2ra-308/22 — încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere

2ra-308/22 — încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-308/22

2-18155661-01-2ra-04032022

Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana) I. Dutca

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Secrieru

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Scutari Sergiu,

reprezentat de avocatul Gheorghița Constantin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată ”Nicodor Grup” împotriva lui Scutari Sergiu, intervenienți

principali Cernei Tatiana, Lozinschi Victoria, Șeremet Ludmila, Crețu Maria,

Jelihovschi Ana, Camerzan Alexandru, Șevciuc Sergiu, Constantin Maria, Negru

Andrei, Lungu Dumitru, Codreanu Grigore cu privire la încasarea datoriei,

încasarea dobânzii de întârziere, repararea prejudiciului și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021,

c o n s t a t ă :

La 04 mai 2018, SRL ”Nicodor Grup” a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Scutari Sergiu, intervenienți principali Cernei Tatiana, Lozinschi

Victoria, Șeremet Ludmila, Crețu Maria, Jelihovschi Ana, Camerzan Alexandru,

Șevciuc Sergiu, Constantin Maria, Negru Andrei, Lungu Dumitru, Codreanu

Grigore cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, repararea

prejudiciului și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, SRL ”Nicodor Grup” a menționat că la 21 februarie

2012, Scutari Sergiu a încheiat contractul investițional nr. 83/SN cu compania de

construcții SRL „Neo Imobiliare”, obiect al contractului fiind apartamentul tip-

mansardă nr. 69, nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 47,59 m.p., amplasat

în XXXXX.

Ulterior, în temeiul încheierii instanței de insolvabilitate a Curții de Apel

Chișinău din 08 iulie 2016, s-a dispus transmiterea în proprietatea privată lui

1

Scutari Sergiu apartamentul tip-mansardă nr. 69, cu suprafața de 47,59 m.p.,

amplasat în XXXXX.

Reclamantul a menționat de asemenea că pe lângă Scutari Sergiu, în procesul

de insolvabilitate intentat în privința SRL „Neo Imobiliare”, cu referire la

construcția apartamentelor de tip-mansardă din XXXXX, au mai participat și alți

creditori garantați, cărora instanța de insolvabilitate la fel le-a transmis în

proprietate privată apartamentele contractate.

Ca urmare a transmiterii dreptului de proprietate, noii proprietari au fost

nevoiți de sine stătător să continue finisarea lucrărilor de construcție și darea în

exploatare a acestor apartamente.

În acest scop, în baza procesului-verbal nr. 1 din 18 iulie 2014 al Adunării de

constituire, a fost aprobat statutul Asociației neformale „Asociația investitorilor

XXXXX”.

Astfel, la adunarea din 28 iulie 2014, prin procesul-verbal nr. 2, au fost puse

în discuție și aprobate demersurile privind includerea a doi membri noi în asociație

(printre care și Scutari Sergiu împreună cu soția Scutari Veronica); aprobarea

bugetului lucrărilor de finisare; modul de achitare precum și modul de contribuire

financiară a fiecărui membru la finisarea lucrărilor.

La 13 ianuarie 2016, între SRL „Nicodor Grup”, în calitate de antreprenor,

APLP nr. 54/317 și Asociația de locatari investitori în construcția mansardei a

blocului locativ din XXXXX, reprezentată de către Crețu Maria, ca client, a fost

încheiat contractul de antrepriză nr. 201502013, prin care au convenit asupra

finisării lucrărilor de construcție pe adresa: XXXXX, specificul lucrărilor fiind

indicat în punctul 1.3 al capitolului 1 din contract.

SRL „Nicodor Grup” conform clauzelor contractuale s-a obligat să execute

următoarele lucrări: să efectueze lucrări de finisare a tavanului; să efectueze

instalarea rețelelor de apă și canalizare; să efectueze instalarea rețelelor de încălzire

și ventilare; să efectueze instalarea rețelelor electrice; să efectueze lucrări de

gazificare (rețele de gaz exterioare și rețele de gaz interioare).

Conform prevederilor contractului de antrepriză, părțile au stabilit că prețul

lucrărilor contractate se va stabili înaintea demarării fiecărei lucrări în parte, cu

alcătuirea devizului local de prețuri actualizat pentru moment, iar plata pentru

lucrările executate se va efectua astfel - 35% din suma lucrării în avans și 65% din

suma lucrării după finisarea și semnarea actului de recepție a acesteia, iar în

dependență de etapele executării lucrărilor contractate, membrii asociației urmau,

conform devizelor aprobate, să efectueze achitările necesare conform clauzelor,

precum și modalității aprobate de către Adunarea generală stipulată în procesul-

verbal nr. 2 din 28 iulie 2014.

Reclamantul a relatat că totalitatea lucrărilor contractate au fost executate, iar

acest fapt este confirmat prin actele de confirmare semnate de părți.

Conform actului decontărilor reciproce din 15 septembrie 2017, membrii

asociației investitorilor au acumulat față de SRL „Nicodor Grup” o datorie în sumă

de 427 225,01 lei, din care Scutari Sergiu datorează suma de 8 079 de euro.

2

Astfel, la 02 februarie 2017, președintele asociației investitorilor, Crețu

Maria, a expediat în adresa lui Scutari Sergiu o somație, prin care a solicitat

achitarea necondiționată a datoriei existente în termen de 10 zile de la primire.

Conform avizului de recepție, somația a fost recepționată la 09 februarie

2017, însă Scutari Sergiu nu și-a onorat obligațiile pecuniare pentru lucrările deja

efectuate.

Totodată, reclamantul a comunicat că referuitor la răspunderea părților

contractante în cazul neexecutării obligațiilor asumate sau executării

necorespunzătoare a acestora, conform punct. 7.3 și 7.4 din contract, partea

vinovată este ținută să despăgubească partea îndreptățită prin plata penalității în

valoare de 0,1 % din suma datorată/restantă pe zi.

La caz, a specificat că Scutari Sergiu se află în întârziere din data de

09 februarie 2017, ca urmare a recepționării somației menționate, ce constituie

suma de 1 400 euro cu titlu de dobândă de întârziere, pentru perioadă 19 februarie

2017- 16 februarie 2018, reieșind din suma de 8 079 de euro.

SRL „Nicodor Grup” a solicitat, inclusiv prin cererea de concretizatre (f.d.

158-161 Vol. I), încasarea de la Scutari Sergiu a sumei de 8079 de euro, cu titlu de

datorie, încasarea sumei de 2 155,80 de euro cu titlu de dobândă de întârziere,

încasarea sumei de de 636,77 de euro cu titlu de prejudiciu cauzat de evoluția

indicelui prețurilor de consum (rata inflației) și compensarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iunie 2019,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020, s-a respins apelul

declarat de SRL „Nicodor Grup” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 20 iunie 2019.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 16 decembrie 2020, s-a admis

recursul declarat de SRL ”Nicodor Grup”, reprezentată de avocatul Berezovschi

Adrian, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2020 și s-a restituit

cauza la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 55-

67 Vol. III).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 octombrie 2021, s-a admis apelul

declarat de avocatul Berezovschi Adrian în interesele SRL ”Nicodor Grup”, s-a

casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 iunie 2019 și

s-a emis o nouă hotărâre, prin care:

S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de SRL ”Nicodor

Grup”.

S-a încasat de la Scutari Sergiu în beneficiul SRL ”Nicodor Grup” suma de

8 079 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii

cu titlu de datorie conform contractului de investiții în construcție, suma de

2 155,58 de euro sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării

hotărârii cu titlu de dobândă de întârziere, suma de 1 567 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în prima instanță, suma de

1 175 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat în

3

instanța de apel și suma de 587 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru

achitarea taxei de stat în instanța de recurs.

În rest, pretențiile au fost respinse.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei a

reținut că la 21 februarie 2012, între SRL „Neo Imobiliare” și Scutari Sergiu a fost

încheiat contractul investițional nr. 83/SN, având ca obiect apartamentul tip-

mansardă nr. 69 cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața totală de 47,59 m.p.,

amplasat în XXXXX.

La fel, instanța de apel a constatat că, SRL „Neo Imobiliare” nu și-a executat

în măsură deplină obligațiunile asumate prin contractele investiționale, motiv

pentru care în privința acesteia a fost intentată procedura de insolvabilitate.

La caz, instanța de apel a stabilit că, urmare a transmiterii dreptului de

proprietate, noii proprietari au fost nevoiți de sine stătător să continue finisarea

lucrărilor de construcție și darea în exploatare a acestor apartamente.

În acest scop, în baza procesului-verbal nr. 1 din 18 iulie 2014 a Adunării de

constituire, a fost aprobat statutul Asociației neformale „Asociația investitorilor

XXXXX”.

Astfel, la adunarea membrilor „Asociației investitorilor XXXXX” din 28 iulie

2014, prin procesul-verbal nr. 2, au fost puse în discuție și aprobate mai multe

întrebări, printre care includerea a doi membri noi în asociație (printre care și

Scutari Sergiu împreună cu soția Scutari Veronica); aprobarea bugetului lucrărilor

de finisare; modul de achitare precum și modul de contribuire financiară a fiecărui

membru la finisarea lucrărilor.

La data de 13 ianuarie 2016, SRL „Nicodor Grup”, ca antreprenor, iar pe de

altă parte APLP nr. 54/317 și Asociația de locatari investitori în construcția

mansardei blocului locativ din XXXXX, reprezentată de către Crețu Maria, ca

client, a fost încheiat contractul de antrepriză nr. 201502013 privind finisarea

lucrărilor de construcție a blocului de locuit, specificul lucrărilor fiind indicat în

punctul 1.3 al capitolului 1 din contract.

Conform clauzelor contractuale, SRL „Nicodor Grup” s-a obligat să execute

următoarele lucrări: să efectueze lucrări de finisare a tavanului; să efectueze

instalarea rețelelor de apă și canalizare; să efectueze instalarea rețelelor de încălzire

și ventilare; să efectueze instalarea rețelelor electrice; să efectueze lucrări de

gazificare (rețele de gaz exterioare și rețele de gaz interioare).

Conform pct. 2 din contractul de antrepriză nominalizat supra, părțile au

stabilit că prețul lucrărilor contractate se va stabili înaintea demarării fiecărei

lucrări în parte, cu alcătuirea devizului local de prețuri actualizate pentru moment,

iar plata pentru lucrările executate se va efectua astfel - 35% din suma lucrării în

avans și 65% din suma lucrării după finisarea și semnarea actului de recepție a

acesteia.

Totalitatea lucrărilor contractate au fost executate, iar acest fapt este

confirmat prin actele de confirmare semnate de părți.

Conform actului decontărilor reciproce din 15 septembrie 2017, membrii

asociației investitorilor au acumulat față de SRL „Nicodor Grup” o datorie în sumă

de 427 225,01 lei, din care suma de 8 079 de euro o datorează Scutari Sergiu.

4

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, SRL „Nicodor Grup” a executat

lucrările de finisare la obiectul de tip mansardă, fapt confirmat prin contractul de

antrepriză din 13 ianuarie 2016, copia actului de confirmare a lucrărilor executate,

devizelor locale, actul de decontări reciproce, facturile fiscale, autorizația de

construire.

Instanța de apel reținut de asemenea că, SRL „Nicodor Grup” a executat

lucrări de finalizare a lucrărilor de construire a mansardei, cu recepția finală și

darea obiectului în exploatare, inclusiv și a apartamentului de tip-mansardă ce

aparține lui Scutari Sergiu, care însă a achitat numai suma de 850 de euro, din

suma necesară finalizării lucrărilor de construcție.

La caz, instanța de apel a reiterat că, ceilalți proprietari ai bunului imobil au

contribuit financiar la executarea lucrărilor de finalizare a mansardei, pe când

intimatul Scutari Sergiu nu și-a adus aportul său de comun cu ceilalți proprietari.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, deși intimatul neagă obligația de a

achita costul serviciilor prestate, invocând lipsa raportului obligational față de

SRL „Nicodor Grup”, nu a negat faptul că a beneficiat de lucrări de finalizare a

lucrărilor de construire a mansardei de la blocul de locuit, cu recepția finală și

darea obiectului în exploatare, inclusiv și a apartamentului de tip-mansardă, ce

aparține lui Scutari Sergiu.

Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiată pretenția cu privire la

încasarea de la Scutari Sergiu în beneficiul SRL „Nicodor Grup” a sumei de

8 079 de euro sau echivalentul acestei sume la data executării hotărârii în lei

moldovenești, cu titlu de datorie conform contractului de investiții în construcție.

Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată pretenția de

încasare a sumei de 2 155,58 de euro cu titlu de dobândă de întârziere.

Referitor la pretenția de încasarea prejudiciului cauzat de evoluția indicelui

prețurilor de consum (rata inflației) în sumă de 636,77 de euro, instanța de apel a

reținut netemeinicia acesteia.

La 22 decembrie 2021, Scutari Sergiu, reprezentat de avocatul Gheorghița

Constantin, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

Recurentul Scutari Sergiu, în motivarea recursului a invocat că instanța de

apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, nu a constatat și elucidat pe

deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, precum și

faptul că a apreciat arbitrar probele, încălcând astfel principiul imparțialității.

De asemenea, a reiterat că din conținutul recipisei, rezultă că suma de 850 de

euro a fost transmisă pentru proiectul de gazificare – aviz pompieri, instalarea

ușilor de la intrare, procurarea parțială a materialelor de construcție.

Respectiv, raportul juridic în cauză nu poate fi calificat ca un avans în contul

viitorului contract de prestări servicii.

Mai mult ca atît, recurentul a invocat că la materialele cauzei nu este anexat

un contract în care să fie aplicată semnătura sa. Or, reieșind din actele cauzei,

Crețu Maria are calitatea de debitor, iar raportul obligațional constituit în speță este

creditorul SRL ”Nicodor Grup” în calitate de subiect activ sub aspectul

5

deținătorului de creanță și Crețu Maria, ca subiect pasiv al raportului obligațional și

anume debitor.

La fel, a specificat că intimatul urma să prezinte pe fiecare încăpere izolată

procesele-verbale în baza documentelor de execuție, însă la materialele cauzei

lipsesc astfel de acte.

Suplimentar, a statuat că recepția lucrărilor de construcție și a instalațiilor

aferente acestora, atât la lucrările loi, cât și la intervențiile în timp asupra

construcțiilor existente (reparații capitale, consolidări, reconstrucții, modificări,

modernizări, extinderi), finanțate din mijloace financiare proprietate privată, se

efectuează de către investitor și executant, prin crearea unei comisii de recepție în

baza unui contract.

Or, în cazul în care SRL ”Nicodor Grup” pretinde încasarea unei sume, urma

a fi încheiat un contract, ceea ce la speță nu există.

Deci, calitatea de investitor potrivit procesului-verbal de recepție finală în

speță o are SRL ”Neo Imobiliare”, dar nicidecum SRL ”Nicodor Grup”.

În concluzie, a specificat că potrivit contractului din 13 ianuarie 2016, obiect

al contractului a fost construcția tavanului, rețelele de apă și canalizare, rețelele de

încălzire și ventilare, rețelele de electricitate, lucrări de gazificare potrivit

obiectului contractului vizat.

Prin urmare, nu puteau fi efectuate lucrări de construcție propriu-zise la

construcția existenă, ci doar urmau să fie execute luicrări de instalare a rețelelor

tehnico-edilitare.

Astfel, recurentul a invocat că nu are calitatea de pârât, or, la actele cauzei nu

se rergăsește nici o confirmare că a încheiat careva acte cu SRL ”Nicodor Grup” și

din care ar rezulta obligația de achitare a sumei solicitate și care ar confirma că a

beneficiat de careva servicii din partea SRL ”Nicodor Grup”.

La 04 martie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimaților copia

recursului, fiind recepționat de către Camerzan Alexandru, APLP nr. 54/317 și

Șevciuc Sergiu la data de 11 martie 2022, iar de către Șeremet Ludmila la data de

14 martie 2022, conform avizelor de recepție (f.d. 215-217, 234 Vol. III).

Plicurile expediate în adrersa Mariei Contantin, Anei Jelihovschi, Negru

Andrei, Crețu Maria, Lungu Dumitru, Lozinschi Victoria, SRL ”Nicodor Grup”,

Codreanu Grigore au fost restituite cu mențiunea ”plecat” și ”nereclamat” (f.d.

218- 233 Vol.III).

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la

07 octombrie 2021, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei

motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 22 decembrie 2021, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

6

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

7

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Scutari Sergiu,

reprezentat de avocatul Gheorghița Constantin, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Scutari Sergiu, reprezentat de

avocatul Gheorghița Constantin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

8