3ra-465/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-465/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-465/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

13 mai 2020

mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac împotriva Primarului mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Primăria mun. Chișinău, casată hotărârea din

21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin

care acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă :

La 08 februarie 2019 reclamanții Constantin Cobzac și Viorica Cobzac au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Primarului mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ (f.d. 4-11).

În motivarea acțiunii, reclamanții Constantin Cobzac și Viorica Cobzac au

indicat că la 19 iulie 2018 le-a fost eliberată autorizația de construire nr. 388-c/18

pentru resistematizarea încăperii cu nr. cadastral xxxxx, situată în mun. xxxxx, str.

xxxxx, cu organizarea unei intrări suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu.

Reclamanții au susținut că la 20 noiembrie 2018 lui Constantin Cobzac i-a

fost remisă dispoziția viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie

2018 „Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie

2018”. Iar, la 27 noiembrie 2018, Viorica Cobzac a recepționat scrisoarea

nr. 06-28/2402 din 27 noiembrie 2018, prin care a fost informată despre dispoziția

enunțată a viceprimarului mun. Chișinău. În motivarea dispoziției viceprimarului

mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la revocarea

autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018”, a fost indicat faptul

declanșării unui litigiu și interpelarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova.

1

Reclamanții au precizat că la 20 decembrie 2018, s-au adresat către Primăria

mun. Chișinău și Primarul mun. Chișinău cu cerere prealabilă, prin care au solicitat

anularea/revocarea dispoziției viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din

15 noiembrie 2018 „Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18

din 19 iulie 2018” ca fiind una ilegală.

Reclamanții au punctat că la 14 ianuarie 2019 au recepționat răspunsul

nr. 21/2307 din 04 ianuarie 2019, prin care au fost informați că pretențiile lor nu

pot fi examinate, dat fiind faptul că au fost înaintate tardiv.

Reclamanții au menționat că în preambulul dispoziției indicate a

viceprimarului mun. Chișinău, este menționat că aceasta a fost emisă, inclusiv, în

temeiul art. 15 alin. (1) pct. 3) lit. a) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind

statutul mun. Chișinău, care prevede că, primarul general are dreptul de a suspenda

sau revoca autorizația din motive temeinic justificate.

Reclamanții au relevat că temeiurile indicate în dispoziția citată nu întrunesc

condiția obligatorie prevăzută de legislația în vigoare pentru exercitarea dreptului

de revocare a autorizației. Totodată, nu sunt indicate informațiile cu privire la

litigiu declanșat.

Reclamanții au subliniat că nu le-a fost adusă la cunoștință nici o interpelare

care ar avea tangență cu obiectul autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie

și care ar fi eventual afectate de cele invocate în interpelare.

Reclamanții au evidențiat că în dispoziția contestată nu se invocă nici o

informație generală cu privire la interpelarea la care se face trimitere. De altfel,

ulterior obținerii de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a avizului privind permiterea resistematizării încăperilor nelocative cu nr.

cadastral xxxxx, din mun. xxxxx, str. xxxxx cu organizarea unei intrări

suplimentare în vederea amplasării unui oficiu, le-a fost eliberată și fișa de avizare

faza proiect de Execuție (PE), emisă în baza procesului-verbal al ședinței

Consiliului Național al Monumentelor Istorice nr. 8 din 25 mai 2018, prin care s-a

aprobat documentația de proiect pentru solicitarea autorizației de construire pe

adresa mun. Chișinău, str. Eugen Doga 4.

Reclamanții au relatat că au obținut autorizația de construire nr. 388-c/18 din

19 iulie 2018 cu respectarea tuturor procedurilor și prezentarea tuturor actelor

necesare, iar la 01 noiembrie 2018 au depus declarația de începere a lucrărilor,

încadrându-se în termenii indicați în autorizația de construire nr. 388-c/18 din

19 iulie 2018 pentru începerea lucrărilor de construcție (6 luni de la eliberarea

autorizației), în temeiul art. 15 alin. (1) pct. 3) lit. a) din Legea nr. 163 din 09 iulie

2010.

Reclamanții după concretizarea pretențiilor, au solicitat anularea dispoziției

viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la

revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018” și a

răspunsului/refuzului Primăriei mun. Chișinău din 14 ianuarie 2019 (f.d. 62-63).

Prin hotărârea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea depusă de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac și anulat

răspunsul/refuzul Primăriei mun. Chișinău din 14 ianuarie 2019 și dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la

revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018”, ca fiind ilegale

(f.d. 73, 78-82).

2

Prin încheierea protocolară din 27 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

a fost dispusă atragerea în proces în calitate de persoană terță Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării a Republicii Moldova (f.d. 176).

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Primăria mun. Chișinău, casată hotărârea din 21 mai 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care a fost

admisă acțiunea depusă de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac și anulat

răspunsul/refuzul Primăriei mun. Chișinău din 14 ianuarie 2019 și dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la

revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018” (f.d. 186-197).

La 05 februarie 2020 Primarul general al municipiului Chișinău a declarat

recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurentul Primarul general al municipiului Chișinău

a indicat că instanțele ierarhic inferioare au analizat și apreciat doar argumentele

invocate de către reclamanți/intimați, lăsând fără apreciere argumentele invocate în

susținerea poziției sale.

Recurentul a menționat că au fost încălcate prevederile art. 241 alin. (5) Cod

de procedură civilă, or instanța de apel în motivarea deciziei nu a indicat faptele

constatate, probele și concluziile pe care își întemeiază poziția.

Recurentul a precizat că la baza emiterii actului administrativ contestat și

anulat a stat demersul nr. 05/2-09/4353 din 14 noiembrie 2018, din care rezultă că

la 13 noiembrie 2018, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a efectuat

inspectarea tehnică a bunului imobil, încăpere nelocativă cu suprafața de 260,7 m2,

cu nr. cadastral xxxxx, amplasat în mun. xxxxx, str. xxxxx, acordat în gestiune în

baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 7/6 din 08 octombrie 2018 „Cu

privire la darea unor încăperi nelocative”, unde s-a constatat că încăperea

nelocativă cu nr. cadastral xxxxx, este transmisă în gestiune Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în vederea asigurării

edificiului necesar funcționării Instituției Publice „Muzeul de istorie a evreilor din

RM”, înființată în baza Hotărârii Guvernului nr. 1019 din 17 octombrie 2018 și

este amplasată în vecinătatea bunului imobil care urmează a fi resistematizat.

Recurentul a notat că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova a indicat că autorizarea resistematizării încăperii cu nr. cadastral xxxxx

cu organizarea unei intrări suplimentare, în vederea amplasării oficiului, prevede

locul amplasării și executării intrării principale în nemijlocita apropriere cu

vitraliile Muzeului, astfel încât se face imposibilă asigurarea unui aspect vizual și

arhitectural corespunzător specificului instituției.

Recurentul a precizat că prin autorizația de construire au fost autorizate

executarea unor lucrări de construcții, intervenții asupra unei părți din blocul

locativ amplasat în mun. Chișinău, str. Eugen Doga, 4, care nu constituie parte

componentă a imobilului supus reconstruirii, aceasta fiind destinată folosirii în

comun de către toți locatarii în condominiu.

Prin referința din 19 martie 2020, Constantin Cobzac și Cobzac Viorica,

reprezentați de avocatul Victoria Goncearuc au solicitat a considera recursul

declarat inadmisibil sau respingerea acestuia și menținerea deciziei instanței de

apel.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1)

din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerație că recurentul Primarul general al municipiului Chișinău

a luat cunoștință cu decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, la 11

ianuarie 2020, completul ajunge la concluzia că recurentul Primarul general al

municipiului Chișinău depunând recursul la 05 februarie 2020, s-a conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut

de art. 245 Cod administrativ.

Prin încheierea din 25 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului declarat de Primarul general al municipiului Chișinău, în

complet de 5 judecători (f.d. 226).

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și a emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților

la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului Primarului general al municipiului Chișinău, au fost expuse cu

suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

4

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap.III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată

depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare,

depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea

tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de

judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost

discutate de participanții la proces.

La caz, instanța de recurs menționează că, materialele cauzei denotă cu

certitudine că, la 19 iulie 2018 în urma examinării cererilor depuse de către

Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, Primăria mun. Chișinău a dispus eliberarea

autorizației de construcție nr. 388-c/18, potrivit căreia a fost autorizată executarea

lucrărilor de resistematizare a încăperii cu nr. cadastral xxxxx, cu organizarea unei

intrări suplimentare, în vederea amplasării unui oficiu, amplasat în mun. xxxxx,

str. xxxxx. Termenul de începere a lucrărilor de construcție fiind de 6 luni de la

data eliberării autorizației. (f.d. 15).

Prin dispoziția Viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie

2018 „Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie

2018”, s-a dispus revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie

2018, iar drept motive pentru revocarea acesteia a fost indicat existența unui litigiu

declanșat și interpelarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova. (f.d. 18).

La 27 noiembrie 2018 Direcția generală arhitectură, urbanism și relații

funciare i-a notificat pe Constantin Cobzac Constantin și Viorica Constantin

despre dispoziția Viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018

„Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018”

(f.d. 21).

Nefiind de accord cu dispoziția menționată, la 20 decembrie 2018, Constantin

Cobzac și Viorica Cobzac au depus la Primăria mun. Chișinău cerere prealabilă,

prin care au solicitat anularea dispoziției Viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d

din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-

c/18 din 19 iulie 2018” (f.d. 14-31).

Prin răspunsul nr. 21/2307 din 04 ianuarie 2019, recepționat de către

Constantin Cobzac și Viorica Cobzac, la 14 ianuarie 2019, Direcția general

arhitectură, urbanism și relații funciare, le-a comunicat lui Constantin Cobzac și

Vioricăi Cobzac că pretențiile lor nu pot fi examinate, dat fiind faptul că au fost

înaintate tardiv, cu omiterea termenului de prescripție stabilit de lege.

În rezultat, la 08 februarie 2019 Constantin Cobzac și Viorica Cobzac au

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și

Primarului mun. Chișinău cu privire la anularea dispoziției viceprimarului mun.

5

Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la revocarea autorizației de

construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018” și a răspunsului/refuzului Primăriei mun.

Chișinău din 14 ianuarie 2019 (f.d. 4-11).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță prin hotărârea din

21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a admis acțiunea depusă de

Constantin Cobzac și Viorica Cobzac și a anulat răspunsul/refuzul Primăriei mun.

Chișinău din 14 ianuarie 2019 și dispoziția viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d

din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-

c/18 din 19 iulie 2018”, ca fiind ilegale (f.d. 73, 78-82).

Curtea de Apel Chișinău examinând apelul declarat de Primăria mun.

Chișinău, a ajuns la concluzia admiterii acestuia, casării hotărârii din 21 mai 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emiterii unei noi decizii prin care a fost

admisă acțiunea depusă de Constantin Cobzac și Viorica Cobzac și anulat

răspunsul/refuzul Primăriei mun. Chișinău din 14 ianuarie 2019 și dispoziția

viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la

revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018” (f.d. 186-197).

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel neîntemeiată și

rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv

din care actul judecătoresc de dispoziție contestat nu poate fi menținut.

În susținerea poziției enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că

articolul 15 alin. (1) din Legea privind statutul municipiului Chișinău nr. 136 din

17 iunie 2016, prevedere că primarul general exercită următoarele atribuții de bază

și anume în domeniul conducerii activității executive stabilește și deleagă atribuții

viceprimarilor. Iar, în domeniul reglementării administrative și normative a

activității persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău,

primarul general eliberează autorizații și alte acte permisive prevăzute de lege,

avînd dreptul de a le suspenda sau revoca din motive temeinic justificate.

În conformitate cu art. 17 alin. (4) din Legea privind statutul municipiului

Chișinău nr. 136 din 17 iunie 2016, viceprimarul exercită atribuțiile stabilite de

către primarul general și poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

Așadar, reieșind din prevederile legale citate supra, instanța de recurs

menționează că Primarul general al mun. Chișinău, precum și viceprimarii delegați

de către acesta, sunt investiți cu dreptul de a revoca autorizațiile emise cu condiția

existenței unor motive temeinic justificate.

La caz, instanța de recurs evidențiază că motivele justificative indicate de

către Viceprimarul mun. Chișinău în dispoziția nr. 891-d din 15 noiembrie 2018

„Cu privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018”,

pentru revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018, sunt

interpelarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetătării al Republicii Moldova

și litigiul declanșat (f.d. 18).

Drept urmare, instanța de recurs consideră necesar a menționa că prin cererea

(interpelarea) Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

nr. 05/2-09/4353 din 14 noiembrie 2018 cu privire la anularea actului

6

administrativ, a fost solicitat Primăriei mun. Chișinău anularea autorizației de

construire nr. 388-1/18 din 19 iulie 2018, motivîndu-se că despre emiterea

autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018 a aflat la 13 noiembrie

2018 cînd a efectuat inspectarea tehnică a încăperii nelocativă cu suprafața de

260,7 m2, nr. cadastral xxxxx, amplasată în mun. xxxxx, str. xxxxx, care i-a fost

acordată în gestiune în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 7/6 din 08

octombrie 2018 „Cu privire la darea unor încăperi nelocative”, în vederea

asigurării edificiului necesar funcționării Instituției Publice „Muzeul de istorie a

evreilor din RM”, înființată în baza Hotărârii Guvernului nr. 1019 din 17

octombrie 2018 și este amplasată în vecinătatea bunului imobil care urmează a fi

resistematizat.

Totodată, prin cererea menționată supra, Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării al Republicii Moldova a indicat că autorizația de construire nr. 388-1/18

din 19 iulie 2018 a fost eliberată cu încălcarea prevederilor Legii cu privire la

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, iar

autorizarea resistematizării încăperii cu nr. cadastral xxxxx cu organizarea unei

intrări suplimentare, în vederea amplasării oficiului, face imposibilă asigurarea

unui aspect vizual și arhitectural corespunzător specificului instituției. De altfel,

prin autorizația de construire nr. 388-1/18 din 19 iulie 2018, au fost autorizate

executarea unor lucrări de construcții, intervenții asupra unei părți din blocul

locativ amplasat în mun. xxxxx, str. xxxxx, care nu constituie parte componentă a

imobilului supus reconstruirii, fiind destinată folosirii în comun de către toți

locatarii în condominiu.

În conformitate cu art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, autorizația de construire (anexa

nr. 3) se emite de către primarul unității administrativ-teritoriale în baza cererii

proprietarului (anexa nr. 31), în care se indică locul amplasării

imobilului/terenului, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării

acesteia. La cerere se anexează următoarele documente:

a) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și

în perioada exploatării obiectului construit;

b) certificatul de urbanism pentru proiectare sau certificatul constatator, în

cazul aplicării principiului aprobării tacite;

c) extrasul din documentația de proiect, cuprinzând memoriul explicativ,

planul general (plan de situație, plan trasare), fațadele, soluțiile cromatice,

proiectul de organizare a executării lucrărilor de construcție. Pentru autorizarea

lucrărilor de infrastructură tehnico-edilitară, fațadele și soluțiile cromatice nu se

prezintă în extrasul documentației de proiect;

d) raportul unic de verificare a documentației de proiect pentru construcție,

elaborat conform regulamentului aprobat de Guvern;

e) buletinul de identitate (în cazul persoanei fizice) sau certificatul de

înregistrare (în cazul persoanei juridice);

f) contractul privind supravegherea de autor, semnat de către solicitant

(beneficiar) și proiectant;

g) extrasul din procesul-verbal al ședinței Consiliului Național al

Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

privind avizarea pozitivă a proiectului de execuție, în cazul proiectării

7

intervențiilor la monumentele de istorie, artă sau arhitectură ori în zonele

construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat;

h) certificatul de descărcare de sarcină arheologică, în cazurile prevăzute la

art.6 alin.(2) și (3) din Legea nr. 218/2010 privind protejarea patrimoniului

arheologic;

i) acordul de mediu, dacă este necesară efectuarea evaluării impactului asupra

mediului și dacă, din caracteristicile imobilului planificat, este evident că în acesta

se vor desfășura activități prevăzute de Legea nr.86/2014 privind evaluarea

impactului asupra mediului.

Conform art. 10 alin. (2) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913

din 30 martie 2000, proprietarul poate aduce îmbunătățiri sau modificări locuinței

(încăperii) sale, fără a pune în pericol integritatea structurală a clădirii sau a

încăperilor altor proprietari, și modificări comunicațiilor inginerești pornind de la

posibilitățile tehnice. Proprietarul nu poate schimba aspectul proprietății comune

fără consimțămîntul asociației de coproprietari.

Sub acest aspect, ținînd cont de prevederile citate supra și de argumentele

expuse de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova în

cererea nr. 05/2-09/4353 din 14 noiembrie 2018 cu privire la anularea actului

administrativ, Completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție atestă fără echivoc că instanța de apel examinând cauza, greșit a

concluzionat asupra necesității admiterii acțiunii depusă de Constantin Cobzac și

Viorica Cobzac. Or, după cum rezultă din actele și lucrările cauzei, autorizația de

construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018 a fost eliberată lui Constantin Cobzac și

Viorica Cobzac cu încălcarea prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 și art. 10

alin. (2) din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000.

La acest capitol, instanța de recurs constată că eliberarea autorizației de

construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018, de către organul emitent a avut loc în

lipsa acordului Centrului Cultural al Comunității Evreiești (Biblioteca „I.

Mangher”), autentificat notarial, prin care aceasta și-ar fi manifestat

consimțămîntul referitor la resistematizarea încăperilor nelocative, nr. cadastral

xxxxx, din mun. Chișinău, str. Eugen Doga 4 cu organizarea unei intrări

suplimentare în vederea amplasării unui oficiu (f.d. 162). Or, acest acord nu

corespunde prevederilor art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010, adică nu este

autentificat notarial, cu atît mai mult că acesta a fost semnat de către directorul

Centrului Cultural al Comunității Evreiești (Biblioteca „I. Mangher”), Ana

Bațmanov, încă la data de 13 aprilie 2009, iar autorizația de construire nr. 388-

c/18, a fost eliberată la 19 iulie 2018.

De asemenea, Colegiul lărgit relevă că legalitatea dispoziției Viceprimarului

mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu privire la revocarea

autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018”, este probată și de lipsa

acordului autentificat notarial al Asociației de coproprietari, din mun. Chișinău, str.

Eugen Doga 4 la executarea de către Constantin Cobzac și Viorica Cobzac a

lucrărilor de resistematizare a încăperii, nr. cadastral xxxxx cu organizarea unei

intrări suplimentare, în vederea amplasării oficiului, or prin executarea acestor

lucrări va fi schimbat aspectului fațadei blocului locativ din mun. Chișinău, str.

8

Eugen Doga 4, iar pentru asemenea lucrări este necesar acordul Asociației de

coproprietari, din mun. Chișinău, str. Eugen Doga 4.

Pe cale de consecință, instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul

reclamanților Constantin Cobzac și Viorica Cobzac precum că în dipspoziția

contestă nu a fost individualizat presupusul litigiu declanșat, cu indicarea

numărului dosarului, părților și obiectul acestuia, deoarece litigiul a fost declanșat

însăși prin depunerea de către Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova la Primăria mun. Chișinău a cererii cu privire la anularea

actului administrativ nr. 05/2-09/4353 din 14 noiembrie 2018.

La fel, Colegiul învederează că chiar și dacă în dispoziția contestată, cererea

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova cu privire la

anularea actului administrativ nr. 05/02-09/4353 din 14 noiembrie 2018, a fost

denumită greșit ca interpelare, aceasta nu poate să constituie temei de anulare a

dispoziției Viceprimarului mun. Chișinău nr. 891-d din 15 noiembrie 2018 „Cu

privire la revocarea autorizației de construire nr. 388-c/18 din 19 iulie 2018”, or, la

caz, lipsesc careva temeiuri de anulare prevăzute de art. 26 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ (în vigoare până la 01 aprilie 2019).

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de către Constantin Cobzac și Viorica Cobzac urmează a fi

respinsă, ca neîntemeiată.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii în contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Cobzac și

Viorica Cobzac împotriva Primarului mun. Chișinău și Primăriei mun. Chișinău,

persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a Republicii Moldova cu

privire la anularea actului administrativ.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) și art. 258 alin. (3) ale

Codului administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău.

Se casează integral decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și hotărîrea din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și se emite o

nouă decizie prin care:

Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Constantin Cobzac și Viorica Cobzac împotriva Primarului mun. Chișinău și

Primăriei mun. Chișinău, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

a Republicii Moldova cu privire la anularea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

9

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

10