2ra-1240/22 — constatarea faptului că bunurile imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între moștenitori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului că bunurile imobile fac parte din masa succesorală şi partajarea bunurilor imobile între moştenitori
- Temei legal
- succesiunea în drepturi în cazul decesului persoanei
2ra-1240/22 — constatarea faptului că bunurile imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între moștenitori (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1240/22
2-17217646-01-2ra-05092022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z. Talpalaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Sîrbu, V. Buhnaci)
DECIZIE
14 decembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul
Serghei Rusu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru
Ursu și Radu Ursu împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii
Victor Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea faptului că
bunurile imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între
moștenitorii testamentari,
împotriva deciziei din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către Alexandru Ursu și Radu Ursu și a fost menținută
hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
constată:
La data de 15 noiembrie 2017, Alexandru Ursu și Radu Ursu au depus cerere de
chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii
Victor Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea masei
succesorale și atribuirea bunurilor în proprietate.
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, în legătură cu decesul lui Sava
Ursu, fapt atestat prin certificatul de deces din 24 mai 2016 seria/nr. DC-IV1435479,
moștenitori testamentari ai acestuia, în baza testamentului din 20 martie 2015, au fost
desemnați Alexandru Ursu (certificat de calitate de moștenitor din 16 iunie 2016) și
1
Radu Ursu (certificat de calitate de moștenitor din 04 septembrie 2017) ai averii
întregi, care îi va aparține la data decesului, oriunde s-ar afla și din ce ar fi alcătuită,
în cote egale.
Au menționat că, în activul patrimonial transmis ca moștenire fiului Alexandru
Ursu și nepotului Radu Ursu, nu au fost identificate bunurile imobile - două
construcții cu nr. cadastrale XXXXX din str. XXXXX, mun. Chișinău, aflate pe
terenul nr. cadastral XXXXX al Consiliului municipal Chișinău cu suprafața de
0,0105 ha, format în baza deciziei nr. 4/15 din 13 mai 2014 privind delimitarea
terenurilor aflate în proprietatea Consiliului municipal Chișinău. Prin urmare, este
necesară recunoașterea bunurilor în componența masei succesorale, formate ca
rezultat al decesului lui Sava Ursu, în sumă totală de 171 296 de lei și atribuirea
acestor bunuri în proprietate conform cotelor egale între moștenitorii testamentari.
Reclamanții au precizat că Sava Ursu a devenit proprietarul imobilelor de pe str.
XXXXX, mun. Chișinău în baza acordului de construire nr. 3/61 din
27 octombrie 1961, hotărârii Comitetului executiv Lenin nr. 11/4.2 din 13 iunie 1978
și a hotărârii Comitetului executiv Lenin nr. 10/4 din 15 iulie 1986, menționate în
adeverința nr. 12419 din 26 aprilie 1991 pentru dreptul de a stăpâni clădiri, eliberat
de către oficiul cadastral al orașului Chișinău. În componența imobilului intrau
construcțiile: A - casa de locuit, 1 - șură, 4 - beci, II toaleta, 3 - bucătărie de vară, 5 -
garaj, gard și poartă, însă, la trecerea construcțiilor în Registrul bunurilor imobile nu
au fost înscrise toate construcțiile lui Sava Ursu și anume: beciul nr. 4 și șura nr. 1.
Reclamanții au invocat că procesul civil intentat are ca scop apărarea drepturilor
de proprietate asupra construcțiilor cu nr. cadastrale XXXXX, care din culpa
organului cadastral, la înregistrarea masivă nu au fost trecute în Registrul bunurilor
imobile, în pofida faptului că anterior, la emiterea deciziei nr. 5/35-9 din 17
septembrie 2012, au fost eliberate de către OCT planurile cadastrale geometrice,
actele de inspectare pentru privatizarea lotului din strada XXXXX.
Au susținut că, pentru construcțiile care se solicită a fi stabilite ca parte
componentă a masei succesorale se achită impozite, conform avizelor de plată pentru
anii 2016-2017, fapt ce demonstrează posesia de fapt asupra acestor imobile atât din
partea lui Sava Ursu, cât și a moștenitorilor testamentari - Alexandru Ursu și Radu
Ursu.
Au solicitat constatarea faptului că bunurile imobile, construcțiile cu nr.
cadastrale XXXXX din str. XXXXX, mun. Chișinău în valoare de 171 296 de lei, fac
parte din masa succesorală formată după decesul lui Sava Ursu și atribuirea cu drept
de proprietate a construcțiilor nr. cadastrale XXXXX în cote de ½ cotă-parte
moștenitorilor testamentari Alexandru Ursu și Radu Ursu.
La data de 12 iulie 2018, reclamanții Alexandru Ursu și Radu Ursu au depus o
cerere de modificare a cerințelor din acțiune, solicitând modificarea cerinței de la pct.
2 din cererea de chemare în judecată, după cum urmează: partajarea construcțiilor cu
nr. cadastrale XXXXX în câte o ½ cotă-parte între moștenitorii testamentari
Alexandru Ursu și Radu Ursu.
Prin hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
2
fost respinsă acțiunea ca nefondată.
La data de 29 noiembrie 2019 Alexandru Ursu și Radu Ursu, reprezentanți de
avocatul Anatolie Ceachir, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă
integral.
Prin decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Alexandru Ursu și Radu Ursu și a fost menținută hotărârea din
04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La 12 august 2022 Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu, a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 14 noiembrie 2022 a depus
recurs suplimentar, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă integral sau, după caz,
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În motivarea recursului, recurentul a indicat că obiectul juridic al cererii de
chemare în judecată reprezintă recunoașterea masei succesorale, dar nu autorizarea
sau neautorizarea construcțiilor, fapt care urmează a fi probat într-un proces separat
cu implicarea altor părți/autorități în proces.
A menționat că prin soluția instanțelor de judecată se confirmă, pe de o parte, că
există două bunuri imobile/construcții, iar testamentul prevede că toată averea trece
în proprietatea moștenitorilor, însă, pe de altă parte, pentru aceste bunuri care le
folosește ca un bun proprietar și achită impozite nu poate fi stabilit nici un regim
juridic, încât nu ar fi autorizate.
Recurentul consideră că logica instanțelor de judecată este una absurdă,
deoarece în urma pronunțării hotărârii, existența fizică în natură a acestor bunuri
oricum va continua, iar după decesul lui Sava Ursu și Radu Ursu altă persoană care ar
putea pretinde la ele nu există.
A precizat că soluția instanțelor de judecată lasă fără proprietar niște construcții
care nu sunt supuse demolării, nu sunt întocmite procese-verbale cu privire la
contravenție în baza art. 179 din Codul contravențional, or, doar în urma unei
asemenea decizii de sancționare se poate considera o construcție neautorizată și există
o persoană sancționată în acest sens.
Recurentul a susținut că instanțele de judecată nu s-au expus în privința
dreptului de proprietate asupra materialelor de construcție folosite la construcția
beciului și a șurei, pretins a fi neautorizate.
Astfel, recurentul consideră că este cert și probat faptul că bunurile imobile:
beciul nr. 4 cu nr. cadastral XXXXX și șura nr. 1 cu nr. cadastral XXXXX situate în
mun. Chișinău, str. XXXXX în valoare totală de 125 934 de lei, aparțineau lui Sava
Ursu, dispun de număr cadastral, există în natură și pentru ele se achită impozite.
A precizat că, chestiunea cu privire la masa succesorală și eventual acceptarea
succesiunii și înregistrarea dreptului de proprietate, nu putea fi examinată în lipsa
organului cadastral, care ulterior urma să înregistreze această partajare și fără
reprezentantul Serviciului Fiscal de Stat, or, în sensul prevederilor art. 1517 din
3
Codul civil, termenul pentru acceptarea moștenirii în privința acestor bunuri expirase.
Recurentul a invocat că, eronat s-a interpretat și faptul că nu urmează a fi atrași
în proces Serviciul Fiscal de Stat și organul cadastral, or, potrivit art. 1517 din Codul
civil, termenul pentru acceptarea succesiunii este de 6 luni, termenul respectiv fiind
aplicabil indiferent de tipul moștenirii. Astfel, dat fiind faptul că în privința celorlalte
bunuri a fost acceptată moștenirea, iar în privința bunurilor respective nu a fost
acceptată moștenirea în termen, anume procedura specială cu atragerea Serviciului
Fiscal de Stat și a organului cadastral este unica soluție legală acceptată în acest
litigiu.
Recurentul a mai indicat că, reieșind din decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de
Apel Chișinău, instanța nu a aplicat prevederile art. 1444 din Codul civil, sub
aspectul dreptului material și nu a aplicat prevederile constatării faptului acceptării
moștenirii de către Alexandru Ursu în calitate de procedură specială de constatare a
faptelor cu valoare juridică privind acceptarea posesiunii prin intrarea în posesie.
A specificat că aceste circumstanțe au fost indicate în cererea de apel
suplimentară și au fost ignorate de către instanța de apel, care nici nu s-a expus
asupra faptului dacă se respinge sau se admite apelul suplimentar în partea
dispozitivă a hotărârii.
Recurentul a notat că instanțele ierarhic inferioare au aplicat în mod eronat
analogia legii, considerând că se urmărește legalizarea lucrărilor de construcție în
privința acestor bunuri imobile, pe când recurentul doar încearcă să își apere dreptul
de proprietate prin prisma prevederilor art. 46 din Constituție și a art. 1 al
Protocolului 1 CEDO.
A mai menționat că la decesul lui Radu Ursu și admiterea succesiunii în drepturi
în favoarea lui Alexandru Ursu, Curtea de Apel Chișinău a încălcat procedura de
admitere a succesiunii în drepturi, încălcând astfel prevederile art. 70 alin. (1), (2) din
Codul de procedură civilă. Prin urmare, instanța urma să emită o încheiere motivată
prin care să se expună asupra admiterii sau neadmiterii succesiunii în drepturi, însă,
Curtea de Apel Chișinău a soluționat drepturile și obligațiile unei persoane care nu
există în proces.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în
adresa participanților la proces copia deciziei contestate la 17 iunie 2022 (f.d. 130,
volumul II), inclusiv la poșta electronică a reprezentantului recurentului, avocatul
Serghei Rusu.
Astfel, recursul, declarat la 12 august 2022, este în termen.
La 05 septembrie 2022 și 17 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a
expediat în adresa participanților la proces copia recursului inițial și a recursului
suplimentar, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 152, 154-159,
212-217, volumul II).
Prin referința depusă la 30 septembrie 2022, Consiliul municipal Chișinău a
4
solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, deoarece nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă.
La 11 octombrie 2022 Nicolae Ursu a depus referință, prin care a solicitat
respingerea recursului, menționând că instanțele ierarhic inferioare corect au stabilit
starea de fapt, au identificat și aplicat cadrul legal pertinent speței, pronunțând o
soluție legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul
din 3 judecători prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a considerat recursul admisibil
și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se
examinează fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele cauzei în raport cu recursul declarat și obiecțiile expuse în
referințe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea integrală a
deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel
o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea
altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului
doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea
greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, potrivit
certificatului de deces seria/nr. DC-IV1435479 din 24 mai 2016, se atestă decesul lui
Sava Ursu.
Prin testamentul din 20 martie 2015, moștenitorii testamentari ai defunctului
Sava Ursu au fost desemnați Alexandru Ursu (certificat de calitate de moștenitor din
16 iunie 2016) și Radu Ursu (certificat de calitate de moștenitor din 04 septembrie
2017) ai averii întregi, care îi va aparține la data decesului, oriunde s-ar afla și din ce
ar fi alcătuită, în cote egale.
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Alexandru Ursu și Radu
Ursu au solicitat constatarea faptului că bunurile imobile, construcțiile cu nr.
cadastrale XXXXX din str. XXXXX, mun. Chișinău în valoare de 171 296 de4 lei,
fac parte din masa succesorală formată după decesul lui Sava Ursu și partajarea
construcțiilor nr. cadastrale XXXXX în câte o ½ cotă-parte între moștenitorii
testamentari.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia
netemeiniciei acțiunii și a respins-o integral.
La data de 29 noiembrie 2019 Alexandru Ursu și Radu Ursu, reprezentanți de
5
avocatul Anatolie Ceachir, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe,
solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă
integral.
Pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, la data de 01 februarie 2021
a decedat Radu Ursu, fapt confirmat prin certificatul de deces seria/nr. DC-IV
1885501, anexat la dosar (f.d. 80, volumul II).
În legătură cu acest fapt, în cadrul ședinței de judecată din 23 iunie 2021
Alexandru Ursu a solicitat amânarea ședinței pentru o altă dată, pentru a clarifica
problema succesiunii în drepturi a fiului decedat Radu Ursu. Instanța de apel a admis
cererea apelantului și a amânat examinarea cauzei pentru data de 20 octombrie 2021
(f.d. 82-83, volumul II).
Ședințele de judecată numite pentru 20 octombrie 2021 și 15 decembrie 2021
nu au avut loc, din motivul aflării judecătorului raportor în concediu medical,
examinarea cauzei fiind numită pentru 06 aprilie 2022.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 06 aprilie 2022,
reprezentantul apelantului Alexandru Ursu, avocatul Serghei Rusu, a depus în ședința
de judecată apel suplimentar, prezentând certificatul de moștenitor nr. 1-520 din 10
august 2021, prin care notarul Olga Golubciuc a atestat că moștenitori ai defunctului
Radu Ursu sunt părinții Alexandru Ursu și Larisa Ursu (f.d. 110-111, volumul II).
Instanța de apel a dispus anexarea apelului suplimentar la materialele cauzei și
a trecut la judecarea în fond a apelului, pronunțând la 06 aprilie 2022 dispozitivul
deciziei, prin care a respins apelul declarat de Alexandru Ursu și Radu Ursu și a
menținut hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.
113-114, volumul II).
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, analizând circumstanțele expuse în raport cu legislația în vigoare ce
guvernează raportul litigios, constată că la examinarea cauzei instanța de apel a
încălcat normele de drept procedural, din următoarele considerente.
Intentarea procesului civil are loc la cererea persoanei care revendică apărarea
unui drept al său încălcat sau contestat, libertății ori a unui interes legitim, rezultând
din prevederile art. 7 din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 57 din Codul de procedură civilă, capacitatea de a avea
drepturi și obligații procedurale civile (capacitatea de folosință a drepturilor
procedurale civile) este recunoscută în măsură egală tuturor persoanelor fizice și
organizațiilor care se bucură, conform legii, de dreptul adresării în judecată pentru
apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime. Lipsa capacității
procesuale de folosință poate fi invocată în orice fază a procesului. Actele de
procedură îndeplinite de persoana lipsită de capacitatea de folosință sunt nule.
Conform art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă, capacitatea de a-și
exercita în volum deplin, personal sau printr-un reprezentant drepturile și obligațiile
procedurale în judecată (capacitatea de exercițiu al drepturilor procedurale civile) o
au persoanele fizice de la vârsta de 18 ani, precum și persoanele juridice, iar în
6
cazurile prevăzute de lege, entitățile care nu au personalitate juridică, dar dispun de
organe de conducere proprii.
Potrivit art. 70 din Codul de procedură civilă, în cazul ieșirii uneia dintre părți
din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească
(deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte cazuri de
subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea
în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. Actele săvârșite pînă la intrarea în
proces a succesorului sunt obligatorii lui în măsura în care ar fi fost obligatorii
persoanei pe care succesorul în drepturi a subrogat-o. Încheierea instanței despre
refuzul în admiterea succesorului poate fi atacată cu recurs.
Succesiunea procesuală, ca instituție a dreptului procesual civil, reglementează
trecerea drepturilor și obligațiilor procesuale de la o persoană (predecesor) la alta
(succesor în drepturi procesuale).
În cazul ieșirii uneia dintre părți din raportul litigios (moartea persoanei fizice),
instanța de judecată permite înlocuirea acestei părți cu succesorul ei în drepturi.
Succesiunea procesuală are loc doar în cazurile când este posibilă succesiunea
în drepturile materiale.
În ce privește capacitatea procesuală de folosință, aceasta constituie o condiție
pentru a fi parte la procesul civil, dar și o premisă pentru exercițiul acțiunii civile și
dăinuirea procesului pentru soluționarea acestuia în fond.
Totodată, prezența capacității procesuale de folosință în calitate de condiție
pentru exercitarea acțiunii trebuie să persiste pe întreaga durată a procesului. Lipsa
acestei calități marchează încetarea procesului, dacă nu poate fi dispusă succesiunea
în drepturile și obligațiile procesuale.
Încetarea capacității de folosință încheie activitatea judiciară indiferent de faza
în care survine acest eveniment, dacă nu survine transmiterea calității procesuale în
conformitate cu prevederile art. 70 din Codul de procedură civilă.
Lipsa capacității procesuale de folosință în calitate de excepție de procedură
poate fi invocată în orice fază a procesului. Instanța de judecată datorită regimului de
excepție absolută invocă această excepție din oficiu.
În speță, se constată că, după decesul apelantului Radu Ursu și eliberării
certificatului de moștenitor, instanța de apel nu a soluționat problema înlocuirii părții
cu succesorul ei în drepturi și de fapt, a examinat și respins apelul unei persoane
fizice decedate, fapt ce contravine normelor procedurale.
În procesul-verbal al ședinței de judecată din 06 aprilie 2022, instanța a indicat
că apelantul Radu Ursu nu s-a prezentat, fiind citat legal și a trecut la judecarea
apelului fără a se pronunța asupra succesiunii în drepturi, circumstanță pe care
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție o apreciază drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de
recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs.
Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
7
recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la
Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul
garantat al părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se admite recursul declarat de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul
Serghei Rusu.
Se casează integral decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexandru Ursu și
Radu Ursu împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Victor
Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea faptului că bunurile
imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între
moștenitorii testamentari, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Mariana Pitic
8