3ra-782/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-782/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-782/21

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Muruianu, E. Palanciuc, V. Clima

DECIZIE

22 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de către Primarul general al municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al municipiului

Chișinău, viceprimarului municipiului Chișinău, persoană terță Societatea cu

Răspundere Limitată „Devox-Com” privind contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din data de 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-

a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 noiembrie 2020

cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea acțiunii,

constată:

La 20 iunie 2019 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

acțiune, concretizată ulterior, împotriva Primarului general al mun. Chișinău,

viceprimarului mun. Chișinău, persoană terță SRL „Devox-Com”, prin care a solicitat

anularea dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea

valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019. ( f.d. 3-5,87-

89)

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a indicat

că la 04 aprilie 2019 viceprimarul mun. Chișinău a emis dispoziția nr.170-d cu privire

la suspendarea valabilității autorizației de construire nr.90-c/19 din 26 februarie 2019

privind restabilirea fațadei principale a monumentului istoric, construcție anexă

monumentului cu volumul constructiv S+P+6E cu destinație mixtă (parcare

subterană) din str. Serghei Lazo, eliberată SRL „Devox-Com”.

În conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, autoritatea publică reclamantă a exercitat

controlul asupra actului administrativ contestat și a constatat că acesta a fost emis

contrar prevederilor legislației în vigoare.

1

La 24 aprilie 2019 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în baza art.

68, alin. (2) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 9, subpct. 2), lit. a)

din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale

Cancelariei de Stat a înaintat viceprimarului mun. Chișinău notificarea nr. 1304/OT4-

405, prin care a solicitat abrogarea actului administrativ, solicitare respinsă prin

răspunsul nr. 06-119/2580 din 14 mai 2019.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a susținut că valabilitatea

autorizației de construire nr.90-c/19 din 26 februarie 2019 a fost suspendată, prin

actul administrativ contestat, contrar art. 2, art. 12-15 din Legea privind autorizarea

exercitării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 precum și contrar

prevederilor pct. 4, pct. 6 și pct. 27 ale Regulamentului privind modul de exercitare a

controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 360

din 25 iunie 1996, ori aceste prevederi nu stabilesc condiții și cazuri de abrogare a

valabilității autorizației de construire.

Prin hotărârea din data de 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost

respinsă. (f.d.132,151-152)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 mai 2021 a casat hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 noiembrie 2020 și a emis o nouă

hotărâre prin care a admis acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, a anulat dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire

la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Primarul general al mun.

Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel

cu menținerea hotărârii instanței de fond. (f.d.192, 200-204)

În motivarea recursului Primarul general al mun. Chișinău a menționat că

instanța de apel a examinat superficial și neobiectiv cauza, decizia fiind emisă cu

aplicarea eronată a normelor de drept material, nefiind constatate și elucidate pe

deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.

Primarul general al mun. Chișinău a susținut că actul administrativ contestat și

anulat de către instanța de apel a fost emis în strictă conformitate cu prevederile

legislației în vigoare și cu respectarea procedurii stabilite.

Mai mult, prin acțiunea înaintată Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a contestat actul administrativ în partea ce ține de încălcarea competenței

autorității publice de a suspenda autorizația de construire. Instanța de apel, deși a

constatat că viceprimarul mun. Chișinău este îndreptățit de a suspenda valabilitatea

autorizației de construire, a casat hotărârea instanței de fond și a emis o nouă hotărâre

prin care a admis acțiunea înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, motivându-și soluția prin faptul că actul administrativ contestat nu este

motivat.

La 14 iulie 2021, Curtea Supremă de Justiție a notificat Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat și persoanei terțe SRL „Devox-Com” copia recursului

motivat depus de Primarul general al mun. Chișinău împotriva deciziei din 26 mai

2021 a Curții de Apel Chișinău, explicându-le dreptul de a depune referințe asupra

criticilor formulate în recurs.

La 23 iulie 2021 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

referință asupra recursului înaintat de către Primarul general al mun. Chișinău, prin

2

care a solicitat respingerea recursului cu menținerea deciziei instanței de apel din data

de 26 mai 2021, menționând că recursul are un caracter declarativ, deoarece nu este

posibilă determinarea aspectului de ilegalitate a deciziei contestate.

Totodată, a susținut că Legea privind autorizarea lucrărilor de construcție nu

prevede condiții și cazuri de abrogare a valabilității autorizației de construire.

Autorizația de construire își pierde valabilitatea doar în cazul neînceperii lucrărilor în

termenul stabilit.

Autoritatea publică intimată a mai menționat că Agenția pentru Supraveghere

Tehnică este în drept să efectueze control și în cazul constatării ilegalităților să sisteze

lucrările de construcție executate cu abateri de la documentația de proiect sau de la

normativele în vigoare.

SRL „Devox-Com” la 04 octombrie 2021 a depus referință la recursul înaintat

de către Primarul general al mun. Chișinău, prin care a solicitat declararea recursului

inadmisibil, menționând că la înaintarea recursului nu s-a ținut cont de faptul că prin

dispoziția nr. 95-d din 09 iulie 2021 s-a anulat dispoziția nr.170-d din data de 04

aprilie 2019.

Totodată, societatea intimată a menționat că actul administrativ contestat nu

are suport factologic, faptele expuse în dispoziție nu corespund realității. Mai mult,

viceprimarul mun. Chișinău nu avea temei legal de a suspenda valabilitatea

autorizației de construire.

Prin încheierea din 27 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

admisibil recursul depus de Primarul general al municipiului Chișinău împotriva

deciziei din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a numit spre examinare în

fond, în complet de cinci judecători.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 26 mai 2021.

Recursul nemotivat a fost depus de către Primarul general al mun. Chișinău, în

termen, la 18 iunie 2021. (f.d. 192)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din data de 26 mai 2021 a fost

notificată autorității recurente la 24 iunie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție anexat la fila dosarului 194.

Primarul general al mun. Chișinău s-a conformat prevederilor legale și la 05

iulie 2021,în termen, a depus motivarea recursului. (f.d. 200-204)

Conform articolului 247 din Codul administrativ Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul

specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticele autorității recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar autoritatea

intimată și societatea intimată prin referințe și-au expus opinia asupra temeiniciei

recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs și referințe, prin prisma materialelor

din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

3

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia necesității admiterii recursului

înaintat de către Primarul general al mun. Chișinău, casării deciziei din 26 mai 2021

a Curții de Apel Chișinău și menținerii hotărârii din 14 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din considerentele ce succed.

Pentru început instanța de recurs observă că temei de admitere a recursului este

faptul că Curtea de Apel Chișinău a examinat un apel tardiv și anume apelul depus de

către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Concluzia despre tardivitatea

apelului rezultă din următoarele.

În conformitate cu art. 232, alin. (1) din Codul administrativ apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul specializat menționează că termenul de procedură instituit de

legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este prevăzut de o normă

imperativă. Articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul

curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur

eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În conformitate cu art. 236, alin. (2) lit. d) din Codul administrativ, apelul se

declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 232 alin. (1).

Împortanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină

regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează

cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării

drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de

către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.

Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept procedural determină aplicarea

sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare

mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost pronunțată la 14 noiembrie 2020.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, la 15 decembrie 2020, a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond din data de 14 noiembrie 2020.

Motivarea apelului a fost depusă la 16 februarie 2021.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 26 mai 2021 a reținut că

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat s-a conformat prevederilor legale și

în termen a contestat hotărârea instanței de fond.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că termenul de declarare a apelului a început să curgă din 15

noiembrie 2020, ziua imediat următoare pronunțării hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și a expirat la 14 decembrie 2020, ora 24:00.

La caz, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a contestat hotărârea

instanței de fond la 15 decembrie 2020, peste termen, nesolicitând repunerea apelului

în termen. (f.d. 150)

Prin urmare, în situația în care Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat apel împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani cu depășirea termenului legal de atac, iar instanța de apel în

contradicție cu normele imperative de drept procedural a considerat apelul declarat ca

4

fiind depus în termen legal și l-a examinat în fond, autorității publice

intimate/recurente i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6

CEDO.

Distinct de cele relatate, instanța de recurs reține că în temeiul art. 24, alin (1)

din Codul administrativ participanții la proces trebuie să își exercite drepturile și să

își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți. Folosirea cu buna-credință a drepturilor procedurale prezumă că

partea este obligată la interval rezonabil de timp să manifeste diligență și să respecte

termenele prevăzute de lege.

Colegiul mai menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea

oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, iar instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În această ordine de idei, este cert că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a demonstrat o neglijență a drepturilor sale procedurale și contrar prevederilor

legale, nu au depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac în termen.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat într-o

manieră certă interpretarea și aplicarea eronată de către instanța de apel a normelor de

drept procedural referitor la termenul de declarare a apelului depus de Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva hotărârii din 14 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, instanța de recurs ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil apelul depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, deoarece a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232, alin. (1) din

Codul administrativ.

Cu referire la apelul depus de către SRL „Devox-Com” și admis de către Curtea

de Apel Chișinău, instanța de recurs constată că acesta a fost depus în termen, dar a

fost admis neîntemeiat.

Potrivit art. 21, alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

În corespundere cu art. 22, alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194, alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244, alin. (2) coroborate cu art. 231,

alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică

corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

În sensul art. 219, alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

5

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că viceprimarul mun. Chișinău a eliberat SRL „Devox-Com” autorizația de

construire nr.90-c/19 din 26 februarie 2019 privind restabilirea fațadei principale a

monumentului istoric, construcție anexă monumentului cu volumul constructiv

S+P+6E cu destinație mixtă (parcare subterană) din str. Serghei Lazo. ( f.d. 27)

Instanța de fond, verificând legalitatea suspendării valabilității autorizației de

construire, ca urmare a acțiunii depuse de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, prin hotărârea din data de 14 noiembrie 2020 a respins acțiunea

înaintată de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, constatând că

suspendarea valabilității autorizației de construire este legală.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 26 mai 2021, casând hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 14 noiembrie 2020 și emițând o

nouă hotărâre prin care a anulat dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu

privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26

februarie 2019, a constatat că actul administrativ contestat, deși a fost emis de către

organul competent, acesta nu este suficient de justificat. În opinia instanței de apel,

justificarea urma a fi efectuată reieșind din existența unor suspiciuni serioase și

rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și/sau

existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin

executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Cu referire la legalitatea deciziei de suspendare a valabilității autorizației de

construire Colegiul reține că Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

înaintând prezenta acțiune, a solicitat anularea dispoziției nr.170-d din data de 04

aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității autorizației de construire nr. 90-

c/19 din 26 februarie 2019, deoarece aceasta a fost emisă de către viceprimarul mun.

Chișinău, fără a avea competență în acest sens.

La acest segment instanța de recurs ține să menționeze că potrivit art.15, alin.

(1), pct. 1, lit. c) din Legea nr. 136 din data de 17 iunie 2016 Primarul general

stabilește și deleagă atribuții viceprimarilor.

Prin pct. 2.1, lit. o) din dispoziția nr. 297-dc din 10 iulie 2018 Primarul general

al mun. Chișinău a împuternicit viceprimarul mun. Chișinău de a semna dispoziții în

domeniul urbanismului, arhitecturii, transportului public și infrastructurii rutiere,

inclusiv dispoziții de sistare și retragere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor

de construire. (f.d. 28-30)

Totodată, prin prisma art.15, alin. (1), pct. 3, lit. a) din Legea nr. 136 din data de

17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău în domeniul reglementării

administrative și normative a activității persoanelor fizice și juridice de pe teritoriul

municipiului Chișinău, Primarul general este în drept de a suspenda sau revoca din

motive temeinic justificate autorizațiile și alte acte permisive prevăzute de lege.

În aceste circumstanțe completul specializat concluzionează că instanțele de

judecată corect au constatat că viceprimarul mun. Chișinău deține împuterniciri de a

suspenda valabilitatea autorizației de construire, respectiv la emiterea dispoziției

nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 nu a fost încălcată competența, iar viceprimarul

mun. Chișinău nu și-a depășit atribuțiile de serviciu.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat drept temei de ilegalitate a

dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității

autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019 a mai invocat faptul că

6

numai Agenția pentru Supraveghere Tehnică este în drept să suspende lucrările de

construcții.

Prin invocarea acestui argument se demonstrează că Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat nu face distincție dintre suspendarea actului și suspendarea

lucrărilor de construcție. Cu adevărat, potrivit Legii nr.721-XIII din 02 februarie

1996 privind calitatea în construcții, lucrările de construcție se suspendă de către

Agenția pentru Supraveghere Tehnică. La caz, a avut loc suspendarea valabilității

autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019, competență exclusivă a

autorității care a emis actul.

Aici, sunt de reținut prevederile pct. 4 din Regulamentul privind modul de

exercitare a controlului de stat al calității în construcții, aprobat prin Hotărârea

Guvernului cu privire la controlul de stat al calității în construcții nr. 360 din 25 iunie

1996, potrivit cărora controlul de stat al calității în construcții este exercitat de către

Agenția pentru Supraveghere Tehnică, conform prevederilor Legii nr.721-XIII din 02

februarie 1996 privind calitatea în construcții.

Conform pct. 27, alin. (1), lit. b) din Regulamentul privind modul de exercitare a

controlului de stat al calității în construcții, în cazul în care în urma controlului au

fost depistate încălcări ale legislației în construcții, executarea lucrărilor cu abateri de

la documentația de proiect, sau cerințele normativelor în vigoare, producerea și

livrarea materialelor și articolelor pentru construcții, care nu corespund cerințelor

standardelor, inspectorul, responsabil de control, ia decizia de sistare a lucrărilor de

construcții executate cu abateri de la documentația de proiect sau cerințele

normativelor în vigoare.

Din conținutul normelor de drept sus-citate rezultă că într-adevăr Agenția pentru

Supraveghere Tehnică în cazul stabilirii încălcărilor legislației în construcții suspendă

lucrările de construcție, în speță însă, prin actul administrativ contestat s-a suspendat

valabilitatea autorizației de construire.

În aceste circumstanțe instanța de recurs respinge argumentul Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, ori suspendarea lucrărilor de construcție și

suspendarea valabilității autorizației de construire sunt două operațiuni distincte și

care sunt efectuate de instituții diferite.

Cu referire la argumentul instanței de apel privind lipsa de motivare a

dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 cu privire la suspendarea valabilității

autorizației de construire nr. 90-c/19 din 26 februarie 2019, instanța de recurs

menționează că în preambulul dispoziției este expusă motivarea actului, făcându-se

referire la conflictul apărut cu vecinii.

Primarul general al mun. Chișinău prin recursul înaintat a criticat această

concluzie a instanței de apel, menționând că în preambulul dispoziției sunt expuse

considerentele de fapt și de drept ce au justificat emiterea acesteia.

În conformitate cu art. 118, alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ

motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care

justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru

decizia sa.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde:

a) motivarea în drept – temeiul legal pentru emiterea actului administrativ,

inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul;

7

b) motivarea în fapt – oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv

modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul;

c) în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii

administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii

ale participanților contrare conținutului final al actului etc.

În speță, viceprimarul mun. Chișinău a emis un act administrativ individual

defavorabil prin care a suspendat valabilitatea autorizației de construire eliberată SRL

„Devox-Com”.

Din analiza dispoziției nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 rezultă că aceasta a

fost emisă de către viceprimarul mun. Chișinău, deoarece la șantier a apărut un

conflict cu proprietarii adiacenți față de lucrările de constricție demarate de SRL

„Devox-Com”. Deci, se desprinde punctul de vedere din care viceprimarul mun.

Chișinău și-a exercitat dreptul său discreționar și a sistat valabilitatea autorizației de

construire, până la soluționarea conflictului.

Astfel, instanța de recurs reține că actul administrativ individual defavorabil

contestat este motivat, iar ingerința adusă societății „Devox-Com” SRL în executarea

lucrărilor de construcție, prin suspendarea valabilității autorizației de construire și

respectarea drepturilor locatarilor constituie o măsură proporțională admisă de către

viceprimarul mun. Chișinău, această ingerință fiind temporară, până la soluționarea

conflictelor existente.

În aceste circumstanțe completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide ca fiind eronată concluzia instanței de

apel precum că actul administrativ contestat nu este motivat.

Mai mult, anterior dispoziția nr.170-d din data de 04 aprilie 2019 emisă de către

viceprimarul mun. Chișinău a fost supusă controlului de legalitate, iar instanțele de

judecată au concluzionat că actul administrativ a fost emis de către organul

competent și este motivat.

Rezumând dezideratele expuse supra, Colegiul ajunge la concluzia că instanța

de apel nu a cercetat pe deplin starea de fapt, a interpretat eronat normele legii

materiale și a adoptat o hotărâre greșită. Mai mult, instanța de apel a examinat și un

apel tardiv.

Dat fiind că instanța de apel a examinat un apel tardiv și totodată neîntemeiat a

casat hotărârea instanței de fond, Colegiul ajunge la concluzia necesității admiterii

recursului depus de către Primarul general al mun. Chișinău, casării deciziei din data

de 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, adoptării unei noi hotărâri prin care apelul

depus de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil,

iar în partea apelului depus de către SRL „Devox-Com” se menține hotărârea din

data de 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Conform art. 248, alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de către Primarul general al municipiului Chișinău.

Se casează integral decizia din 26 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o nouă hotărâre prin care:

8

Se declară inadmisibil apelul înaintat de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat.

În partea apelului depus de către Societatea cu Răspundere Limitată „Devox-

Com” se menține hotărârea din 14 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, emisă în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primarului general al

municipiului Chișinău, viceprimarului municipiului Chișinău, persoană terță

Societatea cu Răspundere Limitată „Devox-Com” privind contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Aliona Miron

Ala Cobăneanu

9