AFFAIRE HRISTOVA ET AUTRES c. BULGARIE

AFFAIRE HRISTOVA ET AUTRES c. BULGARIE (CtEDO, 2022)

SECȚIUNEA A PATRA CAUZA HRISTOVA ȘI ALTELE c. BULGARIA (Cercetarea nr. 48411//15) HOTĂRÂREA Această versiune a fost rectificată la 22 august 2022 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții. STRASBURG 14 iunie 2022 Această hotărâre este definitivă. Poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Hristova și alte c. Bulgaria, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care face parte dintr-un comitet compus din Tim Eicke, președinte, Faris Vehabović, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ludmila Milanova graffière de secțiune f.f. 48411//15) împotriva Republicii Bulgaria, dintre care patru resortisanți ai acestui stat, ale căror liste și detalii relevante sunt prezentate în tabelul anexat (în ceea ce privește persoanele fizice), reprezentați de dl Ekimdzhiev și de dl Stefanova, avocații din Plovdiv, au sesizat Curtea la data de 25 Septembrie 2015 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 17 mai 2022, în fața reprezentantului său, dl V. Obretenov, de la Ministerul Justiției, obiecțiunile formulate la articolele 6 alineatul (1), 8 și 13 din Convenția privind percheziția efectuată în casa de campanie a reclamanților și de a declara inadmisibilă cererea pentru surplus, observațiile părților, după ce a deliberat în camera consiliului la 17 mai 2022, Renunță la hotărârea adoptată la această dată. La 26 martie 2015, poliția a efectuat o percheziție în casa de campanie a reclamanților fără permisiunea prealabilă a unui judecător. Poliția a confiscat o pușcă de vânătoare, o pușcă pneumatică, o rețetă a unei puști automate, trei pistoale și muniție. O anchetă penală a fost deschisă împotriva unuia dintre reclamanții pentru posesie ilegală de arme și muniție. La 27 martie 2015, un judecător al Tribunalului de District din Montana a aprobat percheziția și sechestrarea efectuate. Prin prezentarea generală a faptului că obiectele căutate puteau fi ușor mutate sau ascunse, este vorba despre un caz urgent în care percheziția era singura modalitate de a colecta și de a păstra dovezi și a constatat că normele procedurale fuseseră respectate. În octombrie 2015, Parchetul de District din Montana a pus capăt urmăririi penale din cauza lipsei unor dovezi suficiente ale unei infracțiuni. Invocând articolele 6 alineatul (1), 8 și 13 și din convenție, reclamanții se plâng de percheziția în cauză și de lipsa unor căi de atac interne efective în această privință. Observații preliminare Prima recurentă, domnul Ivana Hristova, a decedat la 4 aprilie 2021, în timp ce procedura în fața Curții era pendinte. Fiica sa, domnul Snezhanka Nikolova, născută în 1949 și rezidentă în Montana, și-a exprimat dorința de a menține cererea formulată inițial de recurentă. Având în vedere obiectul prezentei cauze, toate elementele de care dispune și jurisprudența sa relevantă în această privință (Ergezen c. Turcia, nr. 73359/10, § 28 și 29, 8 aprilie 2014), Curtea consideră că fiica lui M. Ivana Hristova are un interes legitim în menținerea cererii în numele defunctului și, prin urmare, recunoaște calitatea acesteia pentru a se substitui acum acestei reclamante. Este necesar să se respingă obiecțiile guvernului. În primul rând, în lipsa oricărei acuzații de tratamente violente sau nepotrivite pe care le-au suferit polițiștii în timpul percheziției în cauză (a se vedea, a contrario Posevini c. Bulgaria, 63638/14, §§ 48-57, 19 ianuarie 2017), acțiunile compensatorii sugerate de guvern, și anume o acțiune în despăgubire în temeiul Legii privind răspunderea statului și a municipalităților pentru daune sau în temeiul Legii privind obligațiile și contractele, nu pot fi considerate ca fiind suficient de efective în cazul de față, din cauza lipsei unor dovezi convingătoare de contrariul și din cauza motivelor expuse deja în alte cauze bulgare relativ similare ( Govedarski c. Bulgaria , nr 34957/12, § 72-74, 16 februarie 2016 și Stoyanov și alții c. Bulgaria , nr. 55388/10, § 114 și 115, 31 martie 2016). În al doilea rând, faptul că doi dintre reclamanți, dnii Petrov și Georgiev, au declarat autorităților adrese permanente într-o altă localitate nu poate elimina în casa lor de familie de la țară caracterul de În sensul art. 8, dat fiind că au demonstrat existența unor legături suficiente și continue cu această locuință (a se vedea mutatis mutandis Prokopovich c. Rusia, nr 58255/00, § 37, CEDH 2004-XI (extracturi)). Constatând, de asemenea, că acest at nu este în mod vădit nefondat sau inadmisibil pentru un alt motiv prevăzut la art. 35 din Convenție, Curtea declară admisibil acest lucru. Pe fond Curtea a constatat deja încălcări ale articolului 8 în aceleași circumstanțe a posteriori cu cele ale prezentei cauze. În hotărârile citate anterior Govedarski (citată anterior, §§ 78-89) și Stoyanov și altele (citată la §§ 123-134), Comisia a constatat că, în absența unei autorizații prealabile sau a unui control efectiv al legalității și al necesității perchezițiilor efectuate, acestea nu erau înconjurate de garanții suficiente împotriva arbitrarilor și, prin urmare, nu puteau fi considerate ca fiind prevăzute de lege. În sensul articolului 8 din Convenție, Curtea consideră că aceste concluzii sunt aceleași în raport cu percheziția efectuată la domiciliul reclamanților, în măsura în care aprecierea caracterului urgent al percheziției a fost făcută într-un mod stereotip, fără motivare specifică legată de circumstanțele cazului concret (punctele 1 și 2 de mai sus). Prin urmare, a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție. Reclamanții au formulat o Ö Õ sub unghi de la art. 13 Õ pentru a se plânge de lipsa unei căi de atac interne care să le permită să conteste legalitatea percheziției efectuate. Constatând că acest Õ nu este în mod vădit nefondat, în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din Convenție și că Õ nu se confruntă cu niciun alt motiv de imputare, Curtea declară că este admisibil. După examinarea tuturor elementelor aflate în posesia sa, Comisia concluzionează că: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . De asemenea, reclamanții au ridicat o ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Cu toate acestea, având în vedere faptele din speță, argumentele părților și concluziile la care aceasta a ajuns pe teren de la articolele 8 și 13 din convenție [punctele 9, 10 și 12 de mai sus], Curtea consideră că nu este necesar să se pronunțe separat cu privire la acest din urmă aspect (a se vedea, mutatis mutandis, Posevini, citată anterior, §§ 88-92). Reclamanții solicită 8 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care îl consideră a fi suferit și 5 422,48 EUR (EUR) pentru cheltuielile și cheltuielile de judecată pe care le-au angajat în cadrul procedurii desfășurate în fața Curții și solicită ca această ultimă sumă să fie transferată în contul firmei de avocatură Ekimdzhiev și al partenerilor [1] 16. Guvernul consideră că aceste pretenții sunt exagerate și nejustificate. 17. Curtea acordă în comun reclamanților 2 500 EUR pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit. 18. Având în vedere documentele aflate în posesia sa și jurisprudența sa, Curtea apreciază că suma de 2 a fost acordată în mod rezonabil reclamanților. 000 EUR pentru procedura desfășurată în fața acesteia, plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit, care urmează să fie transferată direct în contul firmei de avocatură Ekimdzhiev și al partenerilor [2] DE CES, CURȚIA, LA nu este cazul să se ia în considerare faptul că, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție, statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele următoare, să fie convertite în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului 500 EUR (două mii cinci sute EUR), împreună cu reclamanții, plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă cu titlu de impozit, pentru daune morale 000 EUR (două mii de euro), plus orice sumă care poate fi datorată din această sumă de către reclamanții cu titlu de impozit, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, care urmează să fie transferată direct în contul firmei de avocatură Ekimdzhiev și al partenerilor [3] de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale restrâng surplusul cererii de satisfacție echitabilă. Prezentat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 14 iunie 2022, în temeiul articolului 77 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Ludmila Milanova Tim Eicke Grefier adjunct f.f. Președinte Appendiz Cerere nr. 48411//15 Lista reclamanților Nume Nume Nume Anul nașterii: Locul nașterii Locul nașterii: Ivana Tsvetanova HRISTOVA 1928 (decedată în 2021) Bulgaria Erden Lyuba Damyanova DEKEMVRIEVA 1950 Bulgaria Montana Damyan Petkov GEORGIEV 1980 Bulgaria Montana Petko Georgiev PETROV 1948 Bulgaria Montana [1] Rectificat la 22 august 2022: textul a fost următorul:

QUATRIÈME SECTION

AFFAIRE HRISTOVA ET AUTRES c. BULGARIE

(Requête n

o

48411/15)

ARRÊT

Cette version a été rectifiée le 22 août 2022

conformément à l’article 81 du règlement de la Cour.

STRASBOURG

14 juin 2022

Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme.

En l’affaire Hristova et autres c. Bulgarie,

La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant en un comité composé de

:

Tim Eicke,

président,

Faris Vehabović,

Pere Pastor Vilanova,

juges,

et de

Ludmila Milanova

,

greffière adjointe

de section f.f.

,

Vu

:

la requête (n

o

48411/15) contre la République de Bulgarie et dont quatre ressortissants de cet État, dont la liste et les précisions pertinentes figurent dans le tableau joint en annexe («

les requérants

»), représentés par M

es

M.

Ekimdzhiev et S. Stefanova, avocats à Plovdiv, ont saisi la Cour le 25

septembre 2015 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales («

la Convention

»),

la décision de porter à la connaissance du gouvernement bulgare («

le

Gouvernement

»), représenté par son agent, M. V. Obretenov, du ministère de la Justice, les griefs tiré des articles 6 § 1, 8 et 13 de la Convention concernant la perquisition effectuée dans la maison de campagne des requérants et de déclarer irrecevable la requête pour le surplus,

les observations des parties,

Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 17 mai 2022,

Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date

:

OBJET DE L’AFFAIRE

1

.

Le 26 mars 2015, la police effectua une perquisition dans la maison de campagne des requérants sans l’autorisation préalable d’un juge. Les policiers saisirent un fusil de chasse, un fusil pneumatique, une réplique d’un fusil d’assaut automatique, trois pistolets et des munitions. Une enquête pénale fut ouverte contre l’un des requérants pour détention illégale d’armes et de munitions.

2

.

Le 27 mars 2015, un juge du tribunal de district de Montana approuva la perquisition et saisie effectuées. En exposant, de manière générale, que les objets recherchés pouvaient être facilement déplacés ou cachés, il estima qu’il s’agissait d’un cas urgent où la perquisition était le seul moyen de recueillir et préserver des preuves et il constata que les règles de procédure avaient été respectées.

3

.

En octobre 2015, le parquet de district de Montana mit fin aux poursuites pénales en raison de l’absence de preuves suffisantes de la commission d’une infraction pénale.

4

.

Invoquant les articles 6 § 1, 8 et 13 et de la Convention, les requérants se plaignent de la perquisition en cause et de l’absence de voies de recours internes effectives

à cet égard.

APPRÉCIATION DE LA COUR

observations préliminaires

5.

La première requérante, M

me

Ivana Hristova, est décédée le 4 avril 2021, alors que la procédure devant la Cour était pendante. Sa fille, M

me

Snezhanka Nikolova, née en 1949 et résidant à Montana, a exprimé le souhait de maintenir la requête introduite à l’origine par cette requérante.

6.

Eu égard à l’objet de la présente affaire, à l’ensemble des éléments dont elle dispose et à sa jurisprudence pertinente en la matière (

Ergezen c. Turquie

, n

o

73359/10, §§ 28 et 29, 8 avril 2014), la Cour estime que la fille de M

me

Ivana Hristova possède un intérêt légitime à maintenir la requête au nom de la défunte. Elle lui reconnaît dès lors qualité pour se substituer désormais à cette requérante.

SUR LA VIOLATION ALLÉGUÉE DE L’ARTICLE

8

DE LA CONVENTION

Sur la recevabilité

7.

Il y a lieu de rejeter les objections d’irrecevabilité soulevées par le Gouvernement. En premier lieu, en l’absence de toute allégation de traitements violents ou inappropriés subis aux mains des policiers pendant la perquisition en cause (voir,

a contrario

,

Posevini c. Bulgarie

, n

o

63638/14, §§ 48-57, 19 janvier 2017), les recours compensatoires suggérés par le Gouvernement, à savoir une action en dommages et intérêts en vertu de la loi sur la responsabilité de l’État et des communes pour dommage ou en vertu de la loi sur les obligations et les contrats, ne sauraient être considérés comme suffisamment effectifs dans le cas d’espèce, faute de preuves convaincantes du contraire et pour les raisons déjà exposées dans d’autres affaires bulgares relativement similaires (

Govedarski c. Bulgarie

, n

o

34957/12, §§ 72-74, 16

février 2016 et

Stoyanov et autres c. Bulgarie

, n

o

55388/10, §§ 114 et 115, 31 mars 2016). En deuxième lieu, le fait que deux des requérants, MM. Petrov et Georgiev, ont déclaré aux autorités des adresses permanentes dans une autre localité ne saurait enlever à leur maison familiale de campagne le caractère de «

domicile

», au sens de l’article 8, étant donné qu’ils ont démontré l’existence de liens suffisants et continus avec cette habitation (voir,

mutatis mutandis

,

Prokopovitch c. Russie

, n

o

58255/00, § 37, CEDH 2004-XI (extraits)).

8.

Constatant par ailleurs que ce grief n’est pas manifestement mal fondé ni irrecevable pour un autre motif visé à l’article 35 de la Convention, la Cour le déclare recevable.

Sur le fond

9

.

La Cour a déjà constaté des violations de l’article 8 dans des circonstances identiques

a posteriori

à celles de la présente affaire. Dans ses arrêts précités

Govedarski

(précité, §§ 78-89) et

Stoyanov et autres

(précité, §§ 123-134), elle a constaté que, en l’absence d’une autorisation préalable ou d’un contrôle effectif de la légalité et de la nécessité des perquisitions effectuées, celles-ci n’étaient pas entourées de garanties suffisantes contre l’arbitraire et ne pouvaient donc pas être considérées comme «

prévues par la loi

» au sens de l’article 8 de la Convention. La Cour estime que ces mêmes conclusions s’imposent vis-à-vis de la perquisition effectuée dans le domicile des requérants dans la mesure où l’appréciation du caractère urgent de la perquisition a été faite de manière stéréotypée, sans motivation spécifique liée aux circonstances du cas concret (paragraphes 1 et 2 ci-dessus).

10

.

Partant, il y a eu violation de l’article 8 de la Convention.

SUR la VIOLATION ALLÉGUÉE de l’article 13 de la convention

11.

Les requérants ont formulé un grief sous l’angle de l’article 13 pour se plaindre de l’absence de recours interne leur permettant de contester la légalité de la perquisition effectuée. Constatant que ce grief n’est pas manifestement mal fondé au sens de l’article 35 § 3 a) de la Convention et qu’il ne se heurte à aucun autre motif d’irrecevabilité, la Cour le déclare recevable.

12

.

Après examen de l’ensemble des éléments en sa possession, elle conclut qu’ils font également apparaître une violation de l’article 13 de la Convention, combiné avec l’article 8, eu égard à ses constats dans les affaires relativement similaires

Posevini

(précité, §§ 83-87) et

Stoyanov et autres

(précité, §§ 152-154).

SUR LE grief tiré de l’article 6 § 1 de la convention

13.

Les requérants ont également soulevé un grief sous l’angle de l’article

6 § 1 de la Convention. Constatant qu’il n’est pas manifestement mal fondé au sens de l’article 35 § 3 a) de la Convention et qu’il ne se heurte à aucun autre motif d’irrecevabilité, la Cour le déclare recevable.

14.

Cependant, eu égard aux faits de l’espèce, aux arguments des parties et aux conclusions auxquelles elle est parvenue sur le terrain des articles 8 et

13 de la Convention (paragraphes 9, 10 et 12 ci-dessus), la Cour estime qu’il n’y a pas lieu de statuer séparément sur ce dernier grief (voir,

mutatis mutandis

,

Posevini,

précité, §§

88-92).

APPLICATION DE L’ARTICLE 41 DE LA CONVENTION

15.

Les requérants demandent 8

000 euros (EUR) au titre du dommage moral qu’ils estiment avoir subi et 5

422,48 euros (EUR) au titre des frais et dépens qu’ils disent avoir engagés dans le cadre de la procédure menée devant la Cour. Ils demandent que cette dernière somme soit transférée sur le compte du cabinet d’avocats Ekimdzhiev et partenaires

[1]

.

16.

Le Gouvernement estime que ces prétentions sont exagérées et injustifiées.

17.

La Cour octroie conjointement aux requérants 2

500 EUR

pour dommage moral,

plus tout montant pouvant être dû sur cette somme à titre d’impôt.

18.

Compte tenu des documents en sa possession et de sa jurisprudence, la Cour juge raisonnable d’allouer aux requérants la somme de 2

000 EUR pour la procédure menée devant elle, plus tout montant pouvant être dû sur cette somme à titre d’impôt, à transférer directement sur le compte du cabinet d’avocats Ekimdzhiev et partenaires

[2]

.

PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L’UNANIMITÉ,

Déclare

la requête recevable

;

Dit

qu’il y a eu violation de l’article 8 de la Convention

;

Dit

qu’il y a eu violation de l’article 13 de la Convention

;

Dit

qu’il n’y a pas lieu d’examiner le grief formulé sur le terrain de l’article 6 § 1 de la Convention

;

Dit

,

a)

que l’État défendeur doit verser aux requérants, dans un délai de trois mois les sommes suivantes, à convertir dans la monnaie de l’État défendeur

au taux applicable à la date du règlement

:

2

500 EUR (deux mille cinq cents euros), conjointement aux requérants, plus tout montant pouvant être dû sur cette somme à titre d’impôt, pour dommage moral

;

2

000 EUR (deux mille euros), plus tout montant pouvant être dû sur cette somme par les requérants à titre d’impôt, pour frais et dépens, à transférer directement sur le compte du cabinet d’avocats Ekimdzhiev et partenaires

[3]

;

b)

qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ces montants seront à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage

;

Rejette

le surplus de la demande de satisfaction équitable.

Fait en français, puis communiqué par écrit le 14 juin 2022, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement.

Ludmila Milanova

Tim Eicke

Greffière adjointe f.f.

Président

Appendix

Requête n

o

48411/15

Liste des requérants

N

o

Prénom NOM

Année de naissance

Nationalité

Lieu de résidence

1.

Ivana Tsvetanova HRISTOVA

1928 (décédée en 2021)

Bulgare

Erden

2.

Lyuba Damyanova DEKEMVRIEVA

1950

Bulgare

Montana

3.

Damyan Petkov GEORGIEV

1980

Bulgare

Montana

4.

Petko Georgiev PETROV

1948

Bulgare

Montana

[1]

Rectifié le 22 août 2022

: le texte était le suivant

: «

de leurs représentants

»

[2]

Rectifié le 22 août 2022

: le texte était le suivant

: «

de leurs représentants

»

[3]

Rectifié le 22 août 2022

: le texte était le suivant

: «

de leurs représentants

»