2r-165/22 — anularea dispozitiei de transmitere a valorii mobiliare

2r-165/22 — anularea dispozitiei de transmitere a valorii mobiliare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-165/22

2-17206637-01-2r-04042022

instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – E. Badan-Melnic

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi

ÎNCHEIERE

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ciocan

împotriva Agenției Proprietății Publice și Societății pe Acțiuni „Unic” cu privire la

anularea Dispoziției de transmitere a valorilor mobiliare,

împotriva încheierilor din 01 octombrie 2021 și din 21 octombrie 2021 ale

Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 24 februarie 2017 Elena Ciocan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Proprietății Publice, Ministerului Economiei și

Societății pe Acțiuni „Unic” privind efectuarea emisiei de acțiuni a SA „Unic” și a

elibera acțiuni Elenei Ciocan în număr de 2678 cu valoarea de 304000 de lei, ceea

ce constituie 3,3% din costul SA „Unic”.

Ulterior, reclamanta a concretizat pretențiile și a solicitat anularea Dispoziției

de transmitere a valorilor mobiliare nr. 3012 din 18 septembrie 2018 și anularea

retragerii a 19 acțiuni ale SA „Unic”, titular Elena Ciocan, care au fost retrase în

cadrul retragerii obligatorii. S-a renunțat la pretențiile împotriva Ministerului

Economiei.

Prin hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 51 vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, la 21 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Elena Ciocan a depus

apel nemotivat (f.d. 55- 56 vol. II).

Prin încheierea din 01 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea Elenei Ciocan cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la

depunerea apelului. Nu s-a dat curs cererii de apel nemotivate depuse de Elena

1

Ciocan, acordând apelantei un termen de 10 zile de la recepționarea prezentei

încheieri pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea cererii de apel

motivate și a dovezii achitării taxei de stat (f.d. 70-73 vol. II).

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de Elena Ciocan împotriva hotărârii din 21 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea din 01 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și

anume, nu a prezentat cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat (f.d.

75-78 vol. II).

La data de 12 februarie 2022 Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor, a depus cerere de recurs, solicitând repunerea în termen a recursului, casarea

încheierilor din 01 octombrie 2021 și din 21 octombrie 2021 ale Curții de Apel

Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că nu a cunoscut despre încheierea din 21

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nefiind expediată la adresa avocatului.

Recurenta a mai indicat că instanța de apel nemotivat a respins cererea sa

privind scutirea de la plata taxei de stat.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materiale cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că urmează a fi respinsă cererea de repunere în termen a recursului și

restituit recursul ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea

de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea

în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Articolul 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă indică că actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În acest sens, Colegiul reține că termenul de declarare a recursului este un

termen de procedură imperativ, astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea

din dreptul de a mai exercita calea de atac, fără a iniția o abordare a recursului în

fond. Impunerea unui termen de valorificare a căii de atac are ca scop disciplinarea

2

justițiabililor și garantarea securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de

acces la jurisdicția Curții Supreme de Justiție constituie de asemenea un factor de

securitate juridică, conținută în regula de 15 zile, care curge de la data comunicării

încheierii (contestate) recurentului și împiedică o permanentă repunere în discuție a

soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată.

Potrivit art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în

judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor

interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu

scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului

judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau

înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin

alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea

primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Din suportul probator prezent la actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 21

mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea Elenei Ciocan a fost

respinsă ca neîntemeiată (f.d. 51 vol. II).

Nefiind de acord cu hotărârea din 21 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, la 21 mai 2021, prin intermediul poștei electronice, Elena Ciocan a depus

apel nemotivat (f.d. 55- 56 vol. II).

Prin încheierea din 01 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

neîntemeiată cererea Elenei Ciocan cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la

depunerea apelului. Nu s-a dat curs cererii de apel nemotivate depuse de Elena

Ciocan, acordând apelantei un termen de 10 zile de la recepționarea prezentei

încheieri pentru lichidarea neajunsurilor și anume prezentarea cererii de apel

motivate și a dovezii achitării taxei de stat (f.d. 70-73 vol. II).

Prin încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

apelul declarat de Elena Ciocan împotriva hotărârii din 21 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru pe motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel din încheierea din 01 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, și

anume, nu a prezentat cererea de apel motivată și dovada achitării taxei de stat (f.d.

75-78 vol. II).

La data de 12 februarie 2022 Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor, a depus cerere de recurs, solicitând repunerea în termen a recursului,

casarea încheierilor din 01 octombrie 2021 și din 21 octombrie 2021 ale Curții de

Apel Chișinău și remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu normele de drept citate supra,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată că Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a declarat recurs

împotriva încheierilor din 01 octombrie 2021 și 21 octombrie 2021 ale Curții de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 368 alin. (3) din Codul de procedură civilă încheierea

instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.

Conform extrasului din poșta electronică, anexat la materialele cauzei, se atestă

că încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la data de 18

noiembrie 2021 a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentei

Elenei Ciocan, avocatului Alexei Croitor, indicată în antetul cererii de apel

3

nemotivate, precum și în mandatul avocațional – xxxxx (f.d. 56 vol. II, 31 vol. I).

Astfel, argumentul recurentei, precum că reprezentantului acesteia nu i s-a

comunicat încheierea instanței de apel din 21 octombrie 2021, este apreciat de către

instanța de recurs ca fiind declarativ.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 100 alin. (1) din Codul de

procedură civilă reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor

judecătorești. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural este necesar ca

acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui.

Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În

mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului prin poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații

cu privire la aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj

separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul

de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele,

care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este

informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost

găsită, sau ea nu poate primi e-mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe portalul

poștei electronice a instanței de apel, care atestă că reprezentantului apelantei Elenei

Ciocan, avocatului Alexei Croitor, i-a fost comunicată încheierea instanței de apel

din 21 octombrie 2021, se demonstrează incontestabil că încheierea respectivă a fost

adusă la cunoștința reprezentantului apelantei și această modalitate de notificare a

actului judecătoresc emis se încadrează în rigorile art. 100 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

În această ordine de idei, Colegiul concluzionează că instanța de apel și-a

îndeplinit obligația pozitivă de comunicare a actului de procedură emis și a

comunicat încheierea din 21 octombrie 2021 reprezentantului apelantei, avocatului

Alexei Croitor.

Prin urmare, din data de 19 noiembrie 2021, ziua imediat următoare

recepționării încheierii din 21 octombrie 2021, a început să curgă termenul pentru

depunerea recursului împotriva încheierii din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și a expirat la data de 03 decembrie 2021, zi de vineri.

Recurenta Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a depus

recurs împotriva încheierii din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel la data de 12

februarie 2022, cu încălcarea evidentă a termenului imperativ prevăzut la art. 425

din Codul de procedură civilă.

Mai mult, conform recipisei anexate la materialele cauzei se confirmă că

avocatul Alexei Croitor la data de 13 decembrie 2021 a făcut cunoștință cu

materialele dosarului (f.d. 100 vol. II). Prin urmare, sunt declarative argumentele

recurentei că nu a cunoscut despre încheierea din 21 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

4

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a recursului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe

veridice ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.

La caz, Colegiul apreciază că argumentele recurentei Elena Ciocan,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, aduse întru repunerea în termen a

recursului, nu sunt plauzibile, neconstituind circumstanțe care i-a împiedicat să

depună în termen recursul împotriva încheierii din 21 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

La caz se rețin dispozițiile art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care

stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință

de drepturile lor procedurale.

Această obligație rezultă și din dispozițiile art. 56 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, care indică că participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi

sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de

legislația procedurală civilă.

De altfel, instanța de recurs reiterează că exercitarea unui drept de către

titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu

respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene,

după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă, or,

prevederile art. 15 din Codul de procedură civilă, stipulează expres că participanții

la proces și alte persoane interesate ale căror drepturi, libertăți ori interese legitime

au fost încălcate printr-un act judiciar pot exercita căile de atac împotriva acestuia

în condițiile legii.

Admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat

în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte părți la un

proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

5

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

de repunere în termen a recursului și de a restitui recursul declarat de Elena Ciocan,

reprezentată de avocatul Alexei Croitor, ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. a) și alin. (2), art. 428

din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge cererea depusă de Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor, cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului.

Se restituie recursul declarat de Elena Ciocan, reprezentată de avocatul Alexei

Croitor, împotriva încheierilor din 01 octombrie 2021 și din 21 octombrie 2021 ale

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Elena Ciocan împotriva Agenției Proprietății Publice și Societății pe Acțiuni „Unic”

cu privire la anularea Dispoziției de transmitere a valorilor mobiliare.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6