2r-142/22 — repararea prejudiciului moral si aducerea scuzelor

Dosarul nr. 2r-142/22

2-20002167-01-2r-01032022

Prima instanță : Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel : Curtea de Apel Chișinău ( jud. : M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de Bejanu Alexandru,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bejanu Alexandru

către BC „Moldindconbank” SA privind repararea prejudiciului moral, obligarea

pârâtului să aducă scuze oficiale,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2021 prin care s-a restituit

apelul declarat de Bejanu Alexandru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței

c o n s t a t ă :

La 09 ianuarie 2020, Bejanu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank” Societate pe Acțiuni privind repararea

prejudiciului moral și obligarea pârâtului să aducă scuze oficiale.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 decembrie 2020, cererea

de chemare în judecată depusă de Bejanu Alexandru, a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 29 decembrie 2020 Bejanu

Alexandru a declarat apel nemotivat solicitând admiterea cererii de apel și casarea

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 decembrie 2020 și pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 31 martie 2021 nu s-a dat curs cererii

de apel declarată de Bejanu Alexandru.

S-a acordat termen apelantului, de 10 zile de la recepționarea prezentei încheieri,

pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat (în original) în cuantum de 187, 50 lei

și a cererii de apel cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază.

S-a explicat apelantului că în cazul neînlăturării neajunsurilor în termenul stabilit,

cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate documentele anexate,

va fi restituită.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2021, s-a restituit apelul

declarat de Bejanu Alexandru, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței.

1

La 11 februarie 2022, Bejanu Alexandru a declarat recurs împotriva încheierii

Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2021 solicitând repunerea în termenul de declararea

recursului, admiterea recursului, casarea încheierii, și rejudecarea cauzei cu adoptarea

unei noi hotărâri privind restituirea spre rejudecare în instanța de apel, pentru

examinarea cererii de apel.

În motivare, a indicat că încheierea instanței de apel este nefondată și emisă cu

interpretarea eronată a normelor de drept procedural.

Recurentul a susținut că încheierea instanței de apel din 31 martie 2021 a fost

expediată la 01 aprilie 2021 reprezentantului apelantului, la adresa electronică indicată

în mandatul avocațial. Însă, cererea de apel a fost depusă de către însuși apelant, în care

a indicat adresa de comunicare a actelor de procedură și respectiv încheierea de a nu da

curs apelului, urma a fi expediată prin intermediul oficiului poștal apelantului și nu

reprezentantului apelantului.

Totodată, neajunsurile indicate de instanță în încheierea de a nu da curs apelului au

fost înlăturate, fiind depusă în termenul acordat de instanță cererea de apel motivată și

taxa de stat în original.

Astfel, instanța de apel eronat a constatat neajunsurile nu au fost înlăturate.

Încheierea de restituire a apelului, la fel a fost comunicată prin intermediul poștei

electronice doar reprezentantului apelantului, însă la materialele dosarului lipsește

confirmarea recepționării încheierii de către Bejanu Alexandru.

Cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2021 a făcut cunoștință la 07

februarie 2022, fapt atestat prin cererea de la fila dosarului 70.

Recurentul consideră că a fost lipsit de posibilitatea de a avea cunoștință de

încheierea emisă, prin care au fost afectat dreptul la un proces echitabil.

Examinând argumentele recursului declarat, Colegiul Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție va refuza repunerea în termen a

cererii de recurs și va restitui recursul din următoarele considerente.

Potrivit art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art.4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs a

fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită repunerea în termen sau

instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Art. 425 din Codul de procedură civilă, stabilește că, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

După cum denotă actele cauzei, Colegiul reține că, la 29 decembrie 2020, Bejanu

Alexandru a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 09 decembrie 2020.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2021, apelul declarat de

Bejanu Alexandru, s-a restituit, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen

indicațiile instanței.

La 11 februarie 2022, Bejanu Alexandru a declarat recurs solicitând repunerea în

termenul de recurs pe motiv, că cu încheierea instanței de apel a făcut cunoștință abia la

07 februarie 2022.

2

Colegiul reține că potrivit comunicării de la fila dosarului 72, la 20 august 2021

instanța de apel a comunicat încheierea avocatului Guțanu Andrian, reprezentantul lui

Bejanu Alexandru, prin intermediul poștei electronice.

Totodată, potrivit portalului instanțelor de judecată, cac.instante.justice.md se

constată că la 17 august 2021 instanța de apel a publicat încheierea din 21 iulie 2021, pe

pagina portalului instanței de judecată.

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră argumentul recurentului precum că a făcut cunoștință cu

încheierea din 21 iulie 2021, abia la 07 februarie 2022 neîntemeiat și combătut de

materiale dosarului.

De asemenea, odată ce la 24 august 2021, dosarul deja a fost restituit de către

Curtea de Apel instanței de fond, instanța de apel a îndeplinit toate procedurile de

comunicare a încheierii părților.

În speță, încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 iulie 2021 a fost comunicată la

20 august 2021, odată cu comunicarea acesteia reprezentantului apelantului prin

intermediul poștei electronice, iar calea de atac s-a efectuat la 07 februarie 2022, peste

termenul de 15 de zile prevăzut de art.425 din Cod de procedură civilă și fără a anexa

probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termen, astfel că

recursul va fi respins ca fiind tardiv.

Argumentul recurentului precum că termenul de recurs a fost omis deoarece

instanța de apel a comunicat corespondența avocatului, însă urma să o comunice lui

Bejanu Alexandru la adresa indicată în cererea de apel, Colegiul îl consideră

neîntemeiat.

Or, chiar dacă apelul a fost depus din numele apelantului și nu a reprezentantului,

fiind expediată încheierea de a nu da curs avocatului, ultimul tot prin intermediul poștei

electronice la 09 aprilie 2021 a informat instanța că a înlăturat neajunsurile.

Deci, în circumstanțe date avocatul a acționat în calitate de reprezentat al părți și

nicidecum nu a susținut că nu mai este reprezentantul lui Bejanu Alexandru, iar

corespondența să fie expediată însuși lui Bejanu Alexandru.

Art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă stabilește că, actele procedurale

efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru

persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

Prin urmare, în circumstanțele în care încheierea Curții de Apel Chișinău din 21

iulie 2021 a fost comunicată reprezentantului apelantului, la adresa electronică indicată

în mandatul avocațial, argumentul precum că încheierea i-a fost adusă la cunoștință la

07 februarie 2022, prin depunerea unei cererii în instanța de fond, Colegiul îl va

respinge ca neîntemeiat și neesențial.

Or, articolul 116 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă stipulează că,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

La cererea de repunere în termen se anexează probe ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a

fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie depuse documentele respective

etc.).

3

Astfel, dispozițiile art. 116 din Codul de procedură reglementează repunerea în

termen, în condiții restrictive, ce prevede existența unei împrejurări mai presus de voința

părții pentru a se acorda beneficiul repunerii în termen alături de cerințele impuse de

alin. (3).

Deci, în sensul art. 116 din Codul de procedură, împrejurarea mai presus de voința

părții trebuie să fie una obiectivă, asimilabilă unui motiv serios, care nu putea fi

prevăzut și nici depășit de către recurent.

O astfel de situație instanța de recurs nu a constatat la caz, iar aspectele invocate de

recurent nu reprezintă împrejurări mai presus de voința sa, pe care nu ar fi putut să le

depășească.

În aceste condiții, este indubitabil că admiterea spre examinare a unui recurs tardiv,

ar avea un efect incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, garantat de

articolul 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale și ar încălca dreptul părților la un proces echitabil, având în

vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac.

În hotărârea Ponomariov vs Ucraina din 03 aprilie 2008 Curtea Europeană a

reiterat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor

circumstanțe noi descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul

de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra

repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o

marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care au

acceptat repunerea în termen.

Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărârii luate în

proces de către autoritățile competente ale statului. Chiar și atunci, totuși, indică Curtea,

posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligația părților de a se

interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoștință.

În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să verifice dacă motivele de repunere

în termen ar putea justifica o ingerință în principiul autorității de lucru judecat.

Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte și în cauzele Ceachir vs

Moldova, Popov vs Moldova și Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că prin

neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a

unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

Colegiul, examinând cererea de repunere în termen, constată că aceasta nu este

motivată cu argumente serioase, respectiv este neîntemeiată.

În condițiile art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește

tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Astfel, întrucât la caz nu s-a făcut nici o dovadă a imposibilității depunerii

recursului în termen, considerente pentru care urmează a respinge cererea privind

4

repunerea în termenul de declarare a recursului și de a restitui recursul declarat de

Bejanu Alexandru, ca fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură

civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea lui Bejanu Alexandru privind repunerea în termenul de

declarare a recursului.

Se restituie recursul declarat de Bejanu Alexandru împotriva încheierii Curții de

Apel Chișinău din 21 iulie 2021, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de Bejanu Alexandru împotriva Băncii Comerciale „Moldindconbank”

Societate pe Acțiuni privind repararea prejudiciului moral, obligarea pârâtului să aducă

scuze oficiale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Mariana Pitic

Dumitru Mardari

5