2ac-207/23 — constatrea faptului ca bunurile imobile fac parte din masa succesorala si partajarea bunurilor imobile intre mostenitorii testamentari

Dosarul nr. 2ac-207/2023 2-17217646-01-2ac-07062023 Î N C H E I E R E 28 iunie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos examinând cererea depusă de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Ursu și Radu Ursu împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Victor Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea faptului că bunurile imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între moștenitorii testamentari, c o n s t a t ă: La 15 noiembrie 2017, Alexandru Ursu și Radu Ursu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Victor Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea masei succesorale și atribuirea bunurilor în proprietate.

La 12 iulie 2018, Alexandru Ursu și Radu Ursu au depus o cerere de modificare a cerințelor din acțiune, solicitând constatarea masei succesorale și partajarea construcțiilor cîte ½ cotă-parte între moștenitorii testamentari. Prin hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă acțiunea depusă de Alexandru Ursu și Radu Ursu. Prin decizia din 06 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexandru Ursu și Radu Ursu și a fost menținută hotărârea din 04 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 14 decembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu, casată integral decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

1 La 29 mai 2023, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) și g) din Codul de procedură civilă, Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu, a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad. În motivarea cererii, a invocat că la Curtea de Apel Chișinău se află spre examinare alte 5 cauze, dintre aceleași părți, conexe prin temeiul de apariție și obiect cu prezenta cauză, motiv din care a considerat că examinarea în continuare de către Curtea de Apel Chișinău a acestei cauze este imposibilă, fiind necesară strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad, pentru a nu admite prejudicierea drepturilor apelantului, cât și a intimaților.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea depusă de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu cu privire la strămutarea cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază cererea ca neîntemeiată, din motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prezenta cauză civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Ursu și Radu Ursu împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Victor Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea faptului că bunurile imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între moștenitorii testamentari, se află în procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a restituirii cauzei spre rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție prin decizia 14 decembrie 2022. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) lit. f) și g) din Codul de procedură civilă, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; în circumstanțe excepționale, instanța competentă să judece cauza nu poate funcționa timp îndelungat.

În conformitate cu art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. Raportând prevederile legale enunțate la circumstanțele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că argumentele invocate de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu, în cererea privind strămutarea cauzei la o altă instanță egală grad, nu sunt întemeiate și nu cad sub incidența art. 43 alin. (2) lit. f) și g) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată menționează că cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesuală civilă și bazată pe probe doveditoare ce confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării vreunui temei care ar permite constatarea acestui fapt ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților. 2 La caz, nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente, pertinente, ce ar putea indica asupra eventualelor bănuieli de părtinire a judecătorilor prin prisma circumstanțelor cauzei sau de calitatea participanților la proces la examinarea cererii de strămutare, sau circumstanțe excepționale și instanța competentă să judece cauza nu poate funcționa timp îndelungat.

Alegațiile invocate de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu, precum că la Curtea de Apel Chișinău se află spre examinare 5 cauze conexe cu cauza dată și este necesară strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad pentru a nu admite prejudicierea drepturilor apelantului, cât și ale intimaților, sunt declarative, fără argumente și suport probatoriu. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv.

Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată. Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge cererea depusă de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de apel. În conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de către Alexandru Ursu, reprezentat de avocatul Serghei Rusu cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

3 Se remite Curții de Apel Chișinău, cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Ursu și Radu Ursu împotriva Consiliului municipal Chișinău, intervenienți accesorii Victor Ursu, Vladimir Ursu și Nicolae Ursu cu privire la constatarea faptului că bunurile imobile fac parte din masa succesorală și partajarea bunurilor imobile între moștenitorii testamentari, pentru examinare în ordine de apel, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Viorica Puica Judecători Oxana Parfeni Aliona Donos 4