3ra-1021/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

Dosarul nr.3ra-1021/21 2-19162291-01-3ra-05102021 Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 20 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Jernovoi împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terți Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la anularea refuzului și obligarea emiterii actului administrativ, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Valeriu Jernovoi și s-a menținut hotărârea din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 08 octombrie 2019, Valeriu Jernovoi a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General pentru Situații Excepționale (în prezent Inspectoratului General pentru Situații de Urgență), terți Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că activează în calitate de salvator scafandru al Serviciului căutare-salvare al Detașamentului Salvatori și Pompieri Cahul al Direcției Situați Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, având gradul de plutonier-major al serviciului intern, începând cu 25 septembrie 2000 până în prezent, în diferite funcții.

La 10 aprilie 2019 a depus raport pe numele șefului Direcției Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin care a solicitat concedierea lui din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor 1 interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, începând cu data de 18 aprilie 2019. Potrivit Calculului efectuat de către Serviciul resurse umane Cahul a Direcției Situații Excepționale Cahul, vechimea sa totală în muncă la situația din 07 martie 2019 a constituit 24 de ani 08 luni și 20 de zile.

Cu toate acestea, Direcția Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, nu a acceptat raportul său, motivând că nu a acumulat vechimea în serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993. Nefiind de acord cu refuzul Direcției Situații Excepționale Cahul, la 27 mai 2019 s-a adresat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu cerere prealabilă, solicitând admiterea acesteia, recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Direcției Situații Excepționale Cahul să emită ordin de acceptare a demisiei sale în legătură cu împlinirea lui a vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993,

cu obligarea Direcției Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență să emită ordin prin care să-i fie acceptată demisa din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență în legătură cu împlinirea lui a vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993. Prin răspunsul nr.19/9-I-69/19 din 12 iunie 2019 al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, cererea prealabilă a fost respinsă, invocând că stagiul său total calendaristic acumulat este 19 ani 10 luni și 04 zile, iar stagiul total cu avantaje acumulat este de 01 an 10 luni și 15 zile.

Vechimea totală calculată de Direcția resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență la data de 07 martie 2019, este de 21 ani 08 luni și 19 zile, din care considerente nu permite dreptul la pensie, care până la 01 iulie 2019 prevedea atingerea stagiului minim necesar de 24 ani 00 luni 00 zile conform art.13 lit.a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993. Cât privește, situația perioadelor exercitate intermediar funcțiilor de scafandrier, pârâtul i-a explicat că acestea nu cad sub incidența normelor juridice de calculare cu avantaje (1/1,5), deoarece aparțin profilului „deserviciu al unității de gardă”, după cum urmează: 1) 04 septembrie 2015 – 17 august 2017 – inspector inferior al Serviciului dirijare operativă al Centrului dirijare și intervenție operativă „SUD” al IGSU al MAI; 2) 17 august 2017 – 12 decembrie 2017 – subofițer al Serviciului dirijare operativă al Centrului dirijare și intervenție operativă „SUD” al IGSU al MAI.

Aceste funcții (cu perioade) sunt consemnate regulamentar în fișa matriculă a dosarului personal. La fel, i s-a comunicat că calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei colaboratorilor IGSU al MAI se realizează în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 și Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 privind modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă 2 și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor CNA și a sistemului penitenciar.

În realizarea calculului elucidat se conține aplicarea înlesnirilor cu coeficientul 1/1,5, prevăzut pentru exercitarea funcțiilor (specialităților) de scafandru, fapt reglementat prin Hotărârea Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații IGSU al MAI sunt stipulate în pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 – „la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă înlesniri - o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu”.

Realizarea acordării înlesnirilor în cauză pentru angajații IGSU al MAI a fost posibilă doar din data de 02 mai 2012, momentul intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Totodată, pârâtul a menționat că temei juridic al principiului aplicării în timp a Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 servește art.7 alin.(1) și (2) din Codul civil, care stipulează că, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse anterior.

De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. Astfel, refuzul pârâtului a fost întemeiat pe neaplicabilitatea actului normativ în timp pentru calcularea cu facilități a vechimii în serviciu pentru perioada de până la 02 mai 2012, dată la care a fost modificat actul normativ menționat supra.

Valeriu Jernovoi consideră că refuzul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență este eronat, deoarece conform Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă, la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se ia în considerare serviciul în organele securității statului, organele afacerilor interne, Poliția de Frontieră, organele Centrului Național Anticorupție și în organele sistemului administrației penitenciare în funcții publice cu statut special.

Iar, potrivit pct.8 lit.c) din același act normativ, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă înlesnirea - o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier – în condiții stabilite de Ministerul Apărării și Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.

În viziunea reclamantului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a interpretat eronat prevederile legale citate supra, fiindcă în interpretarea corectă a dispozițiilor enunțate 3 se impune ca pentru calcularea vechimii în muncă, cu înlesniri, este necesar ca persoana să întrunească cumulativ două condiții obligatorii și anume, instituția în care persoana execută serviciul să fie una din subdiviziunile indicate la pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, și ca aceasta să exercite serviciul nemijlocit în funcția de scafandrier închisori. Or, este cert că dreptul la calcularea vechimii în serviciu cu facilități pentru stabilirea pensiei apare la data când persoana întrunește condițiile pentru a solicita stabilirea pensiei – cu referire la caz, data de 10 aprilie 2019, data la care a fost depus raportul de demisie în legătură cu atingerea vechimii în muncă pentru fixarea pensiei.

În raționamentul reclamantului pârâtul greșit a ajuns la concluzia că vechimea în serviciu nu poate fi calculată cu înlesniri pentru perioada serviciului de până la 02 mai 2012, deoarece vine în contradicție cu art.116 alin.(1) din Constituție. Totodată, reclamantul a reținut că în răspunsul de refuz nr.19/9-I-69/19 din 12 iunie 2019 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a indicat exercitarea căilor de atac și respectiv prezenta acțiune a înaintat-o în interiorul termenului legal prevăzut de art.209 alin.(2) din Codul administrativ, care statuează că, dacă informația cu privire la exercitarea căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a deciziei cu privire la cererea prealabilă.

În contextul enunțat, Valeriu Jernovoi a solicitat admiterea acțiunii și obligarea Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI să emită act administrativ individual favorabil, prin care să-i fie acceptată demisia din cadrul Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, modificată prin Hotărârea Guvernului nr.273 din 02 mai 2012. Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 14 septembrie 2020, Valeriu Jernovoi a depus cerere prin care și-a majorat pretențiile din acțiune, solicitând suplimentar și anularea refuzului Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI privind emiterea actului administrativ, prin care să-i fie acceptată demisia din cadrul Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994,

modificată prin Hotărârea Guvernului nr.273 din 02 mai 2012. Prin hotărârea din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Valeriu Jernovoi ca neîntemeiată. La 06 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Jernovoi a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 16 februarie 2021, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi prin care să fie admisă acțiunea. 4 Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Valeriu Jernovoi și s-a menținut hotărârea din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile stabilind că reclamantul Valeriu Jernovoi activează în cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne începând cu 25 septembrie 2000 până în prezent, în diferite funcții. Instanțele de judecată au reținut că la 10 aprilie 2019 Valeriu Jernovoi a depus la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență raport privind demisionarea lui din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu împlinirea vechimii în muncă ce acordă dreptul la pensie, în condițiile Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, care nu a fost acceptat de către angajator, pe motiv că Valeriu Jernovoi nu a împlinit vechimea în muncă necesară.

La 27 mai 2019, reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, solicitând recunoașterea ca fiind nul refuzul Direcției resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne privind emiterea ordinului de demisie în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu și obligarea Direcției resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne să emită ordinul prin care să-i fie acceptată demisia lui în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie. Drept urmare a examinării cererii prealabile, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne la 12 iunie 2019 a emis răspunsul nr.19/9-J- 69/19, prin care a respins cererea prealabilă.

La 08 octombrie 2019, Valeriu Jernovoi s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune împotriva Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI, terți Ministerul Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale, concretizată ulterioară solicitând anularea răspunsului din 12 iunie 2019 al Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne privind respingerea cererii prealabile, cu obligarea Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne să emită ordin, prin care să admită demisionarea lui din cadrul IGSE al MAI, în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Cu trimitere la prevederile art.2 alin.(1), art.3, art. 17, art.22 alin.(1), art.93 alin.(1) art.189 alin.(1) și (2), art.206 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, instanțele de judecată au reținut că obiectul controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie refuzul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne nr. 19/9-J-69/19 din 12 iunie 2019. La fel,

obiectul examinării constituie și pretenția subsecventă a reclamantului privind obligarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne să emită ordinul, prin care să-i fie acceptată demisia din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie.

5 Totodată, cu referire la art.13 lit.a) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1994 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, instanțele de judecată au notat că, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni.

În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform următorului tabel: de la 1 iulie vechimea în serviciu: 2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani; 2013 - 21 ani 6 luni; 2014 - 22 ani; 2015 - 22 ani 6 luni; 2016 - 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni; 2018 - 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020 - 25 ani. Astfel, în anul 2019 vechimea în serviciu necesară pentru acordarea dreptului la pensie, fiind de 24 ani și 6 luni. De asemenea, instanțele de judecată au făcut trimitere la dispozițiile art.18 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1994, pct. 7 lit. a) și pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Distinct au reținut că prin Hotărârea Guvernului nr.273 din 02 mai 2012, privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar, a fost modificat pct.8 lit.c), cu următorul text: „în toate funcțiile și specialitățile de scafandru – în condiții stabilite de Ministerul Apărării” se substituie cu textul „în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier – în condiții stabilite de Ministerul Apărării și Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne”.

La fel, cu referire la art.7 alin.(1) și (2) din Codul civil, instanțele de judecată au constatat că realizarea acordării înlesnirilor pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, este posibilă doar din data de 02 mai 2012, data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii de Guvern nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului penitenciar.

Subsecvent, instanțele de judecată au remarcat că conform pct.4 din Regulamentul privind condițiile de acordare a înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei efectivului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în funcții și specialități de scafandru, aprobat prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.186 din 15 iunie 2012, are dreptul la înlesniri pentru calcularea vechimii în muncă, pentru stabilirea pensiei, efectivul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în funcțiile și specialitățile de scafandru, cu condiția acumulării anuale a numărului necesar de ore la lucrările subacvatice (sau la lucrări de antrenament subacvatic), pentru menținerea 6 calificării: (1) 60 de ore anual pentru calificarea Scafandrier; (2) 60 de ore anual pentru calificarea de Scafandrier de categoria II; (3) 45 de ore anual pentru calificarea Scafandrier de categoria I; (4) 30 de ore anual pentru calificarea Scafandrier de categoria Maestru.

Iar, potrivit pct.10 din același Regulament, în cazul în care nu s-au îndeplinit condițiile expuse în pct.4 al Regulamentului, anul de muncă nu este luat în calcul pentru calcularea cu înlesniri a vechimii în muncă. Vechimea în muncă în anul dat, va fi un an calendaristic. Reieșind din normele citate supra, instanțele de judecată au conchis că acordarea înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei efectivului aflat în funcții și specialități de scafandru, depinde de acumularea anuală a numărului necesar de ore la lucrările subacvatice. Au stabilit instanțele de judecată că reieșind din datele din carnetul individual al scafandrierului Jernovoi Valeriu, numărul de ore de scufundare anuale confirmate, sunt următoarele: pentru anul 2013 – 63 ore 18 minute; pentru anul 2014 – 66 ore 18 minute; pentru anul 2015 – 60 ore 37 minute; pentru anul 2017 – 0 ore; pentru anul 2018 – 60 ore 15 minute.

Din cele menționate, instanțele au constatat că pentru anii 2013, 2014, 2015 și 2018 Valeriu Jernovoi a acumulat numărul necesar de ore, conform pct.4 din Regulamentul privind condițiile de acordarea a înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei efectivului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în funcții și specialități de scafandru, fapt luat în considerație de către angajații Direcției resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne la momentul examinării raportului depus de reclamant. Totodată, potrivit calculului Direcției resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Jernovoi Valeriu constituie 21 de ani 08 luni și 19 zile, dintre care: 19 ani 10 luni și 4 zile constituie stagiul total calendaristic, iar 01 an 10 luni și 15 zile – stagiul total cu avantaje.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanțele de judecată au opiniat despre netemeinicia pretenției reclamantului Valeriu Jernovoi privind anularea răspunsului Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI din 12 iunie 2019, prin care a fost respinsă cererea prealabilă și în care s-a reiterat poziția despre neîmplinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie. Or, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care la 01 iulie 2019 au o vechime în serviciu de cel puțin 24 de ani și 6 luni, în timp ce vechimea în muncă a lui Jernovoi Valeriu la data de 07 martie 2019 constituit 21 de ani 08 luni și 19 zile.

Nu a fost reținut argumentul lui Valeriu Jernovoi precum că vechimea în serviciu nu poate fi calculată cu facilități pentru perioada serviciului de până la data de 02 mai 2012, precum și că o astfel de interpretare contrazice prevederilor Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, și prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, deoarece autoritatea publică pârâtă corect a invocat că temeiul juridic al principiului aplicării în timp al Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012, privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 994, servește art.7 alin.(1) și (2) din Codul civil, care statuează că, Legea civilă nu are caracter retroactiv și ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse 7 anterior.

De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

În circumstanțele enunțate, instanțele de judecată au stabilit netemeinicia acțiunii reclamantului privind anularea răspunsului din 12 iunie 2019 al Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne privind respingerea cererii prealabile, și obligarea Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne să emită ordinul, prin care să admită demisionarea lui Valeriu Jernovoi din cadrul IGSE al MAI, în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, or, reieșind din prevederile art.206 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, aceasta este indisolubil legată de pretenția privind anularea actului administrativ, respectiv respingerea pretenției privind anularea actului administrativ individual defavorabil, duce la respingerea pretenției subsecvente privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

La 02 iulie 2021, Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța, a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. În susținerea recursului Valeriu Jernovoi a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că potrivit calculului efectuat de Direcția Situații Excepționale Cahul vechimea sa totală în serviciu, la data de 07 martie 2019, a constituit 24 de ani 08 luni și 20 de zile.

Este eronată concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că realizarea acordării înlesnirilor în cauză pentru angajații IGSU al MAI a fost posibilă doar din data de 02 mai 2012 (data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.273 privind modificarea HG nr.78 din 21 februarie 1994), deoarece până la data de 02 mai 2012, conform HG nr.78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor, afacerilor interne corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, de asemenea, s-a prevăzut acordarea înlesnirii de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu în toate funcțiile și specialitățile de scafandru – în condițiile stabilite de Ministerul Apărării.

Deși conform Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la pct.8 lit.c) textul „în toate funcțiile și specialitățile de scafandru – în condițiile stabilite de Ministerul Apărării” – s-a substituit cu textul „în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier – în condițiile stabilite de Ministerul Apărării și Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne”, totuși acordarea înlesnirii de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de 8 serviciu în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier a fost prevăzută de Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și până la modificările din 02 mai 2012 efectuate la pct.8 lit.c).

Recurentul consideră că este eronat raționamentul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență precum că vechimea în serviciu nu poate fi calculată cu facilități pentru perioada serviciului până la data de 02 mai 2012, deoarece vine în contradicție cu prevederile Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, precum și prevederile Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Mai mult, dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 stipulează că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este necesar ca persoana să întrunească cumulativ două condiții, și anume: 1) instituția în care persoana exercită serviciul să fie una din subdiviziunile indicate la pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994; și 2) persoana solicitantă să exercite serviciul nemijlocit de funcția de scafandrier închisori.

La caz, dânsul la data depunerii raportului de demisie în legătură cu atingerea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei constituia 24 de ani 08 luni și 20 de zile, acest fapt fiind conformat prin calculul Direcției Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General Situații de Urgență. La 03 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Jernovoi a depus supliment la cererea e recurs, invocând argumentele similare ca și în cerere de recurs inițială. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021, în ședință publică. Actele cauzei nu atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat participanților la proces. Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 23 august 2021 și respectiv la 24 august 2021 recurentului Valeriu Jernovoi și avocatului acestuia Elena Buguța le-a fost notificată, prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție nr.DS8002061622AS și nr. DS8003396036AS (f.d.

164, 166). În condițiile enunțate, recursul depus la 02 iulie 2021 a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 05 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale copia recursului motivat și cel suplimentar depuse de Valeriu Jernovoi, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, notificată intimaților la 08 octombrie 9 2021 și respectiv la 11 octombrie 2021, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție (f.d.187-189). La 06 decembrie 2021 și la 08 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a depus referințe, solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Valeriu Jernovoi, din motiv că acestea nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute de lege.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și argumentele din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și 10 funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 11