3r-72/22 — initierea procedurii de executare a hotaririi judecatoreti

3r-72/22 — initierea procedurii de executare a hotaririi judecatoreti (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-72/22

2-19097958-01-3r-06042022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău ( A. Minciuna, G. Dașchevici, V. Clima)

D E C I Z I E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Vladimir Bogdan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea depusă de Vladimir

Bogdan privind inițierea procedurii de executare a hotărârii judecătorești,

împotriva încheierii din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a încetat executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, inițiată la cererea depusă de Vladimir Bogdan,

c o n s t a t ă:

La 15 aprilie 2020, Vladimir Bogdan a depus cerere privind inițierea procedurii

de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să

achite în beneficiul lui Vladimir Bogdan pensia pentru vechime în muncă, în raport

cu modificările drepturilor bănești stabilite categoriei respective a persoanelor din

trupele organelor afacerilor interne, începând cu anul 2007, în conformitate cu

prevederile art. 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993, în vigoare la data pensionării reclamantului – 17 octombrie 2000.

(f.d. 2-10).

În referințele depuse la 24 iulie 2020 asupra refuzului Casei Naționale de

Asigurări Sociale privind executarea hotărârii judecătorești și la data de

22 august 2020 la demersul Casei Naționale de Asigurări nr. II-03/10-8466 din

04 august 2020 cu privire la explicarea hotărârii judecătorești, înaintat Curții de Apel

Chișinău, Vladimir Bogdan a solicitat aplicarea în privința Casei Naționale de

Asigurări Sociale a amenzii de constrângere, prevăzute la art. 254 Cod administrativ

pentru neexecutarea benevolă a hotărârii judecătorești și inițierea procedurii de

executare silită de către Casa Națională de Asigurări Sociale a hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.16-17; 20-22).

La 21 martie 2021 Vladimir Bogdan a depus în mod repetat cerere privind

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

1

solicitând executarea urgentă a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani de către Casa Națională de Asigurări Sociale și aplicarea

în privința acesteia a amenzii de constrângere, prevăzute la art. 254 Cod

administrativ pentru neexecutarea intenționată a hotărârii judecătorești, precum și

mandatarea unui executor judecătoresc întru executarea silită a actului judecătoresc

(f.d.25-26).

La 12 iulie 2021 și 12 noiembrie 2021 Vladimir Bogdan a depus cerere repetată

cu privire la executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, completată la data de 14 noiembrie 2021, prin care a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări să-i accelereze recalcularea pensiei, începând

cu anul 2007, cu aplicarea în caz de necesitate față de aceasta a sancțiunilor de

constrângere, prevăzute la art. 254 Cod administrativ, pentru tergiversarea și

neexecutarea intenționată a actului judecătoresc, precum și mandatarea unui

executor judecătoresc întru executarea silită a actului judecătoresc

(f.d.30-32; 41-44; 48-69).

La 07 decembrie 2021 Vladimir Bogdan a depus cerere cu privire la anularea

actelor administrative individuale, adoptate în procedura de executare a hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări să anuleze ca fiind eronate deciziile cu

nr. 1-14, toate emise la data de 15 noiembrie 2021, cu privire la recalcularea pensiei

sale, cu emiterea actului administrativ individual favorabil de recalculare a pensiei

(f.d.90-94).

Prin încheierea din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a încetat

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

inițiată la cererea depusă de Vladimir Bogdan (f.d. 134-136).

La 04 februarie 2022, Vladimir Bogdan a depus cerere de recurs împotriva

încheierii din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea

acesteia cu emiterea unei noi decizii privind reluarea de către Curtea de Apel

Chișinău a procedurii de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat motivele de fapt și de drept

indicate pe parcursul examinării de către Curtea de Apel Chișinău a cererii sale

privind inițierea procedurii de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și anume ilegalitatea deciziilor Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. 1-14 din 15 noiembrie 2021.

Subsecvent, a notat că deși recalcularea pensiei trebuie efectuată permanent și

neîntrerupt, din motive necunoscute, Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Cahul nu i-au efectuat recalcularea pensiei timp de

doi ani consecutivi, adică din luna februarie 2020 și până în prezent, ultima

recalculare fiind efectuată pentru luna ianuarie 2020.

De asemenea, recurentul a susținut că pe perioada executării hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Curtea de Apel Chișinău

nu a aplicat niciodată măsurile de constrângere prevăzute de art.254-256 din Codul

administrativ, nu a inițiat procedura de executare silită și nu a mandatat un executor

judecătoresc pentru executarea hotărârii judecătorești, deși a solicitat acest fapt de

mai multe ori.

În context, Vladimir Bogdan a afirmat că în dosarul său de pensionare

2

nr.013770 (090311283), ce se află la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul,

sânt indicate toate datele care stau la baza efectuării recalculării și achitării pensiei

sale, precum și tăblițele lunare (anuale) de calculare a pensiei, în care sînt indicate:

vechimea în muncă, % de calculare a pensiei, mărimea salariului de funcție, salariul

pentru gradul special, suplimentele pentru vechimea în muncă, adaosul pentru

intensitatea muncii, adaosul pentru conducere, sporul pentru categoria de calificare,

ajutorul material, indemnizația unică, indemnizația pentru participarea la acțiunile

de luptă pentru independența și integritatea Republicii Moldova, stabilirea la pensie

a majorării pentru merite deosebite față de stat (medalia „Pentru Vitejie”), etc.

Astfel, argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

imposibilitatea recalculării pensiei sale sunt nefondate, fapt confirmat și prin

informația-răspuns al Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/15- B-3644 din

02 noiembrie 2021, dar și prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și decizia din 01 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Invocând dispozițiile pct.17 și 20 din Regulamentul cu privire la organizarea și

funcționarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.230 din 10 aprilie 2020, Vladimir Bogdan a menționat că Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Cahul, este o subdiviziune structurală teritorială a

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, fără personalitate

juridică, administrată în mod direct de către aceasta, respectiv, nu poate fi parte în

procedura de executare a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, în opinia recurentului, aceasta și-a depășit competențele prevăzute

de lege, emițând deciziile contestate, fără a fi desemnată sau implicată de către

Curtea de Apel Chișinău, în procedura căreia se află executarea hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Altfel spus, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, prin hotărârea din

03 decembrie 2019 și Curtea de Apel Chișinău, ca instantă de executare a hotărârilor

judecătorești, au nominalizat anume Casa Națională de Asigurări Sociale, ca

autoritate publică, dar nu subdiviziunile ei teritoriale să dispună de calitatea de

pârât/debitor, executor al hotărârii judecătorești cu privire la efectuarea recalculării

pensiei sale și emițător de acte administrative individuale în procedura de executare

a actului judecătoresc.

Așadar, actele administrative individuale, adică deciziile contestate, trebuiau să

fie semnate de către conducătorul autorității publice abilitate, la caz, directorul

general al Casei Naționale de Asigurări Sociale, conform art.121 alin. (1) și (4) din

Codul administrativ.

De altfel, Vladimir Bogdan a opinat că recalcularea pensiei sale de către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Cahul a fost efectuată cu depășirea competenței de

executare, iar recalculul este unul formal, eronat, incomplet și contrar legii.

În afară de aceasta, deciziile nr. 1-14 din 15 noiembrie 2021 cu privire la

recalcularea pensiei sale, au fost emise și semnate de către angajați ai Direcției

generale/Oficiul teritorial Cahul al Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul.

Aici, recurentul a precizat că Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.230 din

10 aprilie 2020 cu privire la organizarea și funcționarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale, nu prevede, respectiv nu există o astfel de Direcție generală sau Oficiu

Teritorial Cahul în statele de personal a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul.

Prin urmare, deciziile nominalizate au fost emise de către o subdiviziune inexistentă

3

și nu pot avea putere juridică.

Astfel, actele administrative individuale, adică deciziile de recalculare a pensiei

sale cu numerele 1-14, toate din data de 15 noiembrie 2021, emise de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Cahul, care au stat la baza încetării

procedurii de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, sunt lovite de nulitate absolută.

În altă ordine de idei, Vladimir Bogdan a relatat că la 15 decembrie 2021 a fost

citat și a participat la ședința de judecată a Curții de Apel Chișinău cu privire la

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

prezidată de către un complet din 3 judecători, în componența judecătorului-raportor

Vladislav Clima și încă doi judecători (un bărbat și o femeie), pe care nimeni nu i-a

prezentat.

În acea ședință, a informat instanța despre faptul neexecutării legale și complete

de către Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Cahul a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și

că deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul de recalculare a pensiei cu

nr.1-14 din 15 noiembrie 2021 au fost întocmite de către debitor incomplet, eronat

și ilegal.

Totodată, a solicitat instanței să oblige debitorul să execute în mod legal și

complet actul judiciar, aplicând la necesitate și măsurile de constrângere în privința

Casei Naționale de Asigurări Sociale, inclusiv numirea unui mandatar pentru

executarea silită a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

Vladimir Bogdan a susținut că tot la acea ședință a aflat că Casa Națională de

Asigurări Sociale ar fi efectuat o oarecare indexare (totală sau parțială) a pensiei

sale, însă fără ai fi notificat și lui un exemplar al actului de indexare.

De asemenea, recurentul a precizat că la sfârșitul ședinței, judecătorul raportor

a anunțat că hotărîrea instanței pe marginea cauzei va fi luată la data de

17 decembrie 2021, fără participarea pârților, însă cu remiterea acesteia în adresa

participanților la proces.

Subsecvent, Vladimir Bogdan a relevat că de pe portalul instanțelor

judecătorești a aflat că la 20 decembrie 2021 a fost încetată de către Curtea de Apel

Chișinău procedura de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Deoarece nu a primit copia deciziei sau încheierii Curții de Apel Chișinău din

20 decembrie 2021, la 05 ianuarie 2022 a depus cerere, prin care a solicitat remiterea

în adresa sa, pe suport de hârtie, a copiei actului judecătoresc, emis la data de

20 decembrie 2021. Iar, la 25 ianuarie 2022 s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu

o solicitare similară.

Recurentul a notat că încheierea din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost publicată pe portalul instanțelor judecătorești la data de

02 februarie 2022.

Analizând conținutul acesteia, a concluzionat că încheierea nominalizată este

neîntemeiată, nefondată și emisă formal.

În argumentarea concluziei enunțate, recurentul a indicat că Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Cahul la 15 noiembrie 2021, a efectuat recalcularea eronată și

incompletă a pensiei sale, însă nu a executat integral actul judecătoresc și nu a emis

4

un act administrativ individual favorabil.

Astfel, hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a rămas neexecutată, deoarece deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul

de recalculare a pensiei sale cu numerele 1-14 din 15 noiembrie 2021 au fost

întocmite incomplet, eronat și ilegal, iar scopul acestora, prevăzut de art.174 alin.(3)

din Codul administrativ, nu a fost atins.

Complementar, recurentul a reiterat că la ședința de judecată a Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2021 pe lângă judecătorul-raportor Vladislav Clima au

participat încă doi judecători, un barbat și o femeie, care nu au fost prezentați, dar

care i-au adresat întrebări pe marginea cauzei. Însă în încheierea Curții de Apel

Chișinău din 20 decembrie 2021, publicată la 02 februarie 2022 pe seti-ul instanței

ierarhic inferioare, este indicat că cauza a fost examinată de un complet de judecată

în componența a 3 judecători de gen masculin, și anume: Anatolie Minciuna, Grigore

Dașchevici și Vladislav Clima, ceea ce nu corespunde realității.

În context, recurentul a menționat că judecătorii Grigore Dașchevici și

Vladislav Clima, au participat anterior la examinarea apelului Casei Naționale de

Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Astfel, în opinia recurentului, judecătorul Grigore Dașchevici, în conformitate

cu art. 49 alin.(2), art.50 alin.(l) lit.d) și art.52 alin.(l) din Codul de procedură civilă

nu a avut dreptul să semneze încheierea Curții de Apel Chișinău din

20 decembrie 2021, deoarece nu a participat la ședința de judecată din

15 decembrie 2021.

Totodată, invocând dispozițiile art. 49 alin.(2), art.50 alin.(l) lit.d) și art.52

alin.(l) din Codul de procedură civilă, recurentul a opinat că nici judecătorul

Vladislav Clima nu era în drept să participe la examinarea cererii sale cu privire la

inițierea procedurii de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

La 06 aprilie 2022 în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost

expediată copia cererii de recurs depuse de Vladimir Bogdan.

Deși la 11 aprilie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a recepționat copia

cererii de recurs depuse de Vladimir Bogdan, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei (f.d.228), până la data stabilită pentru examinarea

recursului, nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra acestuia.

Conform art. 249 alin. (1)-(4) Codul administrativ, hotărîrile judecătorești și

alte titluri executorii se execută conform prevederilor prezentului capitol.

Pentru executarea hotărîrilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de

împăcare sînt competente instanțele de apel.

Executarea este inițiată printr-o cerere a creditorului executării. Deciziile în

procedura de executare se emit prin încheiere, care poate fi contestată cu recurs la

Curtea Supremă de Justiție în termen de 3 zile.

Prevederile art.174 se aplică corespunzător.

Actele cauzei atestă că copia încheierii din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău a fost recepționată de Vladimir Bogdan la data de 16 februarie 2022, fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 142), iar cererea

de recurs a fost depusă la 04 februarie 2022, adică în termenul prevăzut de lege

(f.d. 144-224).

5

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul

depus de Vladimir Bogdan, de a anula încheierea din 20 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și de a restitui cererea depusă de Vladimir Bogdan privind inițierea

procedurii de executare a hotărârii judecătorești Curții de Apel Chișinău, din

următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.

Potrivit art. 250 Codul administrativ, titluri executorii sunt: a) hotărârile

judecătorești executorii; b) încheierile judecătorești executorii conform art.214 și

215; și c) tranzacțiile de împăcare conform art.217.

În corespundere art.251 alin. (1) Codul administrativ, hotărârile judecătoriilor

sunt executorii după expirarea termenului de apel.

În conformitate art. 253 alin. (1), (3) și (4) Codul administrativ, pentru

impunerea acțiunilor, a tolerărilor sau a inacțiunilor în privința persoanelor juridice

de drept public sînt aplicabile măsurile coercitive conform art.254–256.

Înaintea desfășurării executării, conducătorul persoanei juridice de drept public

este informat în scris despre intenția de executare. Această prevedere nu se aplică în

cazul executării ordonanțelor provizorii și în alte cazuri urgente.

Scrisoarea de informare trebuie să indice asupra măsurii de executare care se

intenționează și să stabilească un termen pentru îndeplinirea benevolă a obligațiilor

de executat. Acest termen nu poate depăși 30 de zile.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată

înaintată de Vladimir Bogdan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării și achitării

pensiei pentru vechime în muncă.

S-a recunoscut ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă lui Vladimir Bogdan.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite în

beneficiul lui Vladimir Bogdan, pensia pentru vechime în muncă în raport cu

modificările drepturilor bănești stabilite categoriei respective a persoanelor din

trupele organelor afacerilor interne, începând cu anul 2007, în conformitate cu

prevederile art. 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993, în vigoare la data pensionării reclamantului – 17 octombrie 2000

(f.d.7-10).

Prin încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.5-6).

La 15 aprilie 2020, Vladimir Bogdan a depus cerere privind inițierea procedurii

de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

6

Râșcani, privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să recalculeze și să

achite în beneficiul lui Vladimir Bogdan, pensia pentru vechime în muncă în raport

cu modificările drepturilor bănești stabilite categoriei respective a persoanelor din

trupele organelor afacerilor interne, începând cu anul 2007, în conformitate cu

prevederile art. 61 alin. (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993, în vigoare la data pensionării reclamantului – 17 octombrie 2000.

(f.d. 2-10).

La 11 iunie 2020 Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 253 Codul

administrativ, i-a expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale notificarea cu

propunerea executării benevole a actului judecătoresc, autoritatea fiind atenționată

asupra măsurilor coercitive ce vor fi aplicate în cazul neexecutării, prevăzute de

art. 254, 255 și 256 din Codul administrativ (f.d.12-13).

Prin răspunsul nr. II-03/10-7711 din 16 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări

Sociale, invocând dispozițiile art. 15 alin. (5) al Codului de executare și art. 68

alin. (1) din Legea finanțelor publice și responsabilități bugetar-fiscale nr. 181 din

25 iulie 2014 a informat Curtea de Apel Chișinău că la 20 mai 2020 a depus recurs

împotriva încheierii din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, a

menționat că în interiorul termenului prevăzut de lege va efectua recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă (f.d.14).

La 04 august 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin scrisoarea

nr. II-03/10-8466 a comunicat Curții de Apel Chișinău despre faptul că întâmpină

dificultăți la punerea în execuție a actului judecătoresc și a solicitat convocarea unei

ședințe, cu citarea părților privind explicarea modalității de executare a hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.18-19).

La 21 martie 2021 Vladimir Bogdan a depus în mod repetat cerere privind

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând executarea urgentă a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani de către Casa Națională de Asigurări Sociale și aplicarea

în privința acesteia a amenzii de constrângere, prevăzute la art. 254 Cod

administrativ pentru neexecutarea intenționată a hotărârii judecătorești, precum și

mandatarea unui executor judecătoresc întru executarea silită a actului judecătoresc

(f.d.25-26).

Prin încheierea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă cererea lui Vladimir Bogdan cu privire la explicarea hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.27-29).

La 12 iulie 2021 și 12 noiembrie 2021 Vladimir Bogdan a depus cerere repetată

cu privire la executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, completată la data de 14 noiembrie 2021, prin care a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i accelereze recalcularea pensiei,

începând cu anul 2007, cu aplicarea în caz de necesitate față de aceasta a sancțiunilor

de constrângere, prevăzute la art. 254 Cod administrativ pentru tergiversarea și

neexecutarea intenționată a actului judecătoresc, precum și mandatarea unui

executor judecătoresc întru executarea silită a actului judecătoresc

(f.d.30-32; 41-44; 48-69).

La 06 decembrie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat în adresa

Curții de Apel Chișinău, prin intermediul poștei electronice, deciziile nr. 1-14 din

7

15 noiembrie 2021, prin care se confirmă recalcularea cuantumului pensiei lui

Vladimir Bogdan, precum și actele ce au stat la baza emiterii acestora (f.d.71-89)

La 07 decembrie 2021 Vladimir Bogdan a depus cerere cu privire la anularea

actelor administrative individuale, adoptate în procedura de executare a hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat

obligarea Casei Naționale de Asigurări să anuleze ca fiind eronate deciziile cu

nr. 1-14, toate emise la data de 15 noiembrie 2021, cu privire la recalcularea pensiei

sale, cu emiterea actului administrativ individual favorabil de recalculare a pensiei

(f.d.90-94).

Prin încheierea din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a încetat

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

inițiată la cererea depusă de Vladimir Bogdan (f.d. 134-136).

Pentru a dispune astfel, instanța de judecată a constat că calculele efectuate de

către Casa Națională de Asigurări Sociale corespund certificatelor de salarizare

eliberate de către Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne. Iar, modul de calcul pe care îl pretinde Vladimir Bogdan și care consideră

că trebuie impus autorității obligate prin hotărâre, nu derivă din certificatele de

salarizare eliberate de către angajator.

Corespunzător, Curtea de Apel Chișinău a constatat că hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani din 03 decembrie 2019 a fost executată.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră pripite și nefondate concluziile Curții de Apel Chișinău, precum și

soluția emisă privind încetarea executării hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, inițiată la cererea depusă de Vladimir Bogdan.

Așadar, în argumentarea concluziei enunțate, instanța de recurs relevă că

conform art. 219 alin.(1)-(3) Cod administrativ, instanța de judecată este obligată să

cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă,

explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor

incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii

stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale

litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la

proces.

Subsecvent, instanța de recurs notează că instanța judecătorească apreciază

probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este

obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor

8

probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față

de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare

și comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea

corectă a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să

explice în mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică

această obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

determinată în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem,

parag. 84; Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Cu titlu de principiu, o decizie judiciară nu poate fi calificată ca fiind arbitrară

până la constatarea unui prejudiciu efectiv adus corectitudinii generale a procedurii

judiciare, cu excepția cazului în care nu sunt prezentate motive pentru adoptarea

acesteia sau motivele date se bazează pe o eroare de fapt sau de drept evidentă

manifestată de instanța internă, rezultând în o „negare a justiției” (a se vedea

Andelkovic vs Serbia, 9 aprilie 2013, parag. 27; Bochan vs Ucraina (nr. 2), Marea

Cameră, 5 februarie 2015, parag. 61 – 63; Gelenidze vs Georgia, 7 noiembrie 2019,

parag. 28). Logica aflată la baza noțiunii de „eroare evidentă de apreciere”, astfel

cum este utilizată în contextul art. 6 § 1 din Convenție, este fără îndoială aceea că,

având în vedere că eroarea de fapt sau de drept comisă de instanța națională este atât

de vădită încât este calificată drept „evidentă” – în sensul că nu ar fi putut fi comisă

de niciun magistrat rezonabil – este posibil ca aceasta să fi adus atingere echității

procesului (a se vedea Dulaurans vs Franța, 21 martie 2000, parag. 33 – 34).

Totodată, o hotărâre judecătorească care nu are niciun temei legal în dreptul intern

și nu permite realizarea unei legături între faptele stabilite, dreptul aplicabil și

rezultatul procesului, avea, în plus, un caracter arbitrar și trebuia interpretată drept o

„denegare de justiție” (a se vedea Andelkovic, pre-citat, parag. 27).

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011,

parag. 31 și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs

Moldova, 16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016,

parag. 30).

La acest capitol, instanța de recurs notează că pe parcursul examinării cererii

sale privind inițierea procedurii de executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Vladimir Bogdan a invocat recalcularea

defectuoasă de către Casa Națională de Asigurări Sociale a pensiei sale, respectiv

neexecutarea integrală a titlului executoriu.

Reieșind din cele expuse supra, instanța de recurs constată că Curtea de Apel

Chișinău n-a analizat în detaliu argumentele invocate de către Vladimir Bogdan,

lăsându-le fără apreciere. Or, la acest capitol, Curtea de Apel Chișinău s-a expus

întrun mod evaziv, menționând că calculele efectuate de către Casa Națională de

Asigurări Sociale corespund certificatelor de salarizare eliberate de către

Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Iar,

modul de calcul care îl pretinde Vladimir Bogdan și care consideră că trebuie impus

autorității obligate prin hotărâre, nu derivă din certificatele de salarizare eliberate de

9

către angajator. Astfel, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din

03 decembrie 2019 a fost executată.

În consecință, instanța de recurs apreciază drept superficiale și expuse sub un

aspect general și arbitrar concluziile Curții de Apel Chișinău privind încetarea

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

inițiată la cererea depusă de Vladimir Bogdan, din motiv că aceasta nu s-a expus

asupra argumentului invocat de Vladimir Bogdan referitor la nerecalcularea de către

Casa Națională de Asigurări Sociale a pensiei sale din luna februarie 2020 și până

în prezent, ultima recalculare fiind efectuată pentru luna ianuarie 2020, astfel nu a

elucidat toate circumstanțele importante speței în partea ce ține de executarea

corespunzătoare de către Casa Națională de Asigurări Sociale a hotărârii

judecătorești.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiat argumentul

recurentului că Curtea de Apel Chișinău nu doar a omis să se expună asupra tuturor

argumentelor sale, dar a evitat să cerceteze în ansamblu toate circumstanțele

importante speței.

De asemenea, materialele cauzei atestă că, prin cererile repetate cu privire la

executarea hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

din 21 martie 2021, 12 iulie 2021 și 12 noiembrie 2021, completată la data de

14 noiembrie 2021, precum și în referințele depuse la 24 iulie 2020 asupra refuzului

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea hotărârii judecătorești și la

data de 22 august 2020 la demersul Casei Naționale de Asigurări nr. II-03/10-8466

din 04 august 2020 cu privire la explicarea hotărârii judecătorești, înaintat Curții de

Apel Chișinău, Vladimir Bogdan a solicitat aplicarea în privința debitorului a

sancțiunilor de constrângere, prevăzute la art. 254 Cod administrativ pentru

tergiversarea și neexecutarea actului judecătoresc, precum și mandatarea unui

executor judecătoresc întru executarea silită a actului judecătoresc

(f.d. 16-17; 20-22; 25-26; 30-32; 41-44; 48-69).

Analizând argumentele recurentului expuse în cererea de recurs, precum și

încheierea din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, instanța de recurs

constată că instanța ierarhic inferioară a omis să se expună referitor la pretențiile lui

Vladimir Bogdan cu privire la aplicarea în privința debitorului a sancțiunilor de

constrângere, prevăzute la art. 254 Cod administrativ pentru tergiversarea și

neexecutarea actului judecătoresc, precum și mandatarea unui executor judecătoresc

întru executarea silită a actului judecătoresc.

Iar, omisiunea Curții de Apel Chișinău de a analiza și răspunde la întrebările ce

i-au fost adresate, denotă caracterul arbitrar al încheierii contestate.

Mai mult, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns

special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a

formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro

Balani vs. Spania, 1994).

Prin urmare, instanța de recurs constată că, Curtea de Apel Chișinău s-a abținut

de a da răspunsuri convingătoare și explicite la alegațiile recurentului, iar

conjunctura dată atestă examinarea unilaterală a cererii depusă de Vladimir Bogdan

privind inițierea procedurii de executare a hotărârii judecătorești, fapt ce constituie

10

o încălcare a dreptului recurentului de a se bucura de drepturile sale procedurale în

condițiile normelor în vigoare, precum și a principiului egalității armelor în proces.

Astfel, ipotezele relevate supra profilează netemeinicia concluziei Curții de

Apel Chișinău, or, aceasta a judecat formal și cu încălcarea normelor de drept

procedural cererea depusă de Vladimir Bogdan privind inițierea procedurii de

executare a hotărârii judecătorești, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1

CEDO și a dreptului litiganților la un proces echitabil.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că încheierea din

20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, a anula încheierea și a restitui cauza de contencios

administrativ, intentată la cererea depusă de Vladimir Bogdan privind inițierea

procedurii de executare a hotărârii judecătorești spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău.

Așadar, Curtea de Apel Chișinău urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cererea depusă de Vladimir Bogdan privind inițierea procedurii de

executare a hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

să emită o soluție legală și întemeiată, bazată pe cercetarea minuțioasă a

argumentelor și pretențiilor creditorului și a debitorului.

Conform art. 243 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Vladimir Bogdan.

Se anulează încheierea din 20 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea depusă de Vladimir Bogdan

privind inițierea procedurii de executare a hotărârii judecătorești, cu restituirea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

11