2ra-869/19 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-869/19 — Anularea ordinului de concediere, restabilirea în functie, încasarea plătilor salariale (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra–869/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul central) (jud. Vl. Holban)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Buhnaci, S. Gîrbu)
Î N C H E I E R E
22 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
examinând admisibilitatea recursului declarat de ÎCS „Vistarcom” SRL
reprezentată de avocatul Chiriac Nicolae,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Grebnev
Roman împotriva ÎCS „Vistarcom” SRL cu privire la anularea ordinului de
concediere, restabilirea în funcția deținută și încasarea plăților salariale pentru lipsa
forțată de la muncă,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de către ÎCS „Vistarcom” SRL reprezentată de
avocatul Chiriac Nicolae și menținută hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei
Chișinău (sediul central),
con st ată:
La 03 noiembrie 2017, Grebnev Roman a depus cerere de chemare în judecată
împotriva ÎCS „Vistarcom” SRL cu privire la anularea ordinului de concediere,
restabilirea la locul de muncă și încasarea salariului pentru lipsa forțată de la
muncă.
În susținerea pretențiilor din acțiune Grebnev Roman a invocat că, în perioada
anilor 2007-2017, și-a îndeplinit obligațiile funcționale fără careva obiecții din
partea administrației, însă la 17 iulie 2017 administrația ÎCS „Vistarcom” SRL a
emis ordinul nr. 149 „Cu privire la lichidarea subdiviziunii și reducerea statelor de
personal din Unitatea Comercială nr. 4 (supermarket Velmart) la întreprinderea
ÎCS „Vistarcom” SRL, prin care s-a ordonat: „se preavizează, sub semnătură,
angajatorii din cadrul Unității Comerciale Nr. 4 despre lichidarea subdiviziunii
respective”.
La 17 iulie 2017, ÎCS „Vistarcom” SRL a propus angajaților care au căzut sub
reducerea statelor de personal (inclusiv și reclamantului) lista posturilor (funcțiilor)
vacante care au existat la întreprindere la acea dată. În aceeași zi, ÎCS „Vistarcom”
SRL a înaintat demersul către Comitetul sindical referitor la acordul la concedierea
în legătură cu reducerea statelor de personal din unitate.
A mai menționat Grebnev Roman că este președinte al organizației sindicale
1
ÎCS „Vistarcom” SRL, motiv pentru care pârâta la 17 iulie 2017 a înaintat demers
către Federația Sindicatelor „Moldsindcoopcomerț” (organul sindical ierarhic
superior) referitor la acordul preliminar scris la concedierea lui Grebnev Roman în
legătura cu reducerea statelor de personal din unitate, care a fost primit de către
organul sindical prin poșta la 24 octombrie 2017.
În urma examinării demersului pârâtei, Federația Sindicatelor
„Moldsindcoopcomerț” și-a exprimat dezacordul cu privire la concedierea lui
Grebnev Roman în temeiul nerespectării prevederilor din Codul muncii.
Însă, contrar opiniei Federației Sindicatelor „Moldsindcoopcomerț”, prin
ordinul nr. 190/4 din 02 octombrie 2017, Grebnev Roman a fost concediat
începând cu data de 02 octombrie 2017 din funcția de șef al secției pază al Unității
Comerciale Nr. 4.
A explicat că a semnat că a luat cunoștință de ordinul de concediere la 03
octombrie 2017, însă a indicat că nu este de acord cu el.
În opinia reclamantului, ordinul nr. 190/4 din 02 octombrie 2017, emis de
către administrația ÎCS „Vistarcom” SRL privind concedierea lui, este ilegal și
urmează să fie anulat din următoarele considerente.
Concedierea salariatului în legătura cu reducerea numărului sau a statelor de
personal din unitate urmează să aibă loc în conformitate cu condițiile prevăzute la
alin. (1) art. 88 al Codului muncii, însă condițiile prevăzute la lit. a), b), c), d), h) al
acestei legi, nu au fost respectate de către întreprinderea pârâtă.
ÎCS „Vistarcom” SRL trebuia să emită un ordin motivat din punct de vedere
juridic sau economic, iar faptul că ÎCS „Vistarcom” SRL la 17 iulie 2017 a încheiat
un contract cu compania de securitate privată O.P.P. „Leon Security” SRL nu
poate fi considerat ca motiv legal pentru concedierea lucrătorilor (inclusiv și
reclamantului) în temeiul art. 86 alin.(1) lit. c) al Codului muncii.
De fapt, la ÎCS „Vistarcom” SRL reducere nu a avut loc. Atribuțiile funcției
pe care le îndeplinea reclamantul au fost menținute de către angajator și continuă
să existe, însă au fost îmbrăcați sub forma unui contract civil încheiat între ÎCS
„Vistarcom” SRL și SRL „Leon Security”.
La 17 iulie 2017, după încheierea contractului cu compania de securitate
privată O.P.P. „Leon Security” SRL, dimineața, au venit agenții de securitate de la
compania indicată și au ocupat locurile de muncă a angajaților secției pază.
Administrația a blocat cardurile de acces a angajaților, iar agenții de securitate de
la O.P.P. „Leon Security” SRL au închis accesul reclamantului în biroul său.
Respectiv, în pofida faptului că a ocupat funcția de șef al secției pază, a fost nevoit
timp de două luni pur și simplu să umble în sala unității comerciale a
supermarketului „Velmart”, astfel, ÎCS „Vistarcom” SRL i-a încălcat dreptul la
condiții echitabile de muncă.
Din punct de vedere economic, ÎCS „Vistarcom” SRL este o companie
dezvoltată, care deține o rețea de supermarket „Green Hills”, „Velmart”, are mai
multe unități de comerț și zilnic are venituri considerabile. Astfel, pârâta nu are
nici un motiv economic pentru reducerea statelor de personal din unitate.
Mai mult, desfacerea contractului individual de muncă pe motivul reducerii
numărului sau a statelor de personal din unitate este valabilă în condiția în care
reducerea numărului sau a statelor de personal să aibă loc real. Acest fapt urmează
a fi confirmat prin ordinul cu privire la reducerea numărului de personal și
2
aprobarea noilor state de personal, însă noile state de personal urmează a fi
aprobate până la începerea evenimentelor ce țin de reducerea numărului de
personal, condiția dată nefiind respectată de către ÎCS „Vistarcom” SRL.
A menționat că întreprinderea pârâtă i-a acordat posibilitatea de a beneficia de
o zi lucrătoare pe săptămână cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui
alt loc de muncă, însă nu a folosit-o, deoarece consideră că concedierea lui este
ilegală și nu a acceptat-o.
Referindu-se la lit. c) alin. (1) art. 88 al Codului muncii, reclamantul a
considerat că pârâta a acționat cu rea - credință, deoarece funcțiile vacante propuse
reclamantului au fost mai reduse după calificare decât cea ocupată de către
reclamant (șef al secției pază) astfel, reclamantul nu întrunește cerințele necesare
pentru suplinirea acesteia (de exemplu, bucătar). Totodată, alte funcții vacante au
fost ascunse de către angajator, prin ce au fost grav încălcate drepturile salariatului.
Grebnev Roman a indicat că, ÎCS „Vistarcom” SRL are mai multe unități
comerciale, aproximativ 12 (supermarket Green Hills și Velmart), la care sunt
posturi vacante de inspectori al secției pază, șefi de schimb al secției pază și șefi al
secției pază. De exemplu, la 25 iulie 2017, pe pagina web a fost publicat anunțul
despre funcția vacantă de șef al secției pază la Green Hills Market, deși la 17 iulie
2017, ÎCS „Vistarcom” SRL a emis ordinul de concediere a șefului secției pază –
Grebnev Roman. Mai mult, anunțuri de genul dat au fost publicate pe paginile web
și până la data înaintării acțiunii, deși potrivit art. 88 alin. (3) al Codului muncii,
locul de muncă redus nu poate fi restabilit în statele unității pe parcursul anului
calendaristic în care a avut loc concedierea salariatului care l-a ocupat.
La ÎCS „Vistarcom” SRL au fost (și mai există) mai multe funcții vacante,
care însă, contrar prevederilor lit. c) alin. (1) art. 88 al Codului muncii, nu au fost
propuse reclamantului.
A mai indicat cu referire la art. 88 alin.(1) lit. d) al Codului muncii, că pârâta
trebuia să reducă, în primul rând, locurile de muncă vacante, ceea ce nu a făcut.
Conform listei funcțiilor vacante, care au fost propuse reclamantului, la ÎCS
„Vistarcom”" SRL la 17 iulie 2017 au existat 62 posturi vacante, însă pârâta a emis
ordin privind concedierea reclamantului, astfel, de către ÎCS „Vistarcom” SRL nu
au fost reduse, în primul rând, locurile vacante.
Totodată a menționat că procedura concedierii reclamantului a fost ilegală, or
angajatorul nu a respectat prevederile art. 87, art. 88 alin. (1), lit. h) ale Codului
muncii. Concedierea este condiționată de existența acordului preliminar a
organului sindical ierarhic superior, iar nerespectarea acestei prevederi atrage
nulitatea absolută a actului de concediere cu restabilirea în funcție. Prin emiterea
ordinului de concediere a reclamantului, angajatorul a încălcat prevederile art. 86
alin. (2) și art. 388 alin. (4) ale Codului muncii.
Suplimentar a evidențiat că, având funcția obștească - președintele
organizației sindicale ÎCS „Vistarcom” SRL și având în vedere faptul că
concedierea lui nu se admite timp de 2 ani după expirarea mandatului, pârâtul
ilegal a emis ordinul de concediere contestat.
Grebnev Roman a lucrat la întreprinderea pârâtă timp de 22 ani (până și după
reorganizare), are mai multe diplome pentru lucrul făcut, ce fără dubii dictează
concluzia despre nivelul înalt al calificării și productivității muncii sale. Concluzia
despre înaltul nivel de calificare și productivitate se deduce și din faptul că
3
reclamantul pe perioada activității nu a avut avertizări disciplinare cu privire la
calificarea și productivitatea muncii prestate. Astfel, reclamantul a avut dreptul
preferențial la menținerea la lucru în cazul reducerii statelor de personal.
În instanța de judecată, Grebnev Roman a solicitat anularea ordinului nr.
190/4 din 02 octombrie 2017 emis de ÎCS „Vistarcom” SRL, prin care a fost
concediat ca fiind ilegal, restabilirea reclamantului la locul de muncă în calitate de
șef al secției pază la ÎCS „Vistarcom” SRL; încasarea din contul ÎCS „Vistarcom”
SRL în beneficiul reclamantului a salariului pentru lipsa forțată de la locul de
muncă pentru perioada 03 octombrie 2017 - 12 martie 2018 în sumă de 37 693 de
lei, încasarea din contul ÎCS „Vistarcom”" SRL în beneficiul lui Grebnev Roman a
prejudiciului moral în mărime de cinci salarii medii lunare, ce constituie suma de
35 845 de lei, și încasarea din contul pârâtei a tuturor cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul central),
acțiunea a fost admisă parțial și a fost anulat ordinul nr. 190/4 din 02 octombrie
2017 emis de ÎCS „Vistarcom” SRL privind concedierea lui Grebnev Roman cu
restabilirea acestuia în funcția anterior deținută.
A fost încasat de la ÎCS „Vistarcom” SRL în beneficiul reclamantului salariul
pentru lipsa forțată de la locul de muncă pentru perioada 03 octombrie 2017 până
la data de 12 martie 2018 în mărime de 37 693 de lei și prejudiciul moral în
mărime de 7 169 de lei, iar în total suma de 44 862 lei,
În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă.
A fost încasat de la ÎCS „Vistarcom” SRL în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 1 345,86 de lei.
Prin decizia din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de către ÎCS „Vistarcom” SRL reprezentată de avocatul Chiriac
Nicolae și menținută hotărârea din 02 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul
central).
Pentru a decide astfel, instanțele inferioare au reținut că, concedierea
salariaților de la unitate în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de
personal, nu trebuie să fie formală, ci doar cu respectarea cumulativă a condițiilor
prevăzute de art. 88 alin. (1) al Codului muncii, or, faptul că întreprinderea pârâtă a
încheiat un contract cu compania de securitate privată O.P.P. „Leon Security” SRL
privind prestarea serviciilor de pază nu poate fi considerat ca motiv legal pentru
concedierea lui Grebnev Roman în temeiul art. 86 alin. (1) lit. c) al Codului
muncii.
Reducerea statelor de personal presupune că la întreprindere nu vor mai exista
acele posturi, care au fost reduse, adică alți lucrători nu vor îndeplini acele funcții
care îndeplinea persoanele care au fost reduse. Însă ÎCS „Vistarcom” SRL la 17
iulie 2017 a încheiat contract cu o companie de securitate privată, care de fapt a
înlocuit persoanele concediate.
Instanțele au concluzionat că, în speță, a avut loc o reducere fictivă a statelor
de personal deoarece atribuțiile funcției pe care le îndeplinea reclamantul au fost
menținute de către angajator și continuă să existe, însă au fost îmbrăcate sub forma
unui contract civil încheiat între angajator și SRL „Leon Security”.
În susținerea acestei concluzii, instanțele au evidențiat probatoriul administrat
și au menționat că, SRL „Leon Security” prestează serviciile de pază, aceleași
funcții ca și a lui Grebnev Roman.
4
Mai mult s-a indicat de instanțele inferioare că, desfacerea contractului
individual de muncă pe motivul reducerii numărului sau a statelor de personal din
unitate este valabilă în condiție în care reducerea numărului sau a statelor de
personal să aibă loc real. Acest fapt urmează a fi confirmat prin ordinul cu privire
la reducerea numărului de personal și aprobarea noilor state de personal, ceea ce în
speță nu a fost făcut de angajator.
Astfel, ÎCS „Vistarcom” SRL nu a respectat procedura de concediere în cazul
reducerii numărului sau statelor de personal și anume nu a propus reclamantului o
funcție similară celei deținute. În contextul în care aceasta era vacanta la o altă
unitate și pentru care era anunțat deja concurs la 27 iulie 2017.
În afară de aceasta, la momentul emiterii ordinului cu privire la preavizarea
reclamantului despre eventuala concediere în legătură cu reducerea statelor de
personal, ÎCS „Vistarcom” SRL nu a efectuat acțiuni cu privire la lichidarea
statelor de personal în partea ce se referă la funcția de șef al secției pază și de
asemenea la materialele dosarului lipsesc probe ce ar confirma faptul propunerii
reclamantului a unei alte funcții similare în cadrul unităților comerciale ce aparțin
ÎCS „Vistarcom” SRL, sau după caz, imposibilitatea propunerii funcției respective
pe motivul lipsei careva funcții vacante în acest sens, or, lista posturilor vacante a
fost prezentată instanței abia în ordine de apel, prin urmare instanța nu a reținut-o,
deoarece această probă nu a fost examinată în cadrul instanței de fond.
La 10 ianuarie 2019, ÎCS „Vistarcom” SRL reprezentată de avocatul Chiriac
Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei din 18 octombrie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare într-un alt
complet de judecată.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a
aplicat legea care trebuie să fie aplicată, a interpretat eronat legea precum și a
apreciat în mod arbitrar probatoriul.
La 20 mai 2019, Grebnev Roman reprezentat de avocatul Cușniriova Irina a
depus o referință la recursul declarat de ÎCS „Vistarcom” SRL solicitând
considerarea acestuia ca fiind inadmisibil.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat
de către ÎCS „Vistarcom” SRL reprezentată de avocatul Chiriac Nicolae,
neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
5
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei
curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al
Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că
reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în
sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de ÎCS „Vistarcom” SRL reprezentată de
avocatul Chiriac Nicolae, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu
pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în
care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în
detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului
strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de
recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o
minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe
care se bazează.
Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acesteia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este
evidențiată în cererea de recurs declarată de către ÎCS „Vistarcom” SRL
reprezentată de avocatul Chiriac Nicolae.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
6
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către ÎCS „Vistarcom” SRL
reprezentată de avocatul Chiriac Nicolae.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Svetlana Filincova
7