2r-149/22 — recunoasterea dreptului de succesiune revendicarea bunului

2r-149/22 — recunoasterea dreptului de succesiune revendicarea bunului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-149/22

2-16197185-01-2r-03032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: I. Chistol)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu

Nicolae,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lungu Aurel

împotriva lui Albu Nicolae cu privire la recunoașterea dreptului de succesiune și

revendicarea bunului mobil,

împotriva încheierii din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituit apelul declarat de avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu

Nicolae împotriva hotărârii din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a solicitat

repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 12 septembrie 2016, Lungu Aurel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Albu Nicolae solicitând recunoașterea dreptului de succesiune asupra

autovehiculului de model ZIL-130, anul fabricării 1984, șasiu nr. xxxxx, motor nr.

xxxxx, nr. de înmatriculare xxxxx, revendicarea autovehiculului din posesia

nelegitimă a lui Albu Nicolae, iar în lipsa acestuia de a încasa din contul lui Albu

Nicolae în beneficiul lui Lungu Aurel costul autovehiculului în sumă de 3000 euro

și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea depusă de Lungu Aurel. S-a recunoscut dreptul de

succesiune a lui Lungu Aurel, asupra autovehiculului de model ZIL-130, anul

fabricării 1984, șasiu nr. xxxxx, motor nr. xxxxx, cu nr. de înmatriculare xxxxx

100 de lei cu titlu de taxa de stat, suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, suma de 90 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru informația

obținută de la CRIS Registru ÎS și suma de 80 de lei, cu titlu de cheltuieli de citare

publică. În rest, acțiunea a fost respinsă.

La 21 decembrie 2021, avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu Nicolae

a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea

1

hotărârii din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea

unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art.

369 alin. (1) lit. b) CPC, a fost restituit apelul declarat de avocatul Albu Vasile, în

interesele lui Albu Nicolae împotriva hotărârii din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a

solicitat repunerea în termen.

La 24 februarie 2022, avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu Nicolae a

declarat recurs împotriva încheierii din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu remiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel, pentru examinarea în fond a apelului.

În motivarea recursului avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu Nicolae, a

indicat că la examinarea cauzei în prima instanță Lungu Aurel a dus în eroare

instanța indicând în cererea de chemare în judecată o adresă greșită, necătînd la

fatul că cunoștea adresa reală a recurentului/apelantului.

A susținut că, recurentul conform Registrului de stat a populației și în

buletinul de identitate are viza de domiciliu în satul Țîbuleuca, r-nul Dubăsari, însă

conform legii această tractare este recunoscută neconstituțională și domiciliul

persoanei este acolo unde el domiciliază de facto, unde își are bunurile.

A afirmat recurentul că la moment locuiește în apartamentul situat pe adresa,

mun. Chișinău, str. G. Latină, 17, ap. 24 care îi aparține cu drept de proprietate

mamei sale aflată la muncă peste hotărele țării. În acest apartament locuiește și își

administrează bunurile.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată la adresele de domiciliu a lui Albu Nicolae și la adresa

electronică a avocatului acestuia albuvasile@gmail.com la data de 01 martie 2022

(f.d. 102).

Astfel, recursul declarat la 24 februarie 2022 este în termen.

La 03 martie 2022 în adresa intimatului Lungu Aurel a fost expediată copia

recursului declarat de Albu Nicolae, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 116), însă intimatul nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și

nu a depus rederință.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

instanței de apel, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

2

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Din norma dată de drept rezultă că termenul de declarare a apelului este de 30

de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel,

indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea dispozitivului

hotărârii.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 05 aprilie 2017 Judecătoria Chișinău,

sediul Centru a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă parțial

acțiunea depusă de Lungu Aurel.

La 21 decembrie 2021 avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu Nicolae, a

depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii

din 05 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Ca urmare, prin încheierea din 18 ianuarie 2022, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. b) CPC, Curtea de Apel Chișinău a restituit apelul declarat de avocatul Albu

Vasile, în interesele lui Albu Nicolae, împotriva hotărârii din 05 aprilie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus în afara termenului legal, iar

apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu circumstanțele

cauzei, motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția

instanței de apel de restituire a apelului declarat de avocatul Albu Vasile, în

interesele lui Albu Nicolae, deoarece cererea de apel a fost depusă peste termenul

de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin.

(1) din CPC, iar apelantul nu a solicitat repunerea cererii de apel în termen în

conformitate cu art. 116 din CPC.

Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru a fost pronunțat la 05 aprilie 2017, iar cererea de apel a

fost depusă de către avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu Nicolae tocmai la

3

21 decembrie 2021, pe când termenul-limită de declarare a apelului a expirat la 20

noiembrie 2020 inclusiv (vineri).

Totodată, în conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prin cerere invocă această solicitare.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Prin prisma jurisprudenței CEDO, nemotivarea de

către instanță a temeiurilor de repunere a apelului în termen sau repunerea

neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a dreptului la un proces

echitabil.

La caz se constată, că deși apelul a fost depus de avocatul Albu Vasile, în

interesele lui Albu Nicolae, peste termenul legal de atac, totuși apelantul nu a

solicitat repunerea în termen a apelului, printr-o cerere formulată în condițiile art.

116 din CPC, cu indicarea motivelor și prezentarea probelor întru confirmarea

imposibilității depunerii apelului în termenul legal.

Or, repunerea în termenul de atac se face de către instanța de judecată doar în

cazurile și în ordinea strict reglementată de art. 116 din CPC, care cert, expres și

imperativ stipulează că repunerea în termen a actului de procedură poate fi

efectuată doar la cererea persoanei care o solicită și cu anexarea probelor ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Prin urmare, avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu Nicolae, contestând

hotărârea primei instanțe peste termenul de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului, trebuia să depună diligența și să întreprindă măsurile necesare

pentru a proteja drepturile de acces la instanță ale sale și ale clientului său prin

depunerea unei cereri de repunere în termen a apelului, cu anexarea probelor

justificative care să confirme imposibilitatea depunerii cererii de apel în termenul

de atac prevăzut de lege, or, instanța de apel nu era în drept din oficiu să dispună

acest fapt, fără ca ultimul să înainteze personal această solicitare.

La acest capitol se rețin prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, care reglementează că, participanții la proces sunt

obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Cu referire la argumentul recurentului precum că nu a fost citat legal pentru

examinarea cauzei în fond și nu a participat la ședința de judecată, fiind citat pe

adresa, s. Țîbuleuca, r-nul Dubăsari, adresă la care nu locuiește, Colegiul îl

consideră neîntemeiat or, după cum rezultă din materialele cauzei și anume

comunicatul prezentat de ÎS „Centrul Resureselor Informaționale de Stat Registru”,

Departamentul acte de indentitate, recurentul Albu Nicolae își are înregistrat

domiciliul în Republica Moldova, r-nul Dubăsari, s. Țîbuleuca, copia acțiunii cu

anexele respective și citația pentru ședința de judecată din 16 noiembrie 2016 au

fost expediate la adresa indicată mai sus și care a fost returnat instanței de fond cu

4

mențiunea „nereclamat”, fapt ce constituie recepționare legală (f.d.32-33). Or,

apelantul/pârât nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru recepționarea

corespondenței.

Totodată, Colegiul reține că la materialele dosarului există probe ce

demonstrează realizarea obligației instanței de fond privind citarea legală a

participanților la proces pentru ședințele de judecată, pârâtul/recurent fiind citat cu

scrisoare recomandată, dar avizul a fost restituit cu mențiunea „nereclamat”, a fost

efectuată înștiințarea prin aviz public (f.d.47).

Potrivit pct. 82 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016

pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, în lipsa

destinatarului, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea

trimiterii în unitatea poștală.

Pct. 101 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 prevede că

trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp

de 15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și timp de 30 de zile

calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de

sosire a acestora la oficiul poștal de destinație.

Iar pct. 102 din aceiași Hotărâre stipulează că trimiterile poștale, care nu au

putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații:

1) la expirarea termenelor de păstrare;

2) la cererea expeditorului;

3) destinatarul refuză să primească trimiterea;

4) destinatarul nu este la adresa indicată;

5) adresatul căsuței poștale de abonament nu este indicat sau este indicat

incorect;

6) adresa destinatarului indicată pe trimitere este ștearsă sau ruptă;

7) destinatarul este decedat.

În circumstanțele expuse, se atestă că pârâtului Albu Nicolae i-au fost lăsate

de către oficiul poștal de la domiciliul acestuia, avize de sosire pentru primirea

trimiterii poștale în unitatea poștală, însă ultimul nu s-a prezentat pentru a

recepționa scrisoarea expediată și respectiv, aceasta a fost restituită expeditorului,

la caz Judecătoriei Chișinău sediul Central, după expirarea termenului de păstrare.

Dat fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră drept legală și întemeiată încheierea din 18

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Se reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

promovează cu consecvență cu titlu de principiu obligația părților de a se interesa

de soarta procesului în situația în care ele au fost înștiințate despre inițierea și

desfășurarea acestuia și de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță (cauza

Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).

Colegiul notează că respectarea termenelor legale constituie o obligație

pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar

repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și

doar în situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o

justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art.

362 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a

fost cauzată din motive întemeiate.

5

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele inserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei

căi ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil

adoptat în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt

încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte

pârți la un proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului

în cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Albu Vasile, în interesele lui Albu

Nicolae.

Se menține încheierea din 18 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lungu Aurel împotriva

lui Albu Nicolae cu privire la recunoașterea dreptului de succesiune și revendicarea

bunului mobil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

6