2ra-148/22 — cu privire la constatarea incalcarii de catre angajator a conditiilor contractului individual de munca, repararea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata

2ra-148/22 — cu privire la constatarea incalcarii de catre angajator a conditiilor contractului individual de munca, repararea prejudiciului material, moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-148/22

2-19163698-01-2ra-04022022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Ciubotaru

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – R. Pulbere, D. Dulghieru, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Roman Grebnev,

reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Roman Grebnev împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Vistarcom” Societate

cu Răspundere Limitată cu privire la constatarea încălcării de către angajator a

condițiilor contractului individual de muncă, repararea prejudiciului material,

moral și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Roman Grebnev și s-a menținut hotărârea din

19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 11 octombrie 2019 Roman Grebnev a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎCS „Vistarcom” SRL, prin care a solicitat constatarea

încălcării de către angajator a condițiilor contractului individual de muncă,

repararea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că după prima concediere ilegală și restabilirea

sa la locul de muncă prin hotărârea instanței de judecată ÎCS „Vistarcom” SRL l-a

concediat pentru a doua oară.

Această concediere a fost de asemenea recunoscută ilegală de către instanța de

judecată, iar după emiterea hotărârii din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru la data de 31 mai 2019 a fost restabilit la locul de muncă în funcția de șef al

secției pază la supermarketul „Velmart” din mun. Chișinău, str. C. Brâncuși, nr. 3.

Reclamantul consideră că, acțiunile ulterioare ale administrației pârâte sunt o

încălcare a condițiilor contractului individual de muncă din 22 noiembrie 2007

încheiat cu ÎCS „Vistarcom” SRL, exprimate sub formă de răzbunare pentru

restabilirea la locul de muncă după concedieri ilegale.

Reclamantul a afirmat că după restabilirea la locul de muncă, a fost supus

tratamentului nefavorabil cu încălcarea condițiilor contractului individual de muncă,

1

fiind exprimate prin neacordarea biroului, deținând funcția de șef al secției pază,

funcția de șef de securitate la unitatea comercială nr. 4 „Velmart”. În locul

transferului sau demiterii prevăzute de lege, i s-a solicitat să scrie o cerere pentru

funcția de ,,Manager de securitate” cu continuarea sarcinilor șefului secției pază. În

perioada 18-28 iunie 2019 ÎCS „Vistarcom” SRL, retroactiv a obligat agenții de

securitate să semneze ordinul din 06 iunie 2019 cu privire la redenumirea

inspectorilor de pază în inspectori de securitate. De asemenea, fiind în calitate de șef

al secției pază la unitatea comercială nr. 4 „Velmart”, nu a fost familiarizat cu statele

de personal ale unității sale, au apărut modificări inexplicabile în statele de personal,

pe care nu i le-au comunicat și nu i-au răspuns la întrebări, i s-a acordat un alt birou,

insistând să semneze actul de predare-primire, în care ultimul, nefiind șef al secției

pază, fiind lipsit de subordonați - inspectori de pază, nu își va putea îndeplini

sarcinile.

Reclamantul a indicat că administrația a schimbat statele de personal, forțându-

i pe inspectorii de pază din celelalte 12 unități comerciale ale ÎCS „Vistarcom” SRL

să semneze „în mod voluntar” documente retroactive privind redenumirea posturilor

lor de la unitatea de servicii de pază în Serviciul de securitate.

Din punct de vedere cantitativ, personalul inspectorilor nu s-a schimbat, iar

noile posturi din ,,Clasificatorul locurilor de muncă”, aplicat de către administrație,

îndeplinesc, în esență, aceleași sarcini ca înainte de restabilirea sa la locul de muncă.

Deoarece, nu a fost informat și nu i s-a propus să ocupe funcția de șef al unității,

a rămas unicul șef al secției pază din companie fără subordonați, ceea ce reprezintă

o încălcare gravă a condițiilor contractului individual de muncă de către ÎCS

„Vistarcom” SRL.

Hotărârea din 30 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central cu privire la

restabilirea sa la locul său de muncă de către ÎCS „Vistarcom” SRL este executată

formal, iar administrația a creat în mod artificial o distribuție nerezonabilă a

îndatoririlor de muncă și asigurarea unui statut mai puțin favorabil pentru reclamant,

încălcând astfel condițiile contractului de muncă, potrivit căruia trebuia să

îndeplinească sarcinile șefului secției pază.

Astfel, prin încălcarea condițiilor contractului de muncă de către ÎCS

„Vistarcom” SRL, precum și tratamentul nefavorabil l-au impus să depună cerere de

demisie, unde a indicat motivul încălcării condițiilor contractului de muncă, ori în

mod constant suferea o atitudine ce îi afecta demnitatea și nu putea să tolereze astfel

de acțiuni.

Reclamantul a menționat că, în două săptămâni de la depunerea cererii de

demisie, ÎCS „Vistarcom” SRL nu a încercat să înlăture încălcările admise față de

el, iar la 29 iulie 2019, a demisionat.

Avându-se în vedere consecințele negative suferite, pe plan fizic și psihic,

importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost vătămate aceste valori,

toate acestea raportate la practica Curții Europene a Drepturilor Omului, a solicitat

încasarea prejudiciului moral.

La determinarea întinderii compensației pentru daune morale a solicitat să se

țină cont de încălcări repetate ale dreptului său la muncă, de un anumit grad de

neliniște și retrăiri pe motiv că a rămas fără locul de muncă a doua oară pe parcursul

unui an, iar după a doua restabilire la locul de muncă (restabilirea formală), pârâtul

i-a creat impedimente în exercitarea obligațiilor sale de muncă, ignorând integral

prezența sa, încălcând condițiile contractului individual de muncă, astfel făcând

2

lucrul său atât insuportabil, încât a fost nevoit să demisioneze. Situația respectivă

având un caracter discriminatoriu și umilitor permite determinarea cuantumului

prejudiciului moral în mărime de șase salarii medii lunare ceea ce constituie suma

de 43 014 lei.

A solicitat Roman Grebnev, constatarea încălcării de către ÎCS „Vistarcom”

SRL a condițiilor contractului individual de muncă din 22 noiembrie 2007 încheiat

între Roman Grebnev și ÎCS „Vistarcom” SRL, încasarea îndemnizației în mărimea

unui salariu mediu pe două săptămâni, a prejudiciului moral în mărime de șase salarii

medii lunare, ceea ce constituie suma de 43 014 lei.

Prin hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de către Roman Grebnev împotriva

ÎCS „Vistarcom” SRL cu privire la constatarea încălcării de către angajator a

condițiilor contractului individual de muncă, repararea prejudiciului material, moral

și a cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată. (f.d. 178, 186-200, vol. I)

La 01 aprilie 2021 și 19 iunie 2021, Roman Grebnev, reprezentat de avocatul

Valentina Hriplivaia, a depus prin intermediul poștei electronice și oficiului poștal

apel nemotivat și apel motivat împotriva hotărârii din 19 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru. (f.d. 181, 182, 183, 226-234, vol. I)

În atare circumstanțe, completul consideră că, la demararea căii de atac în

ordine de apel, Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, a

respectat modul și termenul prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă.

Prin decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Roman Grebnev și s-a menținut hotărârea din 19 martie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 23, 24-36, vol. II)

În consolidarea soluțiilor, instanțele inferioare au reținut că prin cererea de

demisie din 15 iulie 2019 Roman Grebnev nu a invocat concret încălcările

angajatorului admise reieșind din condițiile contractului individual de muncă, nu a

solicitat un termen redus pentru acceptarea demisiei și desfacerea contractului

individual de muncă, nu a anexat un careva document ce ar confirma careva

încălcări de către angajator a condițiilor contractului individual de muncă. Astfel,

angajatorul ÎCS „Vistarcom” SRL a emis ordinul nr. 140/4 din 25 iulie 2019, prin

care s-a desfăcut contractul individual de muncă nr. 98/3/07 din 22 noiembrie 2007

cu șeful secției pază al serviciului pază și securitate al Unității Comerciale ÎCS

„Vistarcom” SRL nr. 4 de la 29 iulie 2019 conform art. 85 din Codul muncii, în

baza propriei cereri, cu compensarea concediului nefolosit de 34 zile pentru

perioada 16.05.2018-29.07.2019, care a fost adus la cunoștință lui Roman Grebnev

la aceiași dată, dar nu a solicitat anularea acestuia, precum și nu a înaintat careva

obiecții.

Instanțele inferioare au învederat că ordinul nr. 140/4 din 25 iulie 2019 emis

de ÎCS „Vistarcom” SRL se încadrează în normele legale art. 66, art. 81, art. 85

din Codul muncii, iar Roman Grebnev în termen de 7 zile nu și-a retras cererea de

demisie în termenii indicați, precum și nu a depus o nouă cerere către angajator

pentru a anula prima cerere sau pentru a indica motivele demisionării acestuia.

De asemenea, instanța de apel a reținut că angajatorul ÎCS „Vistarcom” SRL

i-a propus lui Roman Grebnev un birou de serviciu individual, însă ultimul a

refuzat să semneze actul de predare-primire a bunurilor, fapt confirmat prin decizia

Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, iar

conform actului din 05 iunie 2019 a refuzat să semneze contractul individual de

3

răspundere materială deplină și formularul privind eliberarea cardului bancar

salarial.

În opinia instanței de apel, nu poate fi reținută afirmația lui Roman Grebnev,

precum că măsurile întreprinse de către angajator au avut drept scop crearea

intenționată a unor condiții ce fac imposibilă exercitarea atribuțiilor sale de lucru,

ori este prerogativa exclusivă a angajatorului de a decide asupra activității sale în

funcție de conjunctura economică, comercială în care acesta își desfășoară

activitatea, astfel din acest punct de vedere, angajatorul este liber de a-și gestiona

propria activitate conform propriilor viziuni și concepții în vederea sporirii eficienței

acesteia, astfel, angajatorul fiind în dreptul de a dispune reorganizarea în structura

internă a întreprinderii. Totodată, s-a reținut că funcția de șef serviciu pază a fost

păstrată doar în unitatea comercială în care activa Roman Grebnev, în celelalte

unități atribuțiile șefului serviciului de pază au fost transferate managerului de

securitate.

Astfel, instanța de apel consideră că întemeiat prima instanță a stabilit că la caz

nu au fost constatate careva abateri din partea ÎCS „Vistarcom” SRL în legătură cu

demisia lui Roman Grebnev, precum și nu au fost prezentate probe din care ar rezulta

că lui Roman Grebnev i-au fost încălcate drepturile, iar faptul dat a generat

depunerea de către ultimul a unei cereri de demisie.

Succesiv, instanțele inferioare au considerat că pretenția privind încasarea

indemnizației în mărimea unui salariu mediu de două săptămâni și repararea

prejudiciului moral este subsecventă pretenției principale privind constatarea

încălcării de către angajator a condițiilor contractului individual de muncă. Astfel,

odată ce instanța a ajuns la concluzia netemeiniciei pretenției principale, urmează

a fi respinse și cele subsecvente.

La 24 ianuarie 2021 Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina

Hriplivaia, a declarat recurs, prin intermediul oficiului poștal, împotriva deciziei

din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a

deciziei recurate și a hotărârii din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu adoptarea unei decizii noi, prin care să fie admisă integral acțiunea în

sensul pretențiilor formulate în cererea de chemare în judecată. (f.d. 42-50, vol. II)

În motivarea recursului a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale cauzei și

argumentele din cererea de apel, invocând suplimentar că instanțele inferioare au

aplicat eronat normele de drept material și procedural. În mod intenționat și ilegal

instanța de judecată a încălcat drepturile sale la un proces echitabil și a încălcat

drepturile sale garantate de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului.

La 04 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatei copia

recursului declarat de Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina

Hriplivaia, împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

explicându-i dreptul de a depune referință asupra acestuia. (f.d. 59, vol. II)

În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

4

aceasta este depusa de către Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina

Hriplivaia, care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățit să o conteste,

nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 20 octombrie

2021.

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 18833 din 09

decembrie 2021, decizia motivată din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

a fost expediată lui Roman Grebnev și avocatului acestuia Valentina Hriplivaia,

însă confirmarea recepționării acesteia la materialele cauzei nu este. (f.d. 37, vol.

II)

Astfel, completul de admisibilitate consideră în termen recursul declarat de

Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, la 24 ianuarie 2022

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 06 martie 2022 ÎCS „Vistarcom” SRL a depus referință, solicitând

instanța de recurs de a considera recursul declarat de către Roman Grebnev

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din

19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru ca fiind inadmisibil sau a

respinge recursul ca fiind vădit neîntemeiat și declarativ.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Roman

Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia, este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

Motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă,

nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

5

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Roman Grebnev, reprezentat de avocatul Valentina Hriplivaia,

și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Roman Grebnev, reprezentat de avocatul

Valentina Hriplivaia, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Roman Grebnev, reprezentat de

avocatul Valentina Hriplivaia împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6