3ra-43/22 — anularea actului administrativ, actiune in obligare

Dosarul nr. 3ra-43/22 2-19075851-01-3ra-12012022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Sârbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 4 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice, în cauza de contencios administrativ la acțiunea înaintată de Palm Jacob împotriva Instituției Publice Agenției Servicii Publice privind anularea actului administrativ și obligarea de a elibera avizul pentru plata taxei și efectuarea modificărilor, împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 18 octombrie 2018, Palm Jacob a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice privind anularea actului administrativ și obligarea de a elibera avizul pentru plata taxei și efectuarea modificărilor.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin decizia Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 31 ianuarie 2018, s-a admis recursul declarat de Palm Jacob, s-a casat decizia din 5 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Hâncești în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Palm Jacob împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Eurocapital Invest” cu privire la excluderea din componența asociaților, și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care: s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Palm Jacob împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Eurocapital Invest” cu privire la excluderea din componența asociaților; s-a exclus din componența asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Eurocapital Invest” asociatul Palm Jacob.

Decizia a devenit irevocabilă. Astfel, întru executarea deciziei din 31 ianuarie 2018 a Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, reclamantul s-a adresat la serviciul înregistrare a unităților de drept Hâncești, în vederea înregistrării de stat a modificărilor în actele de constituire și în datele înscrise în Registrul de Stat.

1 Prin decizia din 30 iulie 2018 (dosarul nr.1015605000349), emisă de Serviciul înregistrare a unităților de drept Hâncești, s-a refuzat înregistrarea și trecerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor cu privire la excluderea asociatului Palm Jacob din componența asociaților persoanei juridice SRL „Eurocapital Invest”, înscrisă în registrul de stat al persoanelor juridice cu nr. 1015605000349 din 11 februarie 2015. Considerând decizia din 30 iulie 2018 (dosarul nr.1015605000349) neîntemeiată și ilegală, reclamantul s-a adresat Serviciului înregistrare a unităților de drept Hâncești din cadrul Departamentului înregistrare și licențiere a unităților de drept al Agenției Servicii Publice cu cerere prealabilă.

Prin răspunsul Agenției Servicii Publice nr.01/p-778/18 din 19 septembrie 2018, cererea prealabilă a fost respinsă. Consideră decizia din 30 iulie 2018 (dosarul nr.1015605000349) neîntemeiată, ilegală și nemotivată. În opinia reclamantului, argumentele organului înregistrării de stat cu referire la art. 13 Legii nr.220-XVI din 19 octombrie 2007 sunt neîntemeiate, deoarece toate actele necesare pentru înregistrarea modificărilor solicitate au fost anexate, iar potrivit alin. (3) al aceleiași legi, înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.

Drept urmare a excluderii din componența asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Eurocapital Invest” a asociatului Palm Jacob prin hotărârea judecătorească irevocabilă, efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea în Registrul de stat al persoanei juridice a datelor cu privire la asociatul Palm Jacob au încetat, respectiv Registratorul a refuzat neîntemeiat înregistrarea și trecerea în Registrul de stat al persoanelor juridice a datelor cu privire la excluderea asociatului Palm Jacob din componența asociaților persoanei juridice SRL „Eurocapital Invest”, încrisă în registrul de stat al persoanelor juridice cu nr.1015605000349 din 11 februarie 2015. Reclamantul a solicitat anularea deciziei din 30 iulie 2018 a Serviciului înregistrare a unităților de drept Hâncești privind refuzul înregistrării de stat a modificărilor și obligarea Serviciului înregistrare a unităților de drept Hâncești să elibereze aviz pentru achitarea taxei pentru înregistrarea modificărilor și să înregistreze modificările în actele de constituire și în datele înscrise în Registrul de Stat privind excluderea asociatului Palm Jacob din componența asociaților persoanei juridice SRL „Eurocapital Invest”, încrisă în registrul de stat al persoanelor juridice cu nr.1015605000349 din 11 februarie 2015. Prin hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Palm Jacob.

S-a anulat decizia din 10 iulie 2018 a Serviciului de înregistrare a unităților de drept Hâncești și decizia nr. 01/P-778/18 din 19 septembrie 2018. S-a obligat Instituția Publică Agenția Servicii Publice, prin intermediul departamentului competent, să elibereze aviz pentru achitarea taxei pentru înregistrarea modificărilor și să înregistreze modificările în actele de constituire și în datele înscrise în Registrul de Stat privind excluderea asociatului Palm Jacob din componența asociaților persoanei juridice SRL „Eurocapital Invest”, încrisă în registrul de stat al persoanelor juridice cu nr. 1015605000349 din 11 februarie 2015. 2 Prin încheierea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost corectată eroarea evidentă admisă în partea dispozitivă a hotărârii nr. 3- 207/19 din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, fiind înlocuită în partea dispozitivă data emiterii deciziei Serviciului de înregistrare a unităților de drept Hâncești din 10 iulie 2018, incluzând data de „30 iulie 2018” în loc de „10 iulie 2018”.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 3 august 2020, Agenția Servicii Publice a declarat apel împotriva hotărârii din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Agenția Servicii Publice și menținută hotărârea din 13 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei, a reținut ca fiind întemeiată și legală soluția primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că, la caz, sunt aplicabile prevederile art. 16 alin. (1) Cod procedură civilă și ale art. 120 din Constituție, conform cărora este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.

Raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanța de control judiciar s-a aliniat concluziei fondului, care a conchis privind temeinicia pretențiilor formulate de reclamant, dat fiind faptul că argumentele expuse de către Agenția Servicii Publice în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 Cod procedură civilă. La 19 noiembrie 2021, Instituția Publică Agenția Servicii Publice a declarat recurs împotriva deciziei din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 18 ianuarie 2022 a depus motivarea recursului.

În susținerea recursului, a invocat dezacordul său cu soluția instanței de apel, considerând-o eronată, instanța interpretând în mod eronat normele de drept material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată. Invederează că admiterea cererii de chemere în judecată a reclamantului Palm Jacom creează un precedent pentru societățile comerciale de rea-credință și cu datorii față de creditori, pentru ca asociații acesteia să renunțe ”benevol” la părțile sociale deținute, cu radierea acestora din registrul de stat ca asociați, drept urmare fiind lăsată întreprinderea fără asociați, însă cu datorii față de creditori.

La mod practic se crează o situație în care asociații societății cu răspundere limitată, pentru a renunța la obligațiile de asociat într-o societate unde datoriile depășesc activele societății, vor renunța la partea socială, iar contrar prevederilor art. 537 alin. (1) și (2) din Codul Civil, odată cu renunțarea, fără ca un terț să dobândească dreptul de proprietate asupra acestei părți sociale, asociatul nu va mai purta nici o obligație. Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de declarare a inadmisibilității cererii de contencios administrativ sau, după caz, de respingere integrală a acțiunii.

3 În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel, pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 21 septembrie 2021 și a comunicat-o recurentei la 20 decembrie 2021. Astfel, recursul depus la 19 noiembrie 2021 și motivarea acestuia depusă la 18 ianuarie 2022 sunt în termen.

La 18 ianuarie 2022, în adresa intimatului Palm Jacob a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă, pînă la ședința de examinare a admisibilității cererii de recurs, la Curtea Supremă de Justițiue nu a parvenit nicio referință asupra recursului. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar, în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării 4 recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Instituția Publică Agenția Servicii Publice se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Aliona Miron Nicolae Craiu 5