2ra-429/22 — cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-429/22 — cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-429/22
2-20030963-01-2ra-06042022
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – V. Gîrleanu
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Mihaila, N. Budăi
ÎNCHEIERE
11 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecători Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Olga Jechiu,
reprezentată de avocatul Natalia Negura,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Jechiu
împotriva lui Vadim Chicerman și Olgăi Chicerman cu privire la încasarea sumei,
dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău
prin care s-a respins apelul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul
Natalia Negura, s-a menținut hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru,
constată:
La 03 martie 2020 Olga Jechiu a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Vadim Chicerman și Olgăi Chicerman, prin care a solicitat încasarea datoriei de
la Vadim Chicerman în sumă de 3 000 euro și de la Olga Chicerman în sumă de 18
000 euro, dobânzii de întârziere de la Vadim Chicerman în sumă de 371,24 euro și
de la Olga Chicerman în sumă de 2 280,51 euro și încasarea în mod solidar a
cheltuielilor de judecată formate din taxa de stat în mărime de 709,55 euro,
echivalentul a 13 552 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Olga Jechiu a invocat că în anul
2015 a vândut soților Chicerman casa de locuit și terenul aferent situat în mun.
Chișinău, s. xxxxx, str. xxxxx. Prețul bunului imobil s-a stabilit de comun acord între
părți la suma de 56 000 euro. Totodată, s-a convenit că cumpărătorii să achite costul
bunului în rate până la data de 06 ianuarie 2019.
Reclamanta a menționat că atât vânzătorul, cât și cumpărătorul au convenit
asupra prețului bunului imobil, dar nu au dorit să indice suma integrală în contractul
de vânzare-cumpărare pe motiv că la acel moment nu-și permiteau achitarea taxelor
ce rezultau din acel contract. Astfel, la 06 august 2015 a fost încheiat contractul de
vânzare-cumpărare a bunurilor imobile la prețul de 10 000 euro, fiind autentificat
1
notarial și înregistrat la Oficiul teritorial cadastral Chișinău, la 26 noiembrie 2015.
La 14 august 2015 între Olga Jechiu și Vadim Chicerman a fost încheiat acordul
privind modul de restituire a restanței în mărime de 55 000 euro la contractul de
vânzare-cumpărare din 06 august 2015.
Olga Jechiu a susținut că Vadim Chicerman în perioada 17 iulie 2015 -
decembrie 2016 a achitat suma de 25 000 euro, iar Olga Chicerman a achitat la 15
august 2017 suma de 10 000 euro. În total a fost achitată suma de 35 000 euro,
respectiv datoria constituind suma de 21 000 euro.
În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă reclamanta a înaintat cerere
prealabilă, prin care a atenționat despre datoria formată urmare a procurării bunului
imobil, solicitând stingerea acesteia, însă solicitarea a fost lăsată fără un răspuns.
Olga Jechiu a relatat că pârâți la momentul vânzării-cumpărării bunului imobil
erau căsătoriți, ulterior la 20 decembrie 2018 au divorțat. Din motiv că pârâții nu au
specificat expres, nici în contract și nici în recipise că obligația în cauză este una
indivizibilă, aceasta este prezumată a fi divizibilă, fapt ce rezultă și din natura
obligației. În acest sens, creditorul, se consideră a fi în drept de a solicita executarea
obligației pe cotele-părți egale ale debitorilor și anume a câte ½ cotă-parte din preț,
ceea ce constituie suma de 28 000 euro.
Astfel, în opinia reclamantei ambii pârâți urmau să achite 28 000 euro fiecare
până la data de 06 ianuarie 2019, ceea ce reprezintă cota-parte egală din prețul
stabilit pentru casa de locuit și terenul aferent, situat în mun. Chișinău, s. xxxxx, str.
xxxxx, cu numerele cadastrale xxxxx și respectiv xxxxx.
Până la data scadentă Vadim Chicerman a achitat suma de 25 000 euro, datoria
acestuia constituind 3 000 euro, iar Olga Chicerman a achitat suma de 10 000 euro,
datoria acesteia constituie 18 000 euro.
Olga Jechiu a menționat că și-a îndeplinit cu diligență obligațiile față de
cumpărători, predând casa de locuit cu bunurile mobile ce se aflau în ea în posesiune,
folosință și dispoziție, însă Vadim Chicerman și Olga Chicerman nu au achitat în
termenii prevăzuți suma datorată, din acest considerent a solicitat încasarea dobânzii
de întârziere calculată începând cu data scadenței executării obligației și anume de
la Vadim Chicerman suma de 371,24 euro și de la Olga Chicerman suma de 2 280,51
euro.
Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către Olga
Jechiu împotriva lui Vadim Chicerman și Olgăi Chicerman cu privire la încasarea
datoriei, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată. (f.d. 86, 92-98).
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către Olga
Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura. (f.d. 89)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 decembrie 2021 a respins
apelul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, a
menținut hotărârea din data de 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
( f.d.156,157-169)
Instanțele de judecată în temeiul art. 19, art. 24 din Codul familie și art. 371,
alin. (1) din Codul civil au concluzionat că pretenția cu privire la încasarea datoriei
de la foștii soți Vadim Chicerman și Olga Chicerman diferențiat este neîntemeiată,
deoarece bunurile imobile au fost procurate în interesul familiei. Atât la momentul
2
procurării acestora, cât și la momentul achitării în rate a prețului acestor bunuri
imobile Vadim Chicerman și Olga Chicerman se aflau în căsătorie. Prin urmare,
suma de 35 000 euro a fost achitată din banii comuni ai familiei Chicerman și nu
erau achitați ca bani personali ai fiecărui soț.
Instanțele de judecată au respins argumentul Olgăi Jechiu precum că aceasta
este în drept să identifice întinderea obligaței către fiecare soț, din motiv că la caz se
solicită executarea unei obligații apărute în timpul căsătoriei, iar în cazul proprietății
comune în devălmășie a soților prezumția este că orice bun dobândit de soți în timpul
căsătoriei va fi supus regimului proprietății devălmașe.
Subsecvent instanțele de judecată au respins ca fiind neîntemeiate și pretențiile
privind încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată suportate.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Olga Jechiu, reprezentată de
avocatul Natalia Negura, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind
admiterea cererii de chemare în judecată sau remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de fond. (f.d.176-178)
În motivarea recursului Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura,
a menționat că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, iar circumstanțele pe care
instanțele de judecată le consideră constatate de fapt nu au fost dovedite, de
asemenea au aplicat eronat normele de drept material.
Recurenta a relatat că părțile în niciun act nu au indicat expres că obligația este
indivizibilă, deci instanțele de judecată au interpretat eronat prevederile art. 518 și
art. 520 din Codul civil și nu le-au aplicat corect în raport cu speța, mai mult nici nu
le-a dat apreciere.
Olga Jechiu a susținut că instanțele de judecată nu erau în drept să respingă
cererea de chemare în judecată doar din considerentul că nu a solicitat încasarea în
mod solidar a întregii datorii de la ambii intimați, în acest sens instanțele de judecată
au încălcat dreptul recurentei, care în calitate de creditor îi aparține decizia de a
solicita încasarea datoriei fie integral de la ambii intimați, fie pe cote-părți.
La 03 mai 2022 și 10 mai 2022 avocatul Aurelia Bagrin în interesele Olgăi
Chicerman și Olga Chicerman au depus referințe asupra recursului înaintat de către
Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, solicitând declararea
recursului inadmisibil.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 16
decembrie 2021, expediată avocatului Natalia Negura, care în prezentul litigiu apără
interesele Olgăi Jechiu, prin intermediul poștei electronice la 27 decembrie 2021.
(f.d. 171)
Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura, în termen, la 15 februarie
2022 a contestat cu recurs decizia instanței de apel din data de 16 decembrie 2021.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,
în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de Olga Jechiu pentru
3
motivele ce succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu
soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material
și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în
fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură
civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul
în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau a normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul
trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în
recursul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia Negura,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța
de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu
pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, așa cum formal invocă Olga Jechiu și, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
4
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de avocatul Natalia
Negura, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Olga Jechiu, reprezentată de
avocatul Natalia Negura, împotriva deciziei din data de 16 decembrie 2021 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecători Galina Stratulat
Maria Ghervas
5