2r-695/21 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

2r-695/21 — cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-695/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul central (jud. N. Șova)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, Iu. Cotruță, I. Țurcan)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

DECIZIE

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Svetlana Moiseeva, reprezentată de

avocatul Ana Nichitoi

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Moiseeva

împotriva lui Mihail Sacara cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 7 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Svetlana

Moiseeva, reprezentată de avocatul Ana Nichitoi împotriva deciziei din 10 martie

2020 a Curții de Apel Chișinău

constată:

La 20 octombrie 2017, Svetlana Moiseeva a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Mihail Sacara cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Întemeindu-și pretențiile în baza art. 8, 11, 512-530, 572, 585, 602, 619,

867, 874 Cod civil, art. 5, 6, 38, 94, 96, 166, 167 CPC, a solicitat admiterea

acțiunii, încasarea din contul lui Mihail Sacara în beneficiul său a sumei de 8 500

de euro cu titlu de împrumut, a sumei de 7 416,70 euro cu titlu de dobândă legală

de întârziere și a cheltuielilor de judecată, formate din taxa de stat și cheltuieli de

asistență juridică.

Prin hotărârea din 4 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, a fost

admisă acțiunea.

A fost încasată de la Mihail Sacara în beneficiul Svetlanei Moiseeva suma

de 8 500 de euro cu titlu de datorie la împrumut, suma de 7 416,70 euro cu titlu

de cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 18 septembrie 2011 –

28 august 2017, suma de 9 757 de lei cu titlu de cheltuieli de plată a taxei de stat,

1

suma de 3 240 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică și suma de 2 158,61

de lei cu titlu de cheltuieli de executare a actelor judiciare.

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Mihail Sacara, reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu și

menținută hotărârea din 4 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central.

Prin decizia din 18 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

admis recursul declarat de Mihail Sacara, reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu

împotriva deciziei din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza

la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Mihail Sacara, casată hotărârea din 4 mai 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul central și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii.

Au fost încasate de la Svetlana Moiseeva în beneficiul lui Mihail Sacara,

cheltuielile de judecată formate din suma de 3 500 de lei cu titlu de taxă de stat

achitată la depunerea cererii de apel.

A fost încasată de la Svetlana Moiseeva în beneficiul statului, suma de

3 817 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin încheierea din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă cererea lui Mihail Sacara, reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu

privind emiterea unei decizii suplimentare la decizia din 10 martie 2020 a Curții

de Apel Chișinău.

Prin decizia din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Mihail Sacara, reprezentat de avocatul Vasile Pruteanu și

menținută încheierea din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 13 aprilie 2021, Svetlana Moiseeva, reprezentată de avocatul Ana

Nichitoi, în temeiul art. 449 lit. b) CPC, a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acesteia, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a cererii de apel depuse de Mihail Sacara împotriva hotărârii din 4 mai

2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central.

În motivarea cererii a invocat că prin ordonanța din 17 februarie 2021,

emisă de procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al Procuraturii

mun. Chișinău, șef-adjunct al Oficiului Buiucani Gheorghe Mihailă, a fost

dispusă restituirea către Svetlana Moiseeva a corpului delict, și anume declarația

în original din 17 septembrie 2009, semnată de Mihail Sacara, prin care acesta a

împrumutat suma de 10 000 de euro de la Svetlana Moiseeva.

A menționat că originalul declarației semnate de Mihail Sacara a existat la

momentul judecării cauzei, însă aceasta era anexată la materialele dosarului

penal, iar obținerea acesteia a avut loc abia în 2021, prin ordonanța procurorului

din 17 februarie 2021.

La fel, a precizat că circumstanțele stabilite prin raportul de expertiză din

25 martie 2021 nu îi erau cunoscute, iar dat fiind faptul că în cadrul ședinței de

judecată, Mihail Sacara a susținut că declarația semnată este una falsă, proba

2

obținută confirmă că acțiunea depusă de către dânsa se bazează pe un act juridic

veridic, și nu unul fals, precum a pretins Mihail Sacara.

Prin încheierea din 7 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Svetlana Moiseeva,

reprezentată de avocatul Ana Nichitoi.

La 18 octombrie 2021, Svetlana Moiseeva, reprezentată de avocatul Ana

Nichitoi a declarat recurs împotriva încheierii din 7 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii

recurate, cu soluționarea prin decizie a problemei respective sau cu remiterea

cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a susținut că aprecierea Curții de Apel Chișinău,

expusă prin încheierea din 7 octombrie 2021 este una eronată și contradictorie în

raport cu probele administrate, or, fila dosarului 74 confirmă faptul că

Inspectoratul General al Poliției Buiucani i-a refuzat predarea originalului

declarației, invocând că aceasta este păstrată la materialele cauzei penale.

Totodată, a notat că filele dosarului 25 și 26 confirmă faptul că dânsa, prin

intermediul reprezentantului său, a depus inclusiv și un demers de colectare a

probelor, adică a solicitat ajutorul instanței pentru obținerea declarației date.

A reiterat că raportul de expertiză a demonstrat că ștampila notarului,

aplicată pe declarația din 17 septembrie 2009, a fost falsificată, notarul

confirmând că nu a înregistrat o asemenea declarație.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul împotriva încheierii din 7 octombrie 2021 la 18 octombrie 2021,

în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei

certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea

încheierii contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Actele cauzei atestă că la 13 aprilie 2021, Svetlana Moiseeva, reprezentată

de avocatul Ana Nichitoi, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din

10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 449 lit. b) CPC (f. d. 166-

170 vol. II), care prin încheierea din 7 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

a fost respinsă ca fiind inadmisibilă (f. d. 216-225 vol. II).

3

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispozițiile legale enunțate urmează că revizuirea este o cale de atac

de retractare și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea

unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce

la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite

revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ

în art. 449 CPC.

După cum rezultă din materialele dosarului, drept temei de revizuire a

deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, revizuenta Svetlana

Moiseeva a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC, menționând că prin ordonanța

din 17 februarie 2021, emisă de procuror, adjunct-interimar al procurorului-șef al

Procuraturii mun. Chișinău, șef-adjunct al Oficiului Buiucani Gheorghe Mihailă,

a fost dispusă restituirea către Svetlana Moiseeva a corpului delict, și anume

declarația în original din 17 septembrie 2009, semnată de Mihail Sacara, prin care

acesta a împrumutat suma de 10 000 de euro de la Svetlana Moiseeva.

A precizat că originalul declarației semnate de Mihail Sacara a existat la

momentul judecării cauzei, însă aceasta era anexată la materialele dosarului

penal, iar obținerea acesteia a avut loc abia în 2021, odată cu adoptarea ordonanța

procurorului din 17 februarie 2021.

La fel, a specificat că circumstanțele stabilite prin raportul de expertiză din

25 martie 2021 nu îi erau cunoscute, iar dat fiind faptul că în cadrul ședinței de

judecată, Mihail Sacara a susținut că declarația semnată este una falsă, proba

obținută confirmă că acțiunea depusă de către dânsa se bazează pe un act juridic

veridic, și nu unul fals, precum a pretins Mihail Sacara.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În sensul normei enunțate este important de înțeles că circumstanțele sau

faptele trebuiau să existe obiectiv până la data pronunțării deciziei, să aibă

importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere

decisivă asupra concluziei instanței de judecată, să fie descoperite după ce decizia

judecătorească devine irevocabilă.

Pentru acest motiv de revizuire este necesar ca revizuentul să probeze că

nu a știut anterior pronunțării deciziei a cărei revizuire se cere despre aceste

circumstanțe sau fapte și că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar

ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție constată că Curtea de Apel Chișinău întemeiat a ajuns la concluzia de

a respinge cererea de revizuire depusă de Svetlana Moiseeva, reprezentată de

4

avocatul Ana Nichitoi, în acest sens corect stabilind că cererea de revizuire nu

cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, invocate de

revizuentă, în baza cărora se poate solicita revizuirea.

Așadar, pretinsele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care au fost

invocate de către recurentă, și anume raportul de expertiză judiciară nr. 397 din

25 martie 2021, a fost emis ulterior deciziei din 10 martie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, a cărei revizuire se solicită.

În consecință, raportul de expertiză judiciară nr. 397 din 25 martie 2021 nu

poate fi calificată drept o circumstanță nou-descoperită, or revizuenta nu a fost

lipsită de dreptul de a solicita efectuarea unei expertize analogice și în cadrul

examinării cauze civile.

La fel, urmare a studierii materialelor cauzelor, a fost stabilit că actele

anexate la cererea de recurs, și anume răspunsul oferit de către IP Buiucani și

demersul de colectare a probelor înaintat instanței de apel, nu constituie

circumstanțe nou-descoperite, or, actele date au fost anexate la materialele

dosarului și au constituit anterior obiect al studiului pe parcursul examinării

cauzei și cărora le-a fost dată aprecierea corespunzătoare, iar Svetlana Moiseeva

nu a prezentat nicio probă justificativă care ar demonstra că a întreprins toate

măsurile și diligența necesară, pentru a face rost de originalul declarației și pentru

a o prezenta instanței de judecată la etapa oportună a procesului, potrivit

dispozițiilor art. 119 CPC.

Astfel fiind, temeiurile invocate în cererea de revizuire de către Svetlana

Moiseeva, reprezentată de avocatul Ana Nichitoi nu pot fi reținute ca unele

prevăzute la art. 449 CPC, în baza cărora se poate solicita revizuirea, iar admiterea

cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității

raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului din 3 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra

Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea

raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului

judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei

hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții

în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este

determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii.

Pe cale de consecință, instanța de recurs constată că argumentele recurentei

invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul

invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea

încheierii recurate, prin care s-a dispus respingerea cererii de revizuire ca

inadmisibilă.

5

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea din 7 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Svetlana Moiseeva, reprezentată de

avocatul Ana Nichitoi.

Se menține încheierea din 7 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Moiseeva împotriva lui

Mihail Sacara cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a

cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

6