3ra-1021/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

3ra-1021/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1021/21

2-19162291-01-3ra-05102021

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata

Elena Buguța,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Jernovoi împotriva Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, terți Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova și Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire

la anularea refuzului și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins

apelul depus de Valeriu Jernovoi și s-a menținut hotărârea din 03 octombrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 08 octombrie 2019, Valeriu Jernovoi a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Inspectoratului General pentru Situații

Excepționale (în prezent Inspectoratului General pentru Situații de Urgență), terți Ministerul

Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii

actului administrativ.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că activează în calitate de salvator

scafandru al Serviciului căutare-salvare al Detașamentului Salvatori și Pompieri Cahul al

Direcției Situați Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al

MAI, având gradul de plutonier-major al serviciului intern, începând cu 25 septembrie 2000

până în prezent, în diferite funcții.

La 10 aprilie 2019 a depus raport pe numele șefului Direcției Situații Excepționale

Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, prin care a solicitat concedierea

lui din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI în legătură cu

împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

1

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993,

începând cu data de 18 aprilie 2019.

Potrivit Calculului efectuat de către Serviciul resurse umane Cahul a Direcției Situații

Excepționale Cahul, vechimea sa totală în muncă la situația din 07 martie 2019 a constituit

24 de ani 08 luni și 20 de zile.

Cu toate acestea, Direcția Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență, nu a acceptat raportul său, motivând că nu a acumulat vechimea în

serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993.

Nefiind de acord cu refuzul Direcției Situații Excepționale Cahul, la 27 mai 2019 s-a

adresat Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu cerere prealabilă, solicitând

admiterea acesteia, recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Direcției Situații Excepționale

Cahul să emită ordin de acceptare a demisiei sale în legătură cu împlinirea lui a vechimii în

serviciu ce permite dreptul la pensie în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, cu obligarea Direcției

Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență să emită

ordin prin care să-i fie acceptată demisa din cadrul Inspectoratului General pentru Situații

de Urgență în legătură cu împlinirea lui a vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie

în condițiile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr.1544 din 23 iunie 1993.

Prin răspunsul nr.19/9-I-69/19 din 12 iunie 2019 al Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență, cererea prealabilă a fost respinsă, invocând că stagiul său total

calendaristic acumulat este 19 ani 10 luni și 04 zile, iar stagiul total cu avantaje acumulat

este de 01 an 10 luni și 15 zile. Vechimea totală calculată de Direcția resurse umane a

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență la data de 07 martie 2019, este de 21 ani

08 luni și 19 zile, din care considerente nu permite dreptul la pensie, care până la 01 iulie

2019 prevedea atingerea stagiului minim necesar de 24 ani 00 luni 00 zile conform art.13

lit.a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993. Cât privește, situația perioadelor exercitate

intermediar funcțiilor de scafandrier, pârâtul i-a explicat că acestea nu cad sub incidența

normelor juridice de calculare cu avantaje (1/1,5), deoarece aparțin profilului „deserviciu al

unității de gardă”, după cum urmează: 1) 04 septembrie 2015 – 17 august 2017 – inspector

inferior al Serviciului dirijare operativă al Centrului dirijare și intervenție operativă „SUD”

al IGSU al MAI; 2) 17 august 2017 – 12 decembrie 2017 – subofițer al Serviciului dirijare

operativă al Centrului dirijare și intervenție operativă „SUD” al IGSU al MAI. Aceste

funcții (cu perioade) sunt consemnate regulamentar în fișa matriculă a dosarului personal.

La fel, i s-a comunicat că calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

colaboratorilor IGSU al MAI se realizează în conformitate cu Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 și Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 privind modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

2

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor CNA și a sistemului penitenciar.

În realizarea calculului elucidat se conține aplicarea înlesnirilor cu coeficientul 1/1,5,

prevăzut pentru exercitarea funcțiilor (specialităților) de scafandru, fapt reglementat prin

Hotărârea Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994. Înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații

IGSU al MAI sunt stipulate în pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994 – „la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, se acordă înlesniri - o lună și jumătate vechime în

muncă pentru o lună de serviciu”. Realizarea acordării înlesnirilor în cauză pentru angajații

IGSU al MAI a fost posibilă doar din data de 02 mai 2012, momentul intrării în vigoare a

Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994. Totodată, pârâtul a menționat că temei juridic al principiului

aplicării în timp a Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea

Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 servește art.7 alin.(1) și (2) din Codul

civil, care stipulează că, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu

suprimă condițiile de constituire a unei situații juridice constituite anterior, nici condițiile de

stingere a unei situații juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu

desființează efectele deja produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în

vigoare.

Astfel, refuzul pârâtului a fost întemeiat pe neaplicabilitatea actului normativ în timp

pentru calcularea cu facilități a vechimii în serviciu pentru perioada de până la 02 mai 2012,

dată la care a fost modificat actul normativ menționat supra.

Valeriu Jernovoi consideră că refuzul Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență este eronat, deoarece conform Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la

calcularea vechimii în muncă, la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, conform Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, se ia în considerare serviciul în organele securității statului,

organele afacerilor interne, Poliția de Frontieră, organele Centrului Național Anticorupție și

în organele sistemului administrației penitenciare în funcții publice cu statut special. Iar,

potrivit pct.8 lit.c) din același act normativ, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai

Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, se acordă

înlesnirea - o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în toate funcțiile

și specialitățile de scafandrier – în condiții stabilite de Ministerul Apărării și Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI.

În viziunea reclamantului Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a interpretat

eronat prevederile legale citate supra, fiindcă în interpretarea corectă a dispozițiilor enunțate

3

se impune ca pentru calcularea vechimii în muncă, cu înlesniri, este necesar ca persoana să

întrunească cumulativ două condiții obligatorii și anume, instituția în care persoana execută

serviciul să fie una din subdiviziunile indicate la pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78

din 21 februarie 1994, și ca aceasta să exercite serviciul nemijlocit în funcția de scafandrier

închisori.

Or, este cert că dreptul la calcularea vechimii în serviciu cu facilități pentru stabilirea

pensiei apare la data când persoana întrunește condițiile pentru a solicita stabilirea pensiei –

cu referire la caz, data de 10 aprilie 2019, data la care a fost depus raportul de demisie în

legătură cu atingerea vechimii în muncă pentru fixarea pensiei.

În raționamentul reclamantului pârâtul greșit a ajuns la concluzia că vechimea în

serviciu nu poate fi calculată cu înlesniri pentru perioada serviciului de până la 02 mai

2012, deoarece vine în contradicție cu art.116 alin.(1) din Constituție.

Totodată, reclamantul a reținut că în răspunsul de refuz nr.19/9-I-69/19 din 12 iunie

2019 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență nu a indicat exercitarea căilor de atac

și respectiv prezenta acțiune a înaintat-o în interiorul termenului legal prevăzut de art.209

alin.(2) din Codul administrativ, care statuează că, dacă informația cu privire la exercitarea

căilor de atac nu se conține în actul administrativ individual sau în decizia cu privire la

cererea prealabilă ori este indicată incorect, înaintarea acțiunii în contencios administrativ

se admite în termen de un an de la comunicarea sau notificarea actului administrativ sau a

deciziei cu privire la cererea prealabilă.

În contextul enunțat, Valeriu Jernovoi a solicitat admiterea acțiunii și obligarea

Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI să emită act administrativ

individual favorabil, prin care să-i fie acceptată demisia din cadrul Inspectoratului General

pentru Situații Excepționale al MAI în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce

permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru

angajații Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI stabilite prin

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, modificată prin Hotărârea Guvernului

nr.273 din 02 mai 2012.

Pe parcursul examinării cauzei, și anume la 14 septembrie 2020, Valeriu Jernovoi a

depus cerere prin care și-a majorat pretențiile din acțiune, solicitând suplimentar și anularea

refuzului Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI privind emiterea

actului administrativ, prin care să-i fie acceptată demisia din cadrul Inspectoratului General

pentru Situații Excepționale al MAI în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce

permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru

angajații Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI stabilite prin

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, modificată prin Hotărârea Guvernului

nr.273 din 02 mai 2012.

Prin hotărârea din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă acțiunea în contencios administrativ depusă de Valeriu Jernovoi ca neîntemeiată.

La 06 octombrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Jernovoi a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 16 februarie 2021, a fost prezentată

motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 03

octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi prin

care să fie admisă acțiunea.

4

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de

Valeriu Jernovoi și s-a menținut hotărârea din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au motivat

soluțiile stabilind că reclamantul Valeriu Jernovoi activează în cadrul Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne începând cu 25

septembrie 2000 până în prezent, în diferite funcții.

Instanțele de judecată au reținut că la 10 aprilie 2019 Valeriu Jernovoi a depus la

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență raport privind demisionarea lui din cadrul

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne în

legătură cu împlinirea vechimii în muncă ce acordă dreptul la pensie, în condițiile Legii

nr.1544 din 23 iunie 1993, care nu a fost acceptat de către angajator, pe motiv că Valeriu

Jernovoi nu a împlinit vechimea în muncă necesară.

La 27 mai 2019, reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă Inspectoratului General

pentru Situații de Urgență, solicitând recunoașterea ca fiind nul refuzul Direcției resurse

umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor

Interne privind emiterea ordinului de demisie în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu

și obligarea Direcției resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al

Ministerului Afacerilor Interne să emită ordinul prin care să-i fie acceptată demisia lui în

legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie.

Drept urmare a examinării cererii prealabile, Inspectoratul General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne la 12 iunie 2019 a emis răspunsul nr.19/9-J-

69/19, prin care a respins cererea prealabilă.

La 08 octombrie 2019, Valeriu Jernovoi s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune

împotriva Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI, terți Ministerul

Afacerilor Interne și Casa Națională de Asigurări Sociale, concretizată ulterioară solicitând

anularea răspunsului din 12 iunie 2019 al Inspectoratului General pentru Situații

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne privind respingerea cererii prealabile, cu

obligarea Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor

Interne să emită ordin, prin care să admită demisionarea lui din cadrul IGSE al MAI, în

legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la pensie, aplicând înlesnirile

acordate la stagiul calendaristic pentru angajații Inspectoratului General pentru Situații

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne stabilite prin Hotărârea Guvernului nr.78 din

21 februarie 1994.

Cu trimitere la prevederile art.2 alin.(1), art.3, art. 17, art.22 alin.(1), art.93 alin.(1)

art.189 alin.(1) și (2), art.206 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, instanțele de judecată

au reținut că obiectul controlului judecătoresc în prezenta speță, constituie refuzul

Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne nr.

19/9-J-69/19 din 12 iunie 2019. La fel, obiectul examinării constituie și pretenția

subsecventă a reclamantului privind obligarea Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență al Ministerului Afacerilor Interne să emită ordinul, prin care să-i fie acceptată

demisia din cadrul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență al Ministerului

Afacerilor Interne, în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la

pensie.

5

Totodată, cu referire la art.13 lit.a) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1994 cu privire la

asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, instanțele

de judecată au notat că, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care la 1 iulie 2011 au o

vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în

serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform

următorului tabel: de la 1 iulie vechimea în serviciu: 2011 - 20 ani 6 luni; 2012 - 21 ani;

2013 - 21 ani 6 luni; 2014 - 22 ani; 2015 - 22 ani 6 luni; 2016 - 23 ani; 2017 - 23 ani 6 luni;

2018 - 24 ani; 2019 - 24 ani 6 luni; 2020 - 25 ani. Astfel, în anul 2019 vechimea în serviciu

necesară pentru acordarea dreptului la pensie, fiind de 24 ani și 6 luni.

De asemenea, instanțele de judecată au făcut trimitere la dispozițiile art.18 din Legea

nr.1544 din 23 iunie 1994, pct. 7 lit. a) și pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne.

Distinct au reținut că prin Hotărârea Guvernului nr.273 din 02 mai 2012, privind

modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului

penitenciar, a fost modificat pct.8 lit.c), cu următorul text: „în toate funcțiile și specialitățile

de scafandru – în condiții stabilite de Ministerul Apărării” se substituie cu textul „în toate

funcțiile și specialitățile de scafandrier – în condiții stabilite de Ministerul Apărării și

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne”.

La fel, cu referire la art.7 alin.(1) și (2) din Codul civil, instanțele de judecată au

constatat că realizarea acordării înlesnirilor pentru angajații Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, este posibilă doar din data de 02 mai

2012, data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern nr.273 din 02 mai 2012 privind

modificarea Hotărârii de Guvern nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și sistemului

penitenciar.

Subsecvent, instanțele de judecată au remarcat că conform pct.4 din Regulamentul

privind condițiile de acordare a înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei efectivului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în funcții și

specialități de scafandru, aprobat prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.186 din 15

iunie 2012, are dreptul la înlesniri pentru calcularea vechimii în muncă, pentru stabilirea

pensiei, efectivul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în funcțiile și

specialitățile de scafandru, cu condiția acumulării anuale a numărului necesar de ore la

lucrările subacvatice (sau la lucrări de antrenament subacvatic), pentru menținerea

6

calificării: (1) 60 de ore anual pentru calificarea Scafandrier; (2) 60 de ore anual pentru

calificarea de Scafandrier de categoria II; (3) 45 de ore anual pentru calificarea Scafandrier

de categoria I; (4) 30 de ore anual pentru calificarea Scafandrier de categoria Maestru.

Iar, potrivit pct.10 din același Regulament, în cazul în care nu s-au îndeplinit condițiile

expuse în pct.4 al Regulamentului, anul de muncă nu este luat în calcul pentru calcularea cu

înlesniri a vechimii în muncă. Vechimea în muncă în anul dat, va fi un an calendaristic.

Reieșind din normele citate supra, instanțele de judecată au conchis că acordarea

înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei efectivului aflat în

funcții și specialități de scafandru, depinde de acumularea anuală a numărului necesar de

ore la lucrările subacvatice.

Au stabilit instanțele de judecată că reieșind din datele din carnetul individual al

scafandrierului Jernovoi Valeriu, numărul de ore de scufundare anuale confirmate, sunt

următoarele: pentru anul 2013 – 63 ore 18 minute; pentru anul 2014 – 66 ore 18 minute;

pentru anul 2015 – 60 ore 37 minute; pentru anul 2017 – 0 ore; pentru anul 2018 – 60 ore

15 minute.

Din cele menționate, instanțele au constatat că pentru anii 2013, 2014, 2015 și 2018

Valeriu Jernovoi a acumulat numărul necesar de ore, conform pct.4 din Regulamentul

privind condițiile de acordarea a înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei efectivului Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, aflat în

funcții și specialități de scafandru, fapt luat în considerație de către angajații Direcției

resurse umane a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al Ministerului

Afacerilor Interne la momentul examinării raportului depus de reclamant.

Totodată, potrivit calculului Direcției resurse umane a Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Jernovoi

Valeriu constituie 21 de ani 08 luni și 19 zile, dintre care: 19 ani 10 luni și 4 zile constituie

stagiul total calendaristic, iar 01 an 10 luni și 15 zile – stagiul total cu avantaje.

Raportând cadrul legal citat la circumstanțele speței, instanțele de judecată au opiniat

despre netemeinicia pretenției reclamantului Valeriu Jernovoi privind anularea răspunsului

Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al MAI din 12 iunie 2019, prin care a

fost respinsă cererea prealabilă și în care s-a reiterat poziția despre neîmplinirea vechimii în

serviciu ce permite dreptul la pensie. Or, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au

militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, care la 01 iulie 2019 au o vechime în serviciu de cel

puțin 24 de ani și 6 luni, în timp ce vechimea în muncă a lui Jernovoi Valeriu la data de 07

martie 2019 constituit 21 de ani 08 luni și 19 zile.

Nu a fost reținut argumentul lui Valeriu Jernovoi precum că vechimea în serviciu nu

poate fi calculată cu facilități pentru perioada serviciului de până la data de 02 mai 2012,

precum și că o astfel de interpretare contrazice prevederilor Legii nr.1544 din 23 iunie

1993, și prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, deoarece autoritatea

publică pârâtă corect a invocat că temeiul juridic al principiului aplicării în timp al Hotărârii

Guvernului nr.273 din 02 mai 2012, privind modificarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 994, servește art.7 alin.(1) și (2) din Codul civil, care statuează că, Legea civilă nu

are caracter retroactiv și ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei

situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

7

anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse ale

unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este aplicabilă situațiilor

juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

În circumstanțele enunțate, instanțele de judecată au stabilit netemeinicia acțiunii

reclamantului privind anularea răspunsului din 12 iunie 2019 al Inspectoratului General

pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne privind respingerea cererii

prealabile, și obligarea Inspectoratului General pentru Situații Excepționale al Ministerului

Afacerilor Interne să emită ordinul, prin care să admită demisionarea lui Valeriu Jernovoi

din cadrul IGSE al MAI, în legătură cu împlinirea vechimii în serviciu ce permite dreptul la

pensie, aplicând înlesnirile acordate la stagiul calendaristic pentru angajații Inspectoratului

General pentru Situații Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne stabilite prin

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, or, reieșind din prevederile art.206

alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, aceasta este indisolubil legată de pretenția privind

anularea actului administrativ, respectiv respingerea pretenției privind anularea actului

administrativ individual defavorabil, duce la respingerea pretenției subsecvente privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

La 02 iulie 2021, Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța, a depus

recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 08 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și hotărârii din 03 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului Valeriu Jernovoi a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate

de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că potrivit calculului efectuat de

Direcția Situații Excepționale Cahul vechimea sa totală în serviciu, la data de 07 martie

2019, a constituit 24 de ani 08 luni și 20 de zile.

Este eronată concluzia instanțelor de judecată ierarhic inferioare precum că realizarea

acordării înlesnirilor în cauză pentru angajații IGSU al MAI a fost posibilă doar din data de

02 mai 2012 (data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.273 privind modificarea HG

nr.78 din 21 februarie 1994), deoarece până la data de 02 mai 2012, conform HG nr.78 din

21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care

au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor, afacerilor interne corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din

cadrul sistemului administrației penitenciare, de asemenea, s-a prevăzut acordarea înlesnirii

de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu în toate funcțiile și

specialitățile de scafandru – în condițiile stabilite de Ministerul Apărării.

Deși conform Hotărârii Guvernului nr.273 din 02 mai 2012 privind modificarea

Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, la pct.8 lit.c) textul „în toate funcțiile și

specialitățile de scafandru – în condițiile stabilite de Ministerul Apărării” – s-a substituit cu

textul „în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier – în condițiile stabilite de Ministerul

Apărării și Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor

Interne”, totuși acordarea înlesnirii de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de

8

serviciu în toate funcțiile și specialitățile de scafandrier a fost prevăzută de Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 și până la modificările din 02 mai 2012 efectuate la

pct.8 lit.c).

Recurentul consideră că este eronat raționamentul Inspectoratului General pentru

Situații de Urgență precum că vechimea în serviciu nu poate fi calculată cu facilități pentru

perioada serviciului până la data de 02 mai 2012, deoarece vine în contradicție cu

prevederile Legii nr.1544 din 23 iunie 1993, precum și prevederile Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994.

Mai mult, dispozițiile Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 stipulează că

pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este necesar ca persoana să întrunească

cumulativ două condiții, și anume: 1) instituția în care persoana exercită serviciul să fie una

din subdiviziunile indicate la pct.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994; și 2) persoana solicitantă să exercite serviciul nemijlocit de funcția de scafandrier

închisori.

La caz, dânsul la data depunerii raportului de demisie în legătură cu atingerea vechimii

în muncă pentru stabilirea pensiei constituia 24 de ani 08 luni și 20 de zile, acest fapt fiind

conformat prin calculul Direcției Situații Excepționale Cahul a Inspectoratului General

Situații de Urgență.

La 03 septembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Valeriu Jernovoi a depus

supliment la cererea e recurs, invocând argumentele similare ca și în cerere de recurs

inițială.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021, în ședință

publică.

Actele cauzei nu atestă faptul că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat

participanților la proces.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că la 23 august 2021 și respectiv la 24 august

2021 recurentului Valeriu Jernovoi și avocatului acestuia Elena Buguța le-a fost notificată,

prin intermediul oficiului poștal, decizia integrală din 08 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție nr.DS8002061622AS și nr.

DS8003396036AS (f.d. 164, 166).

În condițiile enunțate, recursul depus la 02 iulie 2021 a fost depus în termenul legal

prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 05 octombrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Inspectoratului

General pentru Situații de Urgență, Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de

Asigurări Sociale copia recursului motivat și cel suplimentar depuse de Valeriu Jernovoi, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, notificată intimaților la 08 octombrie

9

2021 și respectiv la 11 octombrie 2021, fapt ce rezultă din avizele poștale de recepție

(f.d.187-189).

La 06 decembrie 2021 și la 08 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice și

oficiului poștal, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a depus referințe,

solicitând să fie declarat inadmisibil recursul depus de Valeriu Jernovoi, din motiv că

acestea nu se încadrează în temeiurile legale prevăzute de lege.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei și argumentele

din referința depusă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-

f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din

sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

10

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31,

Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Valeriu Jernovoi, reprezentat de avocata Elena Buguța, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

11