3ra-43/22 — anularea actului administrativ, actiune in obligare

3ra-43/22 — anularea actului administrativ, actiune in obligare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-43/22

2-19075851-01-3ra-12012022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sârbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

4 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică Agenția

Servicii Publice,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Palm Jacob

împotriva Instituției Publice Agenției Servicii Publice privind anularea actului

administrativ și obligarea de a elibera avizul pentru plata taxei și efectuarea

modificărilor,

împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 18 octombrie 2018, Palm Jacob a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea actului administrativ

și obligarea de a elibera avizul pentru plata taxei și efectuarea modificărilor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin

decizia Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, s-a admis recursul declarat de Palm

Jacob, s-a casat decizia din 5 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Hâncești în cauza civilă intentată la cererea de

chemare în judecată înaintată de Palm Jacob împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Eurocapital Invest” cu privire la excluderea din componența asociaților,

și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care: s-a admis cererea de chemare în judecată

înaintată de Palm Jacob împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Eurocapital

Invest” cu privire la excluderea din componența asociaților; s-a exclus din

componența asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Eurocapital Invest”

asociatul Palm Jacob. Decizia a devenit irevocabilă.

Astfel, întru executarea deciziei din 31 ianuarie 2018 a Colegiului Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

reclamantul s-a adresat la serviciul înregistrare a unităților de drept Hâncești, în

vederea înregistrării de stat a modificărilor în actele de constituire și în datele

înscrise în Registrul de Stat.

1

Prin decizia din 30 iulie 2018 (dosarul nr.1015605000349), emisă de Serviciul

înregistrare a unităților de drept Hâncești, s-a refuzat înregistrarea și trecerea în

Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor cu privire la excluderea asociatului

Palm Jacob din componența asociaților persoanei juridice SRL „Eurocapital

Invest”, înscrisă în registrul de stat al persoanelor juridice cu nr. 1015605000349

din 11 februarie 2015.

Considerând decizia din 30 iulie 2018 (dosarul nr.1015605000349)

neîntemeiată și ilegală, reclamantul s-a adresat Serviciului înregistrare a unităților

de drept Hâncești din cadrul Departamentului înregistrare și licențiere a unităților

de drept al Agenției Servicii Publice cu cerere prealabilă.

Prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr.01/p-778/18 din 19 septembrie

2018, cererea prealabilă a fost respinsă.

Consideră decizia din 30 iulie 2018 (dosarul nr.1015605000349)

neîntemeiată, ilegală și nemotivată.

În opinia reclamantului, argumentele organului înregistrării de stat cu referire

la art. 13 Legii nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 sunt neîntemeiate, deoarece

toate actele necesare pentru înregistrarea modificărilor solicitate au fost anexate,

iar potrivit alin. (3) al aceleiași legi, înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru

motive de inoportunitate.

Drept urmare a excluderii din componența asociaților Societății cu

Răspundere Limitată „Eurocapital Invest” a asociatului Palm Jacob prin hotărârea

judecătorească irevocabilă, efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut

înscrierea în Registrul de stat al persoanei juridice a datelor cu privire la asociatul

Palm Jacob au încetat, respectiv Registratorul a refuzat neîntemeiat înregistrarea și

trecerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor cu privire la excluderea

asociatului Palm Jacob din componența asociaților persoanei juridice SRL

„Eurocapital Invest”, încrisă în registrul de stat al persoanelor juridice cu

nr.1015605000349 din 11 februarie 2015.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei din 30 iulie 2018 a Serviciului

înregistrare a unităților de drept Hâncești privind refuzul înregistrării de stat a

modificărilor și obligarea Serviciului înregistrare a unităților de drept Hâncești să

elibereze aviz pentru achitarea taxei pentru înregistrarea modificărilor și să

înregistreze modificările în actele de constituire și în datele înscrise în Registrul de

Stat privind excluderea asociatului Palm Jacob din componența asociaților

persoanei juridice SRL „Eurocapital Invest”, încrisă în registrul de stat al

persoanelor juridice cu nr.1015605000349 din 11 februarie 2015.

Prin hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Palm Jacob.

S-a anulat decizia din 10 iulie 2018 a Serviciului de înregistrare a unităților de

drept Hâncești și decizia nr. 01/P-778/18 din 19 septembrie 2018.

S-a obligat Instituția Publică Agenția Servicii Publice, prin intermediul

departamentului competent, să elibereze aviz pentru achitarea taxei pentru

înregistrarea modificărilor și să înregistreze modificările în actele de constituire și

în datele înscrise în Registrul de Stat privind excluderea asociatului Palm Jacob din

componența asociaților persoanei juridice SRL „Eurocapital Invest”, încrisă în

registrul de stat al persoanelor juridice cu nr. 1015605000349 din 11 februarie

2015.

2

Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost corectată eroarea evidentă admisă în partea dispozitivă a hotărârii nr. 3-

207/19 din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind înlocuită în

partea dispozitivă data emiterii deciziei Serviciului de înregistrare a unităților de

drept Hâncești din 10 iulie 2018, incluzând data de „30 iulie 2018” în loc de „10

iulie 2018”.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 3 august 2020, Agenția

Servicii Publice a declarat apel împotriva hotărârii din 13 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Agenția Servicii Publice și menținută hotărârea din 13 iulie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de

drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele

cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la

temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 16

alin. (1) Cod procedură civilă și ale art. 120 din Constituție, conform cărora este

obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor

judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al

executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar

s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind temeinicia pretențiilor

formulate de reclamant, dat fiind faptul că argumentele expuse de către Agenția

Servicii Publice în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța

de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate

aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și

întemeiată, în corespundere cu art. 130 Cod procedură civilă.

La 19 noiembrie 2021, Instituția Publică Agenția Servicii Publice a declarat

recurs împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la

18 ianuarie 2022 a depus motivarea recursului.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel,

considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept

material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate pe cauza dată.

Invederează că admiterea cererii de chemere în judecată a reclamantului Palm

Jacom creează un precedent pentru societățile comerciale de rea-credință și cu

datorii față de creditori, pentru ca asociații acesteia să renunțe ”benevol” la părțile

sociale deținute, cu radierea acestora din registrul de stat ca asociați, drept urmare

fiind lăsată întreprinderea fără asociați, însă cu datorii față de creditori. La mod

practic se crează o situație în care asociații societății cu răspundere limitată, pentru

a renunța la obligațiile de asociat într-o societate unde datoriile depășesc activele

societății, vor renunța la partea socială, iar contrar prevederilor art. 537 alin. (1) și

(2) din Codul Civil, odată cu renunțarea, fără ca un terț să dobândească dreptul de

proprietate asupra acestei părți sociale, asociatul nu va mai purta nici o obligație.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de declarare a

inadmisibilității cererii de contencios administrativ sau, după caz, de respingere

integrală a acțiunii.

3

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 septembrie 2021

și a comunicat-o recurentei la 20 decembrie 2021. Astfel, recursul depus la 19

noiembrie 2021 și motivarea acestuia depusă la 18 ianuarie 2022 sunt în termen.

La 18 ianuarie 2022, în adresa intimatului Palm Jacob a fost expediată copia

recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la

ședința de examinare a admisibilității cererii de recurs, la Curtea Supremă de

Justițiue nu a parvenit nicio referință asupra recursului.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Instituția Publică Agenția

Servicii Publice, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv

al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

4

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Nicolae Craiu

5