3ra-782/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-782/21 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Muruianu, E. Palanciuc, V. Clima DECIZIE 22 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, viceprimarului municipiului Chișinău, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Devox-Com” privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din data de 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s- a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 noiembrie 2020 cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii, constată: La 20 iunie 2019 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus acțiune, concretizată ulterior, împotriva Primarului general al mun.

Chișinău, viceprimarului mun. Chișinău, persoană terță SRL „Devox-Com”, prin care a solicitat anularea dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019. ( f.d. 3-5,87- 89) În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat că la 04 aprilie 2019 viceprimarul mun. Chișinău a emis dispoziția nr.170-d cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr.90-c/19 din 26 februarie 2019 privind restabilirea fațadei principale a monumentului istoric, construcție anexă monumentului cu volumul constructiv S+P+6E cu destinație mixtă (parcare subterană) din str. Serghei Lazo, eliberată SRL „Devox-Com”.

În conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, autoritatea publică reclamantă a exercitat controlul asupra actului administrativ contestat și a constatat că acesta a fost emis contrar prevederilor legislației în vigoare. 1 La 24 aprilie 2019 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în baza art. 68, alin. (2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 9, subpct. 2), lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat a înaintat viceprimarului mun.

Chișinău notificarea nr. 1304/OT4- 405, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ, solicitare respinsă prin răspunsul nr. 06-119/2580 din 14 mai 2019. Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a susținut că valabilitatea autorizației de construire nr.90-c/19 din 26 februarie 2019 a fost suspendată, prin actul administrativ contestat, contrar art. 2, art. 12-15 din Legea privind autorizarea exercitării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 precum și contrar prevederilor pct. 4, pct. 6 și pct. 27 ale Regulamentului privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360 din 25 iunie 1996, ori aceste prevederi nu stabilesc condiții și cazuri de abrogare a valabilității autorizației de construire.

Prin hotărârea din data de 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost respinsă. (f.d.132,151-152) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 mai 2021 a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 noiembrie 2020 și a emis o nouă hotărâre prin care a admis acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, a anulat dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019. (f.d. 183,184-190) Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Primarul general al mun.

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. (f.d.192, 200-204) În motivarea recursului Primarul general al mun. Chișinău a menționat că instanța de apel a examinat superficial și neobiectiv cauza, decizia fiind emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material, nefiind constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii. Primarul general al mun. Chișinău a susținut că actul administrativ contestat și anulat de către instanța de apel a fost emis în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite. Mai mult, prin acțiunea înaintată Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat actul administrativ în partea ce ține de încălcarea competenței autorității publice de a suspenda autorizația de construire.

Instanța de apel, deși a constatat că viceprimarul mun. Chișinău este îndreptățit de a suspenda valabilitatea autorizației de construire, a casat hotărârea instanței de fond și a emis o nouă hotărâre prin care a admis acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, motivându-și soluția prin faptul că actul administrativ contestat nu este motivat. La 14 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și persoanei terțe SRL „Devox-Com” copia recursului motivat depus de Primarul general al mun. Chișinău împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra criticilor formulate în recurs.

La 23 iulie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus referință asupra recursului înaintat de către Primarul general al mun. Chișinău, prin 2 care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel din data de 26 mai 2021, menționând că recursul are un caracter declarativ, deoarece nu este posibilă determinarea aspectului de ilegalitate a deciziei contestate. Totodată, a susținut că Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție nu prevede condiții și cazuri de abrogare a valabilității autorizației de construire. Autorizația de construire își pierde valabilitatea doar în cazul neînceperii lucrărilor în termenul stabilit. Autoritatea publică intimată a mai menționat că Agenția pentru Supraveghere Tehnică este în drept să efectueze control și în cazul constatării ilegalităților să sisteze lucrările de construcție executate cu abateri de la documentația de proiect sau de la normativele în vigoare.

SRL „Devox-Com” la 04 octombrie 2021 a depus referință la recursul înaintat de către Primarul general al mun. Chișinău, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, menționând că la înaintarea recursului nu s-a ținut cont de faptul că prin dispoziția nr. 95-d din 09 iulie 2021 s-a anulat dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019. Totodată, societatea intimată a menționat că actul administrativ contestat nu are suport factologic, faptele expuse în dispoziție nu corespund realității. Mai mult, viceprimarul mun. Chișinău nu avea temei legal de a suspenda valabilitatea autorizației de construire. Prin încheierea din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat admisibil recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău împotriva deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021. Recursul nemotivat a fost depus de către Primarul general al mun. Chișinău, în termen, la 18 iunie 2021. (f.d.

192) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 26 mai 2021 a fost notificată autorității recurente la 24 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la fila dosarului 194. Primarul general al mun. Chișinău s-a conformat prevederilor legale și la 05 iulie 2021,în termen, a depus motivarea recursului. (f.d. 200-204) Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar autoritatea intimată și societatea intimată prin referințe și-au expus opinia asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs și referințe, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios 3 administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia necesității admiterii recursului înaintat de către Primarul general al mun. Chișinău, casării deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din considerentele ce succed. Pentru început instanța de recurs observă că temei de admitere a recursului este faptul că Curtea de Apel Chișinău a examinat un apel tardiv și anume apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Concluzia despre tardivitatea apelului rezultă din următoarele. În conformitate cu art. 232, alin. (1) din Codul administrativ apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul specializat menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă imperativă. Articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 236, alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1). Împortanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept procedural determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost pronunțată la 14 noiembrie 2020. Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, la 15 decembrie 2020, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond din data de 14 noiembrie 2020. Motivarea apelului a fost depusă la 16 februarie 2021. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 mai 2021 a reținut că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale și în termen a contestat hotărârea instanței de fond. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține că termenul de declarare a apelului a început să curgă din 15 noiembrie 2020, ziua imediat următoare pronunțării hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a expirat la 14 decembrie 2020, ora 24:00.

La caz, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat hotărârea instanței de fond la 15 decembrie 2020, peste termen, nesolicitând repunerea apelului în termen. (f.d. 150) Prin urmare, în situația în care Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu depășirea termenului legal de atac, iar instanța de apel în contradicție cu normele imperative de drept procedural a considerat apelul declarat ca 4 fiind depus în termen legal și l-a examinat în fond, autorității publice intimate/recurente i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 CEDO. Distinct de cele relatate, instanța de recurs reține că în temeiul art. 24, alin (1) din Codul administrativ participanții la proces trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să respecte termenele prevăzute de lege. Colegiul mai menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, iar instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În această ordine de idei, este cert că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor legale, nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor de drept procedural referitor la termenul de declarare a apelului depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, instanța de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, deoarece a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232, alin. (1) din Codul administrativ. Cu referire la apelul depus de către SRL „Devox-Com” și admis de către Curtea de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că acesta a fost depus în termen, dar a fost admis neîntemeiat.

Potrivit art. 21, alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. În corespundere cu art. 22, alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Prin prisma art. 194, alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244, alin. (2) coroborate cu art. 231, alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În sensul art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

5 Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul constată că viceprimarul mun. Chișinău a eliberat SRL „Devox-Com” autorizația de construire nr.90-c/19 din 26 februarie 2019 privind restabilirea fațadei principale a monumentului istoric, construcție anexă monumentului cu volumul constructiv S+P+6E cu destinație mixtă (parcare subterană) din str. Serghei Lazo. ( f.d. 27) Instanța de fond, verificând legalitatea suspendării valabilității autorizației de construire, ca urmare a acțiunii depuse de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, prin hotărârea din data de 14 noiembrie 2020 a respins acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, constatând că suspendarea valabilității autorizației de construire este legală.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 26 mai 2021, casând hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 noiembrie 2020 și emițând o nouă hotărâre prin care a anulat dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019, a constatat că actul administrativ contestat, deși a fost emis de către organul competent, acesta nu este suficient de justificat. În opinia instanței de apel, justificarea urma a fi efectuată reieșind din existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Cu referire la legalitatea deciziei de suspendare a valabilității autorizației de construire Colegiul reține că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, înaintând prezenta acțiune, a solicitat anularea dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90- c/19 din 26 februarie 2019, deoarece aceasta a fost emisă de către viceprimarul mun. Chișinău, fără a avea competență în acest sens. La acest segment instanța de recurs ține să menționeze că potrivit art.15, alin. (1), pct. 1, lit. c) din Legea nr. 136 din data de 17 iunie 2016 Primarul general stabilește și deleagă atribuții viceprimarilor. Prin pct. 2.1, lit. o) din dispoziția nr. 297-dc din 10 iulie 2018 Primarul general al mun.

Chișinău a împuternicit viceprimarul mun. Chișinău de a semna dispoziții în domeniul urbanismului, arhitecturii, transportului public și infrastructurii rutiere, inclusiv dispoziții de sistare și retragere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. (f.d. 28-30) Totodată, prin prisma art.15, alin. (1), pct. 3, lit. a) din Legea nr. 136 din data de 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău în domeniul reglementării administrative și normative a activității persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul municipiului Chișinău, Primarul general este în drept de a suspenda sau revoca din motive temeinic justificate autorizațiile și alte acte permisive prevăzute de lege.

În aceste circumstanțe completul specializat concluzionează că instanțele de judecată corect au constatat că viceprimarul mun. Chișinău deține împuterniciri de a suspenda valabilitatea autorizației de construire, respectiv la emiterea dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 nu a fost încălcată competența, iar viceprimarul mun. Chișinău nu și-a depășit atribuțiile de serviciu. Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat drept temei de ilegalitate a dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019 a mai invocat faptul că 6 numai Agenția pentru Supraveghere Tehnică este în drept să suspende lucrările de construcții.

Prin invocarea acestui argument se demonstrează că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat nu face distincție dintre suspendarea actului și suspendarea lucrărilor de construcție. Cu adevărat, potrivit Legii nr.721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții, lucrările de construcție se suspendă de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică. La caz, a avut loc suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019, competență exclusivă a autorității care a emis actul.

Aici, sunt de reținut prevederile pct. 4 din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la controlul de stat al calității în construcții nr. 360 din 25 iunie 1996, potrivit cărora controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către Agenția pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii nr.721-XIII din 02 februarie 1996 privind calitatea în construcții.

Conform pct. 27, alin. (1), lit. b) din Regulamentul privind modul de exercitare a controlului de stat al calității în construcții, în cazul în care în urma controlului au fost depistate încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de la documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și livrarea materialelor și articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor standardelor, inspectorul, responsabil de control, ia decizia de sistare a lucrărilor de construcții executate cu abateri de la documentația de proiect sau cerințele normativelor în vigoare. Din conținutul normelor de drept sus-citate rezultă că într-adevăr Agenția pentru Supraveghere Tehnică în cazul stabilirii încălcărilor legislației în construcții suspendă lucrările de construcție, în speță însă, prin actul administrativ contestat s-a suspendat valabilitatea autorizației de construire.

În aceste circumstanțe instanța de recurs respinge argumentul Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, ori suspendarea lucrărilor de construcție și suspendarea valabilității autorizației de construire sunt două operațiuni distincte și care sunt efectuate de instituții diferite. Cu referire la argumentul instanței de apel privind lipsa de motivare a dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019, instanța de recurs menționează că în preambulul dispoziției este expusă motivarea actului, făcându-se referire la conflictul apărut cu vecinii. Primarul general al mun. Chișinău prin recursul înaintat a criticat această concluzie a instanței de apel, menționând că în preambulul dispoziției sunt expuse considerentele de fapt și de drept ce au justificat emiterea acesteia.

În conformitate cu art. 118, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; 7 b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului etc. În speță, viceprimarul mun.

Chișinău a emis un act administrativ individual defavorabil prin care a suspendat valabilitatea autorizației de construire eliberată SRL „Devox-Com”. Din analiza dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 rezultă că aceasta a fost emisă de către viceprimarul mun. Chișinău, deoarece la șantier a apărut un conflict cu proprietarii adiacenți față de lucrările de constricție demarate de SRL „Devox-Com”. Deci, se desprinde punctul de vedere din care viceprimarul mun. Chișinău și-a exercitat dreptul său discreționar și a sistat valabilitatea autorizației de construire, până la soluționarea conflictului. Astfel, instanța de recurs reține că actul administrativ individual defavorabil contestat este motivat, iar ingerința adusă societății „Devox-Com” SRL în executarea lucrărilor de construcție, prin suspendarea valabilității autorizației de construire și respectarea drepturilor locatarilor constituie o măsură proporțională admisă de către viceprimarul mun.

Chișinău, această ingerință fiind temporară, până la soluționarea conflictelor existente. În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide ca fiind eronată concluzia instanței de apel precum că actul administrativ contestat nu este motivat. Mai mult, anterior dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 emisă de către viceprimarul mun. Chișinău a fost supusă controlului de legalitate, iar instanțele de judecată au concluzionat că actul administrativ a fost emis de către organul competent și este motivat. Rezumând dezideratele expuse supra, Colegiul ajunge la concluzia că instanța de apel nu a cercetat pe deplin starea de fapt, a interpretat eronat normele legii materiale și a adoptat o hotărâre greșită.

Mai mult, instanța de apel a examinat și un apel tardiv. Dat fiind că instanța de apel a examinat un apel tardiv și totodată neîntemeiat a casat hotărârea instanței de fond, Colegiul ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus de către Primarul general al mun. Chișinău, casării deciziei din data de 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, adoptării unei noi hotărâri prin care apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil, iar în partea apelului depus de către SRL „Devox-Com” se menține hotărârea din data de 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Conform art. 248, alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se admite recursul depus de către Primarul general al municipiului Chișinău.

Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă hotărâre prin care: 8 Se declară inadmisibil apelul înaintat de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. În partea apelului depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Devox- Com” se menține hotărârea din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, viceprimarului municipiului Chișinău, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Devox-Com” privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Aliona Miron Ala Cobăneanu 9