2ra-429/22 — cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-429/22 2-20030963-01-2ra-06042022 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Gîrleanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Mihaila, N. Budăi ÎNCHEIERE 11 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Jechiu împotriva lui Vadim Chicerman și Olgăi Chicerman cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din data de 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, s-a menținut hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 03 martie 2020 Olga Jechiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vadim Chicerman și Olgăi Chicerman, prin care a solicitat încasarea datoriei de la Vadim Chicerman în sumă de 3 000 euro și de la Olga Chicerman în sumă de 18 000 euro, dobânzii de întârziere de la Vadim Chicerman în sumă de 371,24 euro și de la Olga Chicerman în sumă de 2 280,51 euro și încasarea în mod solidar a cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat în mărime de 709,55 euro, echivalentul a 13 552 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată Olga Jechiu a invocat că în anul 2015 a vândut soților Chicerman casa de locuit și terenul aferent situat în mun. Chișinău, s. xxxxx, str. xxxxx. Prețul bunului imobil s-a stabilit de comun acord între părți la suma de 56 000 euro. Totodată, s-a convenit că cumpărătorii să achite costul bunului în rate până la data de 06 ianuarie 2019. Reclamanta a menționat că atât vânzătorul, cât și cumpărătorul au convenit asupra prețului bunului imobil, dar nu au dorit să indice suma integrală în contractul de vânzare-cumpărare pe motiv că la acel moment nu-și permiteau achitarea taxelor ce rezultau din acel contract.

Astfel, la 06 august 2015 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile la prețul de 10 000 euro, fiind autentificat 1 notarial și înregistrat la Oficiul teritorial cadastral Chișinău, la 26 noiembrie 2015. La 14 august 2015 între Olga Jechiu și Vadim Chicerman a fost încheiat acordul privind modul de restituire a restanței în mărime de 55 000 euro la contractul de vânzare-cumpărare din 06 august 2015. Olga Jechiu a susținut că Vadim Chicerman în perioada 17 iulie 2015 - decembrie 2016 a achitat suma de 25 000 euro, iar Olga Chicerman a achitat la 15 august 2017 suma de 10 000 euro. În total a fost achitată suma de 35 000 euro, respectiv datoria constituind suma de 21 000 euro.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă reclamanta a înaintat cerere prealabilă, prin care a atenționat despre datoria formată urmare a procurării bunului imobil, solicitând stingerea acesteia, însă solicitarea a fost lăsată fără un răspuns. Olga Jechiu a relatat că pârâți la momentul vânzării-cumpărării bunului imobil erau căsătoriți, ulterior la 20 decembrie 2018 au divorțat. Din motiv că pârâții nu au specificat expres, nici în contract și nici în recipise că obligația în cauză este una indivizibilă, aceasta este prezumată a fi divizibilă, fapt ce rezultă și din natura obligației. În acest sens, creditorul, se consideră a fi în drept de a solicita executarea obligației pe cotele-părți egale ale debitorilor și anume a câte ½ cotă-parte din preț, ceea ce constituie suma de 28 000 euro.

Astfel, în opinia reclamantei ambii pârâți urmau să achite 28 000 euro fiecare până la data de 06 ianuarie 2019, ceea ce reprezintă cota-parte egală din prețul stabilit pentru casa de locuit și terenul aferent, situat în mun. Chișinău, s. xxxxx, str. xxxxx, cu numerele cadastrale xxxxx și respectiv xxxxx. Până la data scadentă Vadim Chicerman a achitat suma de 25 000 euro, datoria acestuia constituind 3 000 euro, iar Olga Chicerman a achitat suma de 10 000 euro, datoria acesteia constituie 18 000 euro.

Olga Jechiu a menționat că și-a îndeplinit cu diligență obligațiile față de cumpărători, predând casa de locuit cu bunurile mobile ce se aflau în ea în posesiune, folosință și dispoziție, însă Vadim Chicerman și Olga Chicerman nu au achitat în termenii prevăzuți suma datorată, din acest considerent a solicitat încasarea dobânzii de întârziere calculată începând cu data scadenței executării obligației și anume de la Vadim Chicerman suma de 371,24 euro și de la Olga Chicerman suma de 2 280,51 euro. Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Olga Jechiu împotriva lui Vadim Chicerman și Olgăi Chicerman cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată.

(f.d. 86, 92-98). Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura. (f.d. 89) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 decembrie 2021 a respins apelul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, a menținut hotărârea din data de 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. ( f.d.156,157-169) Instanțele de judecată în temeiul art. 19, art. 24 din Codul familie și art. 371, alin. (1) din Codul civil au concluzionat că pretenția cu privire la încasarea datoriei de la foștii soți Vadim Chicerman și Olga Chicerman diferențiat este neîntemeiată, deoarece bunurile imobile au fost procurate în interesul familiei.

Atât la momentul 2 procurării acestora, cât și la momentul achitării în rate a prețului acestor bunuri imobile Vadim Chicerman și Olga Chicerman se aflau în căsătorie. Prin urmare, suma de 35 000 euro a fost achitată din banii comuni ai familiei Chicerman și nu erau achitați ca bani personali ai fiecărui soț. Instanțele de judecată au respins argumentul Olgăi Jechiu precum că aceasta este în drept să identifice întinderea obligaței către fiecare soț, din motiv că la caz se solicită executarea unei obligații apărute în timpul căsătoriei, iar în cazul proprietății comune în devălmășie a soților prezumția este că orice bun dobândit de soți în timpul căsătoriei va fi supus regimului proprietății devălmașe.

Subsecvent instanțele de judecată au respins ca fiind neîntemeiate și pretențiile privind încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată suportate. Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată sau remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond. (f.d.176-178) În motivarea recursului Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, a menționat că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar circumstanțele pe care instanțele de judecată le consideră constatate de fapt nu au fost dovedite, de asemenea au aplicat eronat normele de drept material.

Recurenta a relatat că părțile în niciun act nu au indicat expres că obligația este indivizibilă, deci instanțele de judecată au interpretat eronat prevederile art. 518 și art. 520 din Codul civil și nu le-au aplicat corect în raport cu speța, mai mult nici nu le-a dat apreciere. Olga Jechiu a susținut că instanțele de judecată nu erau în drept să respingă cererea de chemare în judecată doar din considerentul că nu a solicitat încasarea în mod solidar a întregii datorii de la ambii intimați, în acest sens instanțele de judecată au încălcat dreptul recurentei, care în calitate de creditor îi aparține decizia de a solicita încasarea datoriei fie integral de la ambii intimați, fie pe cote-părți.

La 03 mai 2022 și 10 mai 2022 avocatul Aurelia Bagrin în interesele Olgăi Chicerman și Olga Chicerman au depus referințe asupra recursului înaintat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, solicitând declararea recursului inadmisibil. În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 16 decembrie 2021, expediată avocatului Natalia Negura, care în prezentul litigiu apără interesele Olgăi Jechiu, prin intermediul poștei electronice la 27 decembrie 2021. (f.d.

171) Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, în termen, la 15 februarie 2022 a contestat cu recurs decizia instanței de apel din data de 16 decembrie 2021. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Olga Jechiu pentru 3 motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Olga Jechiu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de 4 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, împotriva deciziei din data de 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecători Galina Stratulat Maria Ghervas 5