Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999, vehiculele care dezvoltă o viteză maximă

ce nu depășește 50 km/oră, dotate cu motor cu capacitatea cilindrică ce nu depășește

50 cm3, care anterior nu cădeau sub influența cerințelor privind înregistrarea lor în

Registrul de stat al transportului și exploatate pe teritoriul Republicii Moldova până

1

la 1 februarie 2008, vor fi supuse înregistrării în baza cererilor scrise depuse de

posesor.

Așadar, a menționat reclamantul că din anul 2007 până în prezent, vehiculul

care-i aparține cu drept de proprietate s-a aflat permanent pe teritoriul Moldovei și

nu a fost exploatat.

La 18 iulie 2019, a depus o cerere la Subdiviziunea Teritorială Comrat a

Direcției de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului de

înregistrare și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii publice”, cu

anexarea documentelor, care confirmă dreptul de înregistrare în modul stabilit, cu

eliberarea numărului de înmatriculare și documentele de înregistrare.

La 11 septembrie 2019, a primit un răspuns din 24 iulie 2019, de la Direcția

de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului înmatriculare a

mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii

Publice”, fiindu-i comunicat că a fost luată decizia, dar nu a fost indicat ce anume și

despre ce este această decizie, totodată fiind indicată ordinea de contestare a acesteia

prin depunerea unei cereri preliminare la IP „Agenția Servicii Publice”.

Drept urmare, decizia indicată (răspunsul din 24 iulie 2019) a fost contestată

în modul stabilit la IP „Agenția Servicii Publice”, prin depunerea unei cereri

preliminare, la care însă nu a primit răspuns.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 33, 331, 166-167, 277-

278 CPC, art. 162, 164-166, 189 alin. (1), 191 alin. (1), 196, 208-209, 211-212 Cod

administrativ, Hotărârii Guvernului nr. 14 din 18 ianuarie 2008 cu privire la

aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în anexa nr. 2 la Hotărârea

Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea deciziei

Direcției de identificare și înregistrare a vehiculelor a Departamentului înmatriculare

a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto IP „Agenția Servicii

Publice” din 24 iulie 2019 și obligarea pârâtului IP „Agenția Servicii Publice” să

efectueze înregistrarea vehiculului care îi aparține cu drept de proprietate

(ciclomotorul de model LBXTCB3G) în ordinea stabilită, cu eliberarea numărului

de înmatriculare de stat și a documentelor de înregistrare.

Prin hotărârea din 27 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

La 14 mai 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 9 iunie 2021, cu respectarea termenului

prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului poștal, a

fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Nicolai Jecov și menținută hotărârea din 27 aprilie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

constatat că autoritatea publică a refuzat cererea solicitantului Nicolai Jecov de

înmatriculare a mijlocului de transport moped de model LBXTCB3G, din motiv că

cererea depusă nu întrunește condițiile prevăzute în pct. 9, 23 și 26 din Regulile de

2

înmatriculare a autovehiculelor și remorcilor prevăzute în anexa nr. 2 a Hotărârii

Guvernului nr. 1047 din 8 noiembrie 1999 și art. 20 Cod vamal, or actele anexate la

cererea de înmatriculare a mijlocului de transport nu sunt suficiente pentru

înregistrarea acestuia.

Astfel, prima instanță și instanța de apel au reținut că, după cum rezultă din

sensul normei prevăzute la art. 20 alin. (6) Cod vamal, solicitantul urma să prezinte

actul care confirmă plasarea mijlocului de transport sub regimul vamal de import,

care însă nu a fost prezentat.

La 11 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 16 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, a fost prezentată

motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere a cererii

de chemare în judecată.

În susținerea recursului a invocat că poziția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare contrazice prevederilor legislației privind acțiunea în timp a actului

normativ, nefiind luate în considerație circumstanțele de fapt, probele prezentate și

cercetate.

A reiterat că vehiculul (ciclomotorul de model LBXTCB3G) depus pentru

înregistrare a fost achiziționat peste hotare, iar în Republica Moldova în anul 2006,

prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă scrisă.

La fel, a menționat că obligația de înregistrare a unui astfel de transport a

apărut numai în anul 2008 după adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 14 din

18 ianuarie 2008.

Astfel, urmează a fi aplicate regulile anterioare de înregistrare pentru

categoria respectivă de vehicule, care sunt exploatate pe teritoriul Republicii

Moldova până la 1 februarie 2008.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 decembrie 2021,

în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că la 11 ianuarie 2022, prin intermediul

oficiului poștal, Nicolai Jecov a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din

15 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 134-135).

Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 15 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată recurentului Nicolai Jecov, prin intermediul oficiului

poștal, la 9 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la

materialele dosarului (f. d. 137).

3

Se mai constată că la 16 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Nicolai Jecov a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 140-142, 143).

Astfel, recursul depus de Nicolai Jecov împotriva deciziei din 15 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La 26 aprilie 2022, IP „Agenția Servicii Publice” a depus referință, prin care

a solicitat respingerea recursului depus de Nicolai Jecov, cu menținerea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Nicolai Jecov, în raport

cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

4

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Nicolai Jecov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Nicolai Jecov se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5