3ra-189/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-189/22 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-189/22

2-21008041-01-3ra-18022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

ÎNCHEIERE

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Constantin Cobzac și Viorica

Cobzac, reprezentați de avocatul Daniel Cobzac

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Constantin Cobzac și Vioricăi Cobzac împotriva Primăriei municipiului Chișinău și

Primarului general al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil

împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost casată hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și

emisă o nouă deciziei, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată

constată:

La 19 ianuarie 2021, Constantin Cobzac și Viorica Cobzac au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Primarului general

al municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii au invocat că în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare a bunului în proprietate privată din 25 noiembrie 2013, au dobândit în

proprietate privată încăperea nelocativă cu numărul cadastral XXXXX situată pe str.

XXXXX mun. XXXXX, iar la 16 ianuarie 2018, pe numele lor a fost eliberat

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 25/18 pentru resistematizarea încăperii

menționate, cu organizarea unei intrări suplimentare în vederea amplasării unui

oficiu, în care se menționa raportul de expertiză tehnică nr. 2073-07-07/T elaborat

de Direcția de verificare și expertizare a proiectelor în construcții, prin care a fost

evaluată starea tehnică a clădirii privind posibilitatea resistematizării încăperilor

nelocative, fiind acordat un aviz pozitiv pentru efectuarea lucrărilor de

1

resistematizare și organizarea unei intrări suplimentare în vederea amplasării unui

oficiu.

Ulterior, la 19 iulie 2018, le-a fost eliberată autorizația de construire nr. 388-

c/18 pentru resistematizarea încăperii cu numărul cadastral XXXXX din str.

XXXXX mun. XXXXX, cu organizarea unei intrări suplimentare, în vederea

amplasării unui oficiu.

Au comunicat că la 20 noiembrie 2018, Constantin Cobzac a aflat despre

dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 cu

privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018, iar la

27 noiembrie 2018, Viorica Cobzac a recepționat scrisoarea nr. 06-28/2402, prin

care a fost informată despre dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-

d din 15 noiembrie 2018 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-

c/18 din 19 iulie 2018.

Astfel, potrivit dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-d din

15 noiembrie 2018, s-a dispus revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din

19 iulie 2018, eliberată lor pentru resistematizarea încăperii indicate, cu organizarea

unei intrări suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu.

Au precizat reclamanții că au solicitat anterior și au obținut de la Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova un aviz privind permiterea

resistematizării încăperilor nelocative din str. XXXXX mun. XXXXX, cu

organizarea unei intrări suplimentare în vederea amplasării unui oficiu.

Așadar, a fost eliberată fișa de avizare în faza de proiect de execuție, emisă în

baza procesului-verbal al ședinței Consiliului National al Monumentelor Istorice

nr. 8 din 25 mai 2018, prin care a fost aprobată documentația de proiect pentru

solicitarea autorizației de construire pe adresa str. XXXXX mun. XXXXX.

Au relatat că la 20 decembrie 2018, s-au adresat către Primăria și Primarul

general al municipiului Chișinău cu o cerere prealabilă, prin care au solicitat

anularea/revocarea dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-d din

15 noiembrie 2018 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-C/18 din

19 iulie 2018, ca fiind ilegală.

La 14 ianuarie 2019, au recepționat răspunsul nr. 21/2307 din 4 ianuarie 2019

la cererea prealabilă din 20 decembrie 2018, prin care au fost informați că pretențiile

nu pot fi examinate, deoarece au fost înaintate tardiv, cu omiterea termenelor de

prescripție, stabilite de lege, motiv pentru care au înaintat în instanța de judecată o

acțiune privind anularea dispoziției viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-d

din 15 noiembrie 2018 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18

din 19 iulie 2018.

La 21 mai 2019, a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani nr. 3-396/19, prin care acțiunea înaintată a fost admisă integral, fiind anulat

răspunsul/refuzul Primăriei municipiului Chișinău din 14 ianuarie 2019 și dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr.891-d din 15 noiembrie 2018 ca fiind ilegale.

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și adoptată o nouă

decizie, prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Constantin

2

Cobzac și Viorica Cobzac, cu anularea răspunsului/refuzului Primăriei municipiului

Chișinău din 14 ianuarie 2019 și dispoziției viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d

din 15 noiembrie 2018 cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18

din 19 iulie 2018.

Prin decizia din 13 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, au fost casate

integral decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, prin care

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Constantin

Cobzac și Viorica Cobzac.

Au indicat reclamanții că, ținând cont de obiecțiile Primarului general al

municipiului Chișinău cu referire la autorizația de construire nr. 388-c/18 din

19 iulie 2018 și conformându-se acestora, dânșii s-au adresat la 27 iulie 2020 în

adresa Primăriei municipiului Chișinău cu o cerere de eliberare a autorizației de

construire în vederea executării lucrărilor pentru construirea obiectului finalizarea

lucrărilor de resistematizare a încăperilor nelocative, în vederea amplasării unui

oficiu, și anume, reparația capitală a scării existente de acces la încăperile private

nelocative, cu închiderea scării conform documentației de proiect, avizate de către

Direcția Generală Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, la care au anexat

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 25/18 din 16 ianuarie 2018, proiectul

de formare a bunului imobil nr. XXXXX, contractul de vânzare-cumpărare a bunului

în proprietate privată din 25 noiembrie 2013, contractul de vânzare-cumpărare a

bunului în proprietate privată din 25 noiembrie 2013, actele de identitate ale lor,

extrasul din documentația de proiect, memoriu explicativ, planul general avizat de

către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, fațada principală și

laterală avizate de către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare,

planul de organizare a lucrărilor de construcție avizat de către Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare, avize de verificare a documentației de

proiect, aviz de verificare nr. 1/25.06.2018, verificator Veaceslav Refej nr. 160, aviz

de verificare nr. 1/25.06.2018, verificator Nicolai Maslo nr. 167, avizul Direcției

generale locativ-comunală și amenajare privind coordonarea construcției nr. 07 din

23 iunie 2018, autorizația de construire nr. 388-c/2018 din 19 iulie 2018, dispoziția

nr. 891/d din 15 noiembrie 2018, contractul privind supravegherea de autor nr.

0192/18/s din 27 iunie 2018.

La cererea de eliberare a autorizației de construire a fost anexată și adresarea

lui Constantin Cobzac către viceprimarul mun. Chișinău, în care a fost menționat că

lucrările interioare de resistematizare a încăperilor private nelocative au fost

executate în baza autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018, care

ulterior, la 15 noiembrie 2018, a fost abrogată prin dispoziția cu nr. 891/d din

15 noiembrie 2018, semnată de către Nistor Grozavu în calitate de vice-primar al

municipiului Chișinău întru revederea/excluderea soluției de executare a unei scări

de acces spre încăperile nominalizate, avizată inițial pozitiv de către Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării, iar ulterior revocată. Corectarea documentației de

proiect cu excluderea scării cu pricina a fost executată, ceea ce se vede din extrasul

din documentația de proiect anexat. Prin cererea indicată a fost solicitată eliberarea

3

unei autorizații de construire pentru reparația capitală a scării existente de acces spre

încăperile date, cu închiderea scării conform documentației de proiect, avizate de

către Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare.

La 17 august 2020, au recepționat prin poștă răspunsul Primăriei municipiului

Chișinău nr. R21/868AP din 11 august 2020, prin care a fost refuzată eliberarea

autorizației de construire solicitată de dânșii, motiv pentru care, la 11 septembrie

2020, s-au adresat Primăriei municipiului Chișinău cu o cerere prealabilă, prin care

au solicitat anularea actului de refuz al Primăriei municipiului Chișinău

nr. R21/868AP din 11 august 2020 și eliberarea autorizației de construire solicitate

prin cererea nr. 868AP din 27 iulie 2020.

Ca urmare, prin răspunsul Primăriei municipiului Chișinău nr. 21/1581 din

2 octombrie 2020, parvenit la 6 octombrie 2020, a fost indicat că finalizarea

lucrărilor de resistematizare a încăperilor nelocative, executate până la revocarea

autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018 prin dispoziția

viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 va fi

examinată după depunerea unei cereri noi.

Au mai notat că, având documentație de proiect depusă anterior la Primăria

municipiului Chișinău pentru resistematizarea încăperii menționate supra, cu

organizarea unei intrări suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu, s-au adresat

la Primăria municipiului Chișinău cu o cerere de eliberare a autorizației de

construcție, în conformitate cu cerințele legislației în vigoare.

Au afirmat că temeiurile de refuz în eliberarea autorizației de construire sunt

enumerate exhaustiv la art. 12 alin. (51) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, însă, la caz, nu este incident vreun

temei legal de refuz la eliberarea autorizației de construire dintre cele prevăzute în

norma enunțată.

Prin urmare, au considerat refuzul Primăriei municipiului Chișinău

nr. R21/868AP din 11 august 2020 de eliberare a autorizației de construire solicitate

de dânșii pentru construirea obiectului, finalizarea lucrărilor de resistematizare a

încăperilor nelocative cu numărul cadastral XXXXX, în vederea amplasării unui

oficiu, și anume, reparația capitală a scării existente de acces la încăperile private

nelocative, cu închiderea scării conform documentației de proiect, avizate de către

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare, este ilegal.

Au menționat că nici dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-

d din 15 noiembrie 2018, nici decizia nr. 3ra-465 din 13 mai 2020 a Curții Supreme

de Justiție nu au anulat actele ce au stat la baza emiterii autorizației de construire

nr. 388-c/18 pentru resistematizarea încăperii și, astfel, având în vedere valabilitatea

documentației de proiectare eliberată pentru resistematizarea încăperii indicate, cu

organizarea unei intrări suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu, supusă

verificării de către verificatorii atestați, precum și recepționată de autoritatea publică

locală, dânșii ar fi îndreptățiți să solicite Primăriei municipiului Chișinău eliberarea

autorizației de construire în vederea executării lucrărilor pentru construirea

obiectului și finalizarea lucrărilor de resistematizare a încăperilor nelocative cu

numărul cadastral XXXXX în vederea amplasării unui oficiu, și anume, reparația

4

capitală a scării existente de acces la încăperile private nelocative, cu închiderea

scării conform documentației de proiect, avizate de către Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare.

Au subliniat că actul de refuz al Primăriei municipiului Chișinău

nr. R21/868AP din 11 august 2020 este ilegal, absolut neîntemeiat și nemotivat și

necesită a fi anulat. În actul respectiv se face referire la dispoziția viceprimarului

municipiului Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 cu privire la revocarea

autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018, prin care a fost revocată

autorizația de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018, eliberată lor pentru

resistematizarea încăperii cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX, cu

organizarea unei intrări suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu.

Astfel, Primăria municipiului Chișinău a ignorat total solicitarea lor în

legătură cu reparația capitală a scării existente de acces la încăperile private

nelocative, cu închiderea scării conform documentației de proiect, avizate de către

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare. Or, cererea nr. 868AP din

27 iulie 2020 are un alt obiect decât autorizația de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie

2018 abrogată. Documentația de proiect, avizată de către Direcția generală

arhitectură, urbanism și relații funciare este în vigoare, avizările nefiind anulate și

efectul juridic al acestora nu a fost stins.

Au precizat că modificarea operată de proiectantul autorizat în documentație

de proiect în privința reparării scării cu ieșire în curtea blocului locativ reprezintă o

modificare ce nu necesită eliberarea unui nou certificat de urbanism, deoarece

modificarea efectuată nu se încadrează în ipoteza normei art. 16 din Legea privind

autorizarea lucrărilor de construcții.

Așadar, au accentuat că intrarea (scara) pentru reparația căreia se solicită

autorizație de construire de către dânșii este componentă a bunului imobil cu

numărul cadastral XXXXX, ce le aparține cu drept de proprietate, fiind prevăzută în

proiectul de formare a bunului imobil cu nr. XXXXX.

Suplimentar, au menționat că prin cererea nr. 868AP din 27 iulie 2020, dânșii

nu mai solicită autorizație de construire pentru reamplasarea scării de acces la

încăperile private nelocative, ci pentru efectuarea reparației capitale a scării de acces

existente, ceea ce nu se include în cele enumerate la art. 14 alin. (1) din Legea privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, ce ar putea fi efectuate în lipsa

certificatului de urbanism și a autorizației de construire.

Au considerat că la emiterea răspunsului Primăriei municipiului Chișinău

nr. R21/868AP din 11 august 2020, autoritatea publică locală urma să se conducă de

principiile procedurii administrative, consacrate în Codul administrativ, cum ar fi

legalitatea, principiu ce a fost încălcat, nefiind respectate nici prevederile art. 118

alin. (1)-(3) Cod administrativ, aplicabile în speță.

Și-au întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 21, 23, 24, 31, 118, 196,

207, 208, 209, 211, 212 Cod administrativ, art. 500-502 Cod civil, art. 52 lit. a) din

Legea nr. 835 din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării

teritoriului, art. 3, 21 alin. (1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, art. 5-7, 277-278 CPC, art. 4, 46 din Constituția

5

Republicii Moldova, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Au solicitat anularea actului de refuz al Primăriei municipiului Chișinăul

nr. R21/868AP din 11 august 2020 și a răspunsului Primăriei municipiului Chișinăul

la cererea prealabilă nr. 21/1581 din 2 octombrie 2020, obligarea Primăriei

municipiului Chișinăul să elibereze autorizația de construire solicitată prin cererea

nr. 868AP din 27 iulie 2020.

La 12 aprilie 2021, Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de

avocatul Daniel Cobzac au depus cerere de concretizare a cererii de chemare în

judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Primarului general al

municipiului Chișinău, prin care au solicitat anularea actului de refuz al Primăriei

municipiului Chișinăul nr. R21/868AP din 11 august 2020 și a răspunsului Primăriei

municipiului Chișinăul la cererea prealabilă nr. 21/1581 din 2 octombrie 2020,

obligarea Primăriei municipiului Chișinăul să elibereze autorizația de construire

solicitată prin cererea nr. 868AP din 27 iulie 2020.

Prin hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Cobzac și Viorica

Cobzac, reprezentați de avocatul Daniel Cobzac.

A fost anulat răspunsul Primăriei municipiului Chișinău nr. R21/868 AP din

11 august 2020 referitor la cererea nr. 868AP din 28 iulie 2020.

A fost anulat răspunsul Primăriei municipiului Chișinău nr. 21/1581 din

2 octombrie 2020 referitor la cererea prealabilă.

Au fost obligați Primăria municipiului Chișinău, Primarul general al

municipiului Chișinău să elibereze pe numele reclamantului Constantin Cobzac

autorizația de construire conform cererii nr. 868AP din 28 iulie 2020.

În susținerea soluției emise, verificând legalitatea și temeinicia răspunsurilor

Primăriei municipiului Chișinău nr. R21/868 AP din 11 august 2020 referitor la

cererea nr. 868AP din 28 iulie 2020 și nr. 21/1581 din 2 octombrie 2020 referitor la

cererea prealabilă sub aspectul corespunderii cu exigențele instituite de Codul

administrativ, prima instanță a constatat că actele au fost adoptate cu încălcarea

dreptului de a fi audiat, precum și în lipsa motivării, fiind adoptate cu încălcarea

principiului securității raporturilor juridice, în contextul anexării integrale de către

reclamanți la cererea nr. 868AP din 28 iulie 2020 cu privire la eliberarea autorizației

de construire, a înscrisurilor corespunzătoare.

Cu referire la lipsa de motivare, în contradicție cu prevederile art. 118

alin. (1)-(3) și 120 alin. (1) lit. f) Cod administrativ, prima instanță a reținut că actele

administrative contestate nu cuprind descrierea procedurii administrative care a stat

la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare

conținutului actului adoptat, or motivarea completă este obligatorie, fiind parte

integrantă a actului administrativ individual, condiționând legalitatea acestuia.

Totodată, instanța de judecată a considerat nejustificat argumentul Primăriei

municipiului Chișinău, care face referire la decizia nr. 3ra-465/2020 din 13 mai 2020

a Curții Supreme de Justiție, prin care instanța de recurs a constatat că autorizația de

construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018 a fost eliberată cu încălcarea prevederilor

6

art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție nr. 163 din

9 iulie 2010 și art. 10 alin. (2) din Legea condominiului fondului locativ nr. 913 din

30 martie 2000 și anume în lipsa acordului Centrului Cultural al Comunității

Evreiești (Biserica „I. Mangher”).

Or, acțiunea vizată avea ca obiect autorizația de construire nr. 388-c/18 din

19 iulie 2018 pentru resistematizarea încăperii cu numărul cadastral XXXXX din

str. XXXXX mun. XXXXX cu organizarea unei intrări suplimentare, în vederea

amplasării unui oficiu, pe când obiectului litigiului pendinte se referă la obligarea

Primăriei municipiului Chișinău, Primarului general al municipiului Chișinău de a

elibera pe numele reclamantului Constantin Cobzac autorizația de construire pentru

reparația capitală a scării existente de acces la încăperile private nelocative, cu

închiderea scării conform documentației de proiect, avizate de către Direcția

generală arhitectură, urbanism și relații funciare (conform cererii nr. 868AP din 28

iulie 2020).

Mai mult, contrar argumentelor pârâtului, la materialele cauzei este anexată

copia înscrisului semnat de Directorul Centrului Cultural al Comunității Evreiești

(Biblioteca „I. Mangher”) din care rezultă că nu are obiecții față de amplasarea unui

oficiu/sediu în spațiul amplasat cu un nivel mai jos de edificiul bibliotecii respective

și cu ieșire la str. XXXXX, situat la subsolul blocului locativ din str. XXXXX mun.

XXXXX, proprietarul căruia este Constantin Cobzac.

La 16 iunie 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Primarul general al municipiului Chișinău a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 22 septembrie 2021, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a fost prezentată

motivarea apelului.

Prin decizia din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 8 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și emisă o nouă

deciziei, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că solicitarea

intimaților din 27 iulie 2020 privind eliberarea autorizației de construire pentru

finalizarea lucrărilor de resistematizare a încăperilor nelocative cu numărul cadastral

XXXXX, în vederea amplasării unui oficiu, și anume, reparația capitală a scării

existente de acces la încăperile private nelocative, cu închiderea scării conform

documentației de proiect, avizate de către Direcția generală arhitectură, urbanism și

relații funciare a fost justificată de aceștia cu trimtiere la certificatul de urbanism nr.

25/18 din 16 ianuarie 2018, eliberat pe numele intimaților pentru resistematizarea

încăperii cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, cu

organizarea unei intrări suplimentare în vederea amplasării unui oficiu.

Astfel, instanța de apel a notat că certificatul de urbanism invocat de intimați

ca temei de solicitare a autorizației de construire a fost eliberat pentru elaborarea

documentației de proiect cu un alt obiect decât cel pentru care se solicită autorizația

de construire, iar valabilitatea certificatului de urbanism indicat din 16 ianuarie 2018

a expirat la 16 ianuarie 2019.

7

În acest context, potrivit adresării intimaților către viceprimarul municipiului

Chișinău din 27 iulie 2020 și a documentației de proiect prezentate, reiese că

documentația de proiect întocmită în baza certificatului de urbanism susmenționat a

fost corectată, iar intimații pretind că aceasta a fost avizată prin avizul eliberat de

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare la 23 iunie 2018, anterior

realizării în anul 2020 a intervențiilor la proiectul elaborat.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind eronate argumentele și

concluziile primei instanțe referitoare la decizia din 13 mai 2020 a Curții Supreme

de Justiție, deoarece intimații nu au probat înlăturarea inadvertențelor constatate prin

această decizie la emiterea autorizației de construire precedentă, inclusiv referitoare

la neautentificarea notarială a acordului Centrului Cultural al Comunității Evreiești

(biblioteca „I. Mengher”), invocat de prima instanță, iar faptul că solicitarea noii

autorizații de construire este realizată în baza actelor prezentate anterior de către

intimați la eliberarea autorizației precedente, revocate de autoritatea publică, cu

corectări ce diferă de condițiile certificatului de urbanism, denotă neîncadrarea

cererii intimaților din 27 iulie 2020 în exigențele legale, inclusiv în raport cu

constatările specificate supra ale Curții Supreme de Justiție din decizia din 13 mai

2020.

La 9 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Constantin Cobzac și

Viorica Cobzac, reprezentați de avocatul Daniel Cobzac au depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei

noi decizii de menținere a hotărârii primei instanțe.

La 24 februarie 2022, Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de

avocatul Daniel Cobzac au prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din

1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a

hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia recurată,

considerând-o ilegală și neîntemeiată, fiind pasibilă casării, deoarece instanța de

apel, la adoptarea soluției sale, a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, a

interpretat într-un mod eronat normele de drept material și de procedură, precum și

a admis încălcări și erori care au dus la soluționarea greșită a cauzei și la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

A considerat că instanța de apel în mod eronat, în argumentarea soluției sale,

a invocat dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, care se referă la conținutul certificatului de urbanism pentru

proiectare, or respectivele dispoziții nu sunt aplicabile în speță. În continuarea

motivării sale, instanța de apel, pornind de la norma juridică respectivă, a construit

raționamente care nu au fost invocate de către apelant în cererea de apel, practic,

substituindu-se în rolul apelantului (al autorității publice).

Astfel, prin aplicarea unei legi care nu trebuia aplicată, instanța de apel a

admis încălcarea dreptului lor la un proces echitabil la examinarea cauzei în apel,

depășind pretențiile apelantului și limitele judecării apelului.

8

De asemenea, a considerat eronată constatarea instanței de apel precum că

certificatul de urbanism invocat de dânșii ca temei de solicitare a autorizației de

construire a fost eliberat pentru elaborarea documentației de proiect cu un alt obiect

decât cel pentru care se solicită autorizația de construire.

Or, certificatul de urbanism nr. 25/18 din 16 ianuarie 2018 le-a fost eliberat

pentru elaborarea documentației de proiect privind resistematizarea încăperii cu

numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, iar cererea de eliberare

a autorizației de construire nr. 868AP din 27 iulie 2020, vizează eliberarea

autorizației de construire în vederea executării lucrărilor: finalizarea lucrărilor de

resistematizarea încăperii cu numărul cadastral XXXXX, în vederea amplasării unui

oficiu, și anume, reparația capitală a scării existente de acces la încăperile private

nelocative, cu închiderea scării conform documentației de proiect, avizate de către

Direcția generală arhitectură, urbanism și relații funciare.

Totodată, a remarcat că eliberarea autorizației de construire nu este

condiționată de aflarea în termenul de valabilitate al certificatului de urbanism,

deoarece certificatul de urbanism se eliberează în vederea elaborării documentației

de proiect și nu în vederea executării unor lucrări de construire sau a autorizării

lucrărilor respective.

Prin urmare, la data elaborării documentației de proiect, certificatul de

urbanism nr. 25/18 din 16 ianuarie 2018 era în vigoare. Iar la momentul înaintării

cererii de eliberare a autorizației de construire nr. 868AP din 27 iulie 2020,

documentația de proiectare eliberată pentru resistematizarea încăperii cu numărul

cadastral XXXXX din str. XXXXX mun. XXXXX, supusă verificării de către

verificatorii atestați, precum și recepționată de autoritatea publică locală, era în

vigoare, nefiind anulată, revocată sau prescrisă.

Astfel, dânșii fiind îndreptățiți să solicite Primăriei municipiului Chișinău,

prin cererea nr. 868AP din 27 iulie 2020, eliberarea autorizației de construire în

vederea executării lucrărilor propuse.

După cum rezultă din Proiectul de execuție obiect nr. 0192/18 din 2018:

„Resistematizarea încăperii cu numărul cadastral XXXXXdin str. XXXXX cu

organizarea unei intrări suplimentare în vederea amplasării unui oficiu”, din dosarul

administrativ depus de intimat în instanță, acesta are aplicată ștampila „avizat” a

Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a Consiliului municipal

Chișinău cu data de 8 iunie 2018.

Au precizat că în proiect se propune reamenajarea scării (treptelor) la accesul

existent din curte în încăperile nominalizate și închiderea accesului cu pereți cortină

din profile din PCVC cu termopane. Or, anume această propunere din proiect face

obiectul cererii nr. 868AP din 27 iulie 2020 privind eliberarea autorizației de

construire.

Totodată, pe planșele din proiectul de execuție obiect nr. 0192/18 din 2018,

care fac parte din dosarul administrativ depus de intimat în instanță și care au fost

anexate la cererea de chemare în judecată este notat de tipar „intrare existentă,

supusă reconstrucției și închiderii” - chiar pe mijlocul planșei „Plan general,

sc 1:500”.

9

Prin urmare, proiectul de execuție, elaborat în baza certificatului de urbanism

nr. 25/18 din 16 ianuarie 2018, prevedea expres reamenajarea scării (treptelor) la

accesul existent din curte în încăperile nominalizate, astfel încât, instanța de apel a

apreciat în mod eronat faptul că dânșii nu ar fi avut dreptul să solicite eliberarea

autorizației de construire anume pentru reparația scării existente la bunul imobil

propriu cu intrarea din curte.

Au accentuat că singurul lucru modificat în proiectul de execuție și marcat cu

o linie tăiată este „locul organizării intrării suplimentare (proiect)” pe planșa „Planul

general, sc 1:500”, lucrare pentru care dânșii nu solicită eliberarea autorizației de

construire. Respectiva modificare a avut loc în anul 2018, fiind în proiectul de

execuție finalizat în anul 2018, avizat în anul 2018 de către DGAURF a Consiliului

municipal Chișinău.

Au obiectat că instanța de apel a omis să dea apreciere actelor administrative

defavorabile emise de Primăria municipiului Chișinău cu referire la prezenta cauză,

ci a supus controlului judiciar dispoziția vicepreședintelui municipiului Chișinău

nr. 891-d din 15 noiembrie 2018.

Instanța de apel s-a abătut de la obiectul cererii de chemare în judecată și a

pretenției cu privire la obligarea intimatului la eliberarea autorizației de construire

solicitate prin cererea nr. 868AP din 27 iulie 2020, continuând motivarea sa anume

pe marginea deciziei din 13 mai 2020 a Curții Supreme de Justiție, deși obiectul

solicitării lor este diferit.

Astfel, instanța de apel s-a limitat la decizia din 13 mai 2020 a Curții Supreme

de Justiție, prestabilindu-i forța probantă covârșitoare, fără a determina în mod

concret obiectul pretențiilor lor, anume eliberarea autorizației de construire pentru

reamenajarea intrării existente la propriul bun imobil, fără de care folosirea,

dispoziția și exploatarea bunului imobil deținut cu drept de proprietate de către dânșii

este imposibilă.

Or, instanța urma să distingă obiectul autorizației de construire revocate prin

dispoziția viceprimarului municipiului Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 de

obiectul cererii lor nr. 868AP din 27 iulie 2020.

Respectiv, în cazul examinării tuturor înscrisurilor anexate la dosar, inclusiv

dosarul administrativ, instanța de apel urma să sesizeze că lucrarea pentru care dânșii

solicită eliberarea autorizației de construire este prevăzută în proiectul de executare

care nu a fost anulat, revocat de nicio autoritate, iar pentru lucrarea în cauză deja au

fost prezentate autorității publice locale acordurile necesare.

Au reiterat că obiectul cererii din 27 iulie 2020 îl constituie reparația capitală

a scării existente de acces la încăperile private nelocative, cu închiderea scării

conform documentației de proiect, avizate de Direcția generală arhitectură, urbanism

și relații funciare, pe când obiectul autorizației din 19 iulie 2018 era resistematizarea

încăperii cu numărul cadastral XXXXX din str. XXXXX, cu organizarea unei intrări

suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu.

Așadar, obiectul prezentei cauze este diferit decât cel al deciziei din 13 mai

2020 a Curții Supreme de Justiție, pe care o invocă intimatul, astfel, în niciun caz nu

există riscul pronunțării unei hotărâri contradictorii.

10

La fel, instanța de apel nu a dat apreciere actelor administrative individuale

defavorabile (decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. R21/868AP din 11 august

2020 de refuz la eliberarea autorizației de construire, răspunsul la cererea prealabilă

nr. 21/1581 din 2 octombrie 2020), a căror anulare au solicitat prin cererea de

chemare în judecată.

Instanța de apel a interpretat în mod eronat legea, invocând necesitatea

prezentării unor acorduri autentificate notarial ale locatarilor ale căror interese sunt

afectate.

Astfel, au menționat că scara, existentă la intrarea în bunul imobil deținut cu

drept de proprietate de către dânșii, nu este de uz comun, este poziționată în lateralul

clădirii din str. XXXXX mun. XXXXX, dânșii anexând la cererea nr. 868AP din 27

iulie 2020 toate actele necesare eliberării autorizației de construire solicitate.

Au evidențiat că locatarii blocului situat pe str. XXXXX mun. XXXXX nu

sunt coproprietari cu dânșii, prin urmare, necesitatea prezentării unui acord

autentificat notarial pentru eliberarea autorizației de construire a intrării și scării de

acces în imobilul ce le aparține doar lor cu drept de proprietate, decade.

Au considerat o astfel de interpretare ca fiind abuzivă din moment ce legea

indică expres că se solicită acordul doar al coproprietarilor de imobil/teren și nu se

referă la vecinii bunului respectiv, iar interpretarea instanței de apel este una ilegală,

care este interzisă de lege, or art. 12 alin. (1) din Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 indică

exhaustiv lista actelor solicitate la eliberarea certificatului de urbanism, iar

solicitarea unor acte care nu sunt incluse expres în lege este interzisă de același

articol.

Contrar prevederilor art. 373 alin. (1) CPC, deși lipsa acordurilor autentificate

notarial ale coproprietarilor nu a fost invocată drept motiv de refuz la eliberarea

autorizației de construire, instanța de apel a invocat în motivarea deciziei recurate

anume acest motiv pentru admiterea apelului și casarea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 decembrie 2021,

în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că la 9 decembrie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de avocatul

Daniel Cobzac au depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 1 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău (f. d. 79-80, 81 vol. II).

Tot actele cauzei atestă că decizia motivată din 1 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurenților, avocatului Elena

11

Vintea, prin intermediul oficiului poștal, la 7 februarie 2022, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 77 vol. II).

Se mai constată că la 24 februarie 2022, Constantin Cobzac și Viorica Cobzac,

reprezentați de avocatul Daniel Cobzac au prezentat motivarea recursului împotriva

deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 86-120 vol. II).

Astfel, recursul depus de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați

de avocatul Daniel Cobzac împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău este în termen.

La 21 februarie 2022, în adresa Primăriei municipiului Chișinău și Primarului

general al municipiului Chișinău a fost expediată copia recursului nemotivat depus

de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de avocatul Daniel Cobzac,

cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 84 vol. II), fiind

recepționată la 24 februarie 2022, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la

actele cauzei (f. d. 85 vol. II).

La 1 martie 2022, în adresa Primăriei municipiului Chișinău și Primarului

general al municipiului Chișinău a fost expediată copia recursului motivat depus de

Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de avocatul Daniel Cobzac, cu

înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 199 vol. II), fiind

recepționată la 4 martie 2022, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele

cauzei (f. d. 200 vol. II).

Cu toate acestea, Primăria municipiului Chișinău și Primarul general al

municipiului Chișinău nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus

referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Constantin Cobzac și

Viorica Cobzac, reprezentați de avocatul Daniel Cobzac, în raport cu materialele

cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

12

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

13

inadmisibil recursul depus de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de

avocatul Daniel Cobzac.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, reprezentați de

avocatul Daniel Cobzac se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

14