3ra-230/22 — anularea actelor administrative defavorabile

Dosarul nr. 3ra-230/22 2-22017031-01-3ra-28022022 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Comisia Electorală Centrală, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Prunici împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul sătesc Păulești cu privire la anularea actelor administrative defavorabile, împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ion Prunici, c o n s t a t ă : La 07 februarie 2022 Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul sătesc Păulești cu privire la anularea actelor administrative defavorabile (f.d.

2-7). În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin hotărârea din 15 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, i-a fost validat mandatul la funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași. Reclamantul a specificat că la 13 septembrie 2021 un grup de cetățeni ai satului Păulești, raionul Călărași au depus o cerere la Comisia Electorală Centrală, în care au indicat că, acesta nu-și exercită atribuțiile de primar mai mult de 4 luni consecutive, pe motiv că se află în concediu medical. Reclamantul Ion Prunici a menționat că, la 22 decembrie 2021 Comisia Electorală Centrală a constatat întrunirea condițiilor pentru încetarea înainte de termen a mandatului său de primar, în temeiul art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și a stabilit pentru data de 15 mai 2022 desfășurarea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași.

Reclamantul a precizat că hotărârea Comisei Electorale Centrale din 1 22 decembrie 2021 a fost publicată pe pagina web a instituției și în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Respectiv, la 23 decembrie 2021 a luat cunoștință de hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 22 decembrie 2021 și la data de 21 ianuarie 2021, a depus la Comisia Electorală Centrală, cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea actului administrativ defavorabil. Însă, la data de 25 ianuarie 2022, Comisia Electorală Centrală, a respins ca neîntemeiată cererea sa prealabilă nr. CEC-7/1483 din 21 ianuarie 2022. Reclamantul a invocat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 22 decembrie 2021 și hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 25 ianuarie 2022 sunt ilegale și urmează a fi anulate.

Or, normele de drept material și normele de drept procedural au fost încălcate și aplicate eronat de către autoritatea publică. Ion Prunici a menționat că, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată de un grup de cetățeni din satul Păulești, raionul Călărași, contrar procedurii stabilite de legislația electorală. Or, constatarea condițiilor pentru încetarea înainte de termen a mandatului de primar, conform art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, este de competența Consiliului sătesc Păulești, ca autoritate publică locală, ca subiect de sesizare, ceia ce denotă ilegalitatea inițierii proceduri administrative de către Comisia Electorală Centrală și respectiv pronunțarea unei hotărâri în acest sens.

La fel, reclamantul a invocat prevederile art. 22 alin. (1) lit. u) și v) din Codul electoral, potrivit cărora în competența Comisiei Electorale Centrale sânt atribuite cazurile de ridicare a mandatului de consilier local în caz de incompatibilitate a funcției, în caz de demisie și în caz de deces, conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la procedura de ridicare și validare a mandatului de consilier, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale. Prin urmare, în competența Comisiei Electorale Centrale nu se regăsește constatarea condițiilor pentru încetarea înainte de termen a mandatului de primar, iar actul administrativ contestat este ilegal și urmează a fi anulat.

Reclamantul a afirmat că, deși Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a informat Comisia Electorală Centrală despre faptul că în perioada 15 aprilie – 11 septembrie 2021, au fost emise 24 de dispoziții ale primarului satului Păulești; dintre care 10 au fost semnate de primarul Ion Prunici și 14 de secretarul Consiliului sătesc Păulești, Valeriu Andronache, Comisia Electorală Centrală a interpretat și aplicat eronat dispozițiile art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local. Or, potrivit normelor menționate, urmează a fi prezente circumstanțe de natură care indică că, în această perioadă de timp, continuu, fără întrerupere, primarul nu a emis niciun act de dispoziție și/sau nu a participat la alte activități legate de interesele localității.

Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 25 ianuarie 2022 cu privire la cererea prealabilă din 21 ianuarie 2022 și a hotărârii Comisie Electorale Centrale din 22 decembrie 2021 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași, ca fiind ilegale și neîntemeiate. Prin hotărârea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis 2 acțiunea înaintată de Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan. S-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 291 din 25 ianuarie 2022 cu privire la cererea prealabilă din 21 ianuarie 2022 depusă de Ion Prunici.

S-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 235 din 22 decembrie 2021 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași (f.d. 110, 121-132). Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a relevat că prin dispoziția primarului satului Păulești, Ion Prunici nr. 23-c din 10 august 2021, s-a dispus de a împuternici pe Valeriu Andronache, secretarul Consiliului sătesc Păulești să exercite funcția de primar interimar, începând cu data de 23 august 2021, pe întreaga durată a absenței primarului, fără aplicarea semnăturilor bancare. Iar, prin scrisoarea nr. CEC-9/769 din 13 septembrie 2021, un grup de cetățeni din satul Păulești, raionul Călărași, au sesizat Comisia Electorală Centrală despre faptul că, primarul localității nu-și exercită atribuțiile sale mai mult de 4 luni consecutiv pe motiv că acesta se află în concediu medical.

Prima instanță a indicat că, potrivit răspunsului Primăriei satului Păulești, raionul Călărași din 12 octombrie 2021, primarul satului Păulești în urma unor investigații medicale, la 23 martie 2021, a fost internat în spital și a fost externat la data de 12 aprilie 2021. Ulterior, fiind internat în spital la 15 aprilie 2021 până la data de 13 mai 2021, iar din data de 14 mai 2021 urmează tratament ambalator, perioadă care nu depășește 4 luni. Iar, prin răspunsul nr. 1303/OT10-290 din 25 octombrie 2021, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a comunicat că, în perioada menționată, au fost emise 24 de dispoziții ale primarului satului Păulești, 10 dintre care au fost semnate de către primarul Ion Prunici, iar 14 de secretarul Consiliului sătesc Păulești, Valeriu Andronache.

Reținând cele indicate, Curtea de Apel Chișinău a menționat că Comisia Electorală Centrală la stabilirea alegerilor noi, a interpretat eronat prevederile art.150 alin. (1) lit. b) din Codul electoral. Or, Comisia Electorală Centrală nu a ținut cont de condițiile impuse de norma nominalizată pentru declanșarea alegerilor noi. Prima instanță a menționat că sintagma „nu poate să-și exercite funcțiile” se referă la imposibilitatea primarului la moment să își exercite mandatul, dar în condițiile în care la emiterea hotărârii cu privire la stabilirea datei alegerilor noi acesta deja activa, la caz - începând cu 04 noiembrie 2021, nu mai poate fi invocat că acesta anterior nu și-a exercitat atribuțiile pe o perioadă de 4 luni.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a enunțat că Comisia Electorală Centrală nu a indicat temeiul legal de obligare a Consiliului sătesc Păulești să desemneze o persoană care va exercita atribuțiile de primar, în condițiile în care primarul era în funcție la momentul emiterii hotărârii de stabilire a datei alegerilor noi. Astfel, prima instanță a menționat că Comisia Electorală Centrală, prin declanșarea alegerilor noi, în condițiile în care primarul deja își reluase activitatea, a comis o ingerință arbitrară în exercitarea mandatului acestuia, fapt ce implicit ar duce la încetarea mandatului în afara prevederilor legale, norme care nu pot fi aplicate retroactiv unei situații deja consumate. Curtea de Apel Chișinău a indicat că, din data sesizării de către Primăria satului Păulești, adică 08 noiembrie 2021, Comisia Electorală Centrală avea la dispoziție 30 zile de a stabili alegeri noi.

Însă, în litigiul deferit judecății Comisia Electorală Centrală interpretând eronat normele legale, neîntemeiat a emis la data de 3 22 decembrie 2021, hotărârea cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași. Subsecvent, prima instanță a stabilit că Comisia Electorală Centrală, exercitându-și dreptul discreționar, nu a respectat normele legale de adoptare a actului administrativ, implicit, nu a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, expunându-se tardiv asupra unor fapte și circumstanțe.

Prima instanță a remarcat că, în condițiile în care acțiunea a fost depusă la data de 07 februarie 2022, iar eventualele alegeri au fost stabilite pentru 15 mai 2022, această perioadă excedă cele 90 de zile până la eventualele alegeri și confirmarea acestora, respectiv nu poate fi aplicabil nici termenul de examinare a cauzei indicat în art. 73 alin. (1) din Codul electoral, nici termenul de atac al hotărârii prevăzut în art. 74 alin. (6) din Codul electoral. Pe cale de consecință, litigiul electoral nu se încadrează în perioada electorală, reținând termenul general de 30 zile de contestare al actului judecătoresc.

La 21 februarie 2022 și la 22 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 02 martie 2022 a prezentat motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, examinarea cererii de recurs în mod prioritar, atribuindu-i litigiului un caracter electoral, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare depuse de Ion Prunici (f.d.114). În motivarea cererii de recurs, recurenta a menționat că instanța de fond calificând litigiul drept contestație privind organizarea și desfășurarea alegerilor, urma să aplice toate principiile și normele speciale de examinare a unor asemenea acțiuni.

Or, aplicând normele generale ale Codului administrativ, instanța de apel urma să-și decline competența în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Recurenta a specificat că, în cadrul examinării cauzei o ședință de judecată a avut loc la 10 februarie 2022, ora 10:00, când la închiderea ședinței de judecată participanții la proces au semnat recipisa cu privire la data și ora ședinței următoare - 18 februarie 2022. Ulterior, fără înștiințarea suplimentară a tuturor participanților la proces, data ședinței de judecată a fost modificată pentru 17 februarie 2022, deși participanții la proces urmau să fie înștiințați suplimentar de către instanța de judecată despre modificarea datei ședinței de judecată prin citație, telegramă, telefon sau prin alte mijloace care să ateste înmânarea și primirea înștiințării sau citației.

De asemenea, Comisia Electorală Centrală a invocat că, la examinarea cauzei, instanța de fond a dat apreciere eronată circumstanțelor de fapt și de drept și a apreciat arbitrar probele și materialele dosarului administrativ. Or, normele legale stabilesc expres ca temei de încetare înainte de termen a mandatului primarului, situația când acesta se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive. Recurenta a indicat că a inițiat procedura administrativă în baza sesizării depuse de un grup de cetățeni, în care se invoca faptul că primarul satului Păulești, raionul Călărași, Ion Prunici, în perioada 23 martie - 08 septembrie 2021, s-a aflat în concediu medical, pentru o perioadă mai mare de 4 luni consecutive.

Pentru confirmarea celor comunicate în sesizare, Comisia Electorală Centrală a solicitat secretarului Consiliului sătesc Păulești să informeze despre situația nominalizată și să prezinte copiile de pe actele doveditoare. Iar, prin răspunsul nr. 38 din 4 08 octombrie 2021, secretarul Consiliului sătesc Păulești a comunicat că primarul satului Păulești, în urma unor investigații medicale, pe 23 martie 2021, a fost internat la spital, apoi și-a urmat tratamentul în regim ambulatoriu. Iar, din conținutul certificatelor medicale anexate la răspuns, în perioada 15 aprilie – 11 septembrie 2021, Ion Prunici în mod continuu nu și-a exercitat atribuțiile.

Recurenta a precizat că, prin răspunsul nr. 1303/OT10-290 din 25 octombrie 2021, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a comunicat Comisiei Electorale Centrale că, în perioada menționată, au fost emise 24 de dispoziții ale primarului satului Păulești, 10 dintre care au fost semnate de către primarul Ion Prunici, iar 14 de secretarul Consiliului sătesc Păulești, Valeriu Andronache. La fel, recurenta a subliniat că instanța de fond nu a interpretat corect normele ce reglementează temeiul de încetare înainte de termen a mandatului de primar pe motiv că acesta se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile pentru o perioadă mai mare de 4 luni, or, temeiul respectiv are un caracter de „sancționare” a situațiilor când o persoană, fiind aleasă, nu poate să exercite atribuțiile de primar, iar rolul de autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a consiliului local este asigurat de o altă persoană (interimară).

Recurenta a invocat că instanța de judecată urma să aplice prin analogie Hotărârea Curții Constituționale nr. 28/2017 pentru interpretarea prevederilor articolului 98 alin. (6) în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 și 140 din Constituția Republicii Moldova. Prin referința depusă la 14 martie 2022 Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Studiind cererea de recurs depusă de Comisia Electorală Centrală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art.246 alin. (2) și 194 alin. (2) ale Codului administrativ. Conform art. 246 alin. (2) lit. f) Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție învederează că în conformitate cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La rândul său, prevederile art. 234 din cap. III din cartea a treia din Codul administrativ reglementează actele care se anexează la cererea de apel și prin urmare 5 la cererea de recurs. În înțelesul dispozițiilor coroborate ale art. 244 alin. (2) și art. 234 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la art.212 alin.(1) lit. c) și anume documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit.

Conform art. 235 coroborat cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială. Potrivit art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7. Conform art. 16 alin (1) și (3) al Codului electoral, Comisia Electorală Centrală este constituită din 9 membri: un membru este desemnat de către Președintele Republicii Moldova, ceilalți 8 membri sînt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Componența nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorității deputaților aleși. Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituție, de prezentul cod, de legislația în vigoare și de regulamentul comisiei, aprobat prin hotărâre a acesteia. Punctul 7 al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, stipulează că Comisia este persoană juridică, are buget propriu, cont bancar, sigiliu cu imaginea stemei de stat a Republicii Moldova și denumirea în limba de stat, cont trezorerial, mijloace financiare și materiale În conformitate cu art. 45 alin. (3) din Codul administrativ, persoanele juridice acționează prin reprezentanții lor.

În corespundere cu art. 46 alin.(1-2) din Codul administrativ, în procedura administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită. Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La solicitare, reprezentantul împuternicit prezintă procura. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul civil. Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari. Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de 6 constituire. În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în condițiile legii.

Articolul 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că împuternicirile persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege.

În corespundere cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Subsecvent, conform pct. 30 lit. f) al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, președintele Comisiei exercită următoarele atribuții principale: reprezintă Comisia în relațiile cu Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, organele electorale ale altor state ori internaționale, cu alte autorități publice, întreprinderi, instituții, organizații, partide, cu persoanele cu funcții de răspundere, organizații social-politice, precum și cu cetățenii.

Totodată, pct. 31 lit. a) al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, prevede că vicepreședintele Comisiei exercită atribuțiile președintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-și îndeplini atribuțiile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus din numele Comisiei Electorale Centrale este semnat de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, care nu a respectat cerințele stabilite de Codul administrativ și Codul de procedură civilă și nu a prezentat documentul, care confirmă împuternicirile de reprezentare în instanța de recurs a Comisiei Electorale Centrale, ori imposibilitatea președintelui Comisiei Electorale Centrale de a-și îndeplini atribuțiile.

Prin încheierea din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat Comisiei Electorale Centrale, termen până la 06 aprilie 2022, ora 09:00, pentru prezentarea documentului, care confirmă împuternicirile vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica de a semna și depune cerere de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, recurentei Comisiei Electorale Centrale i s-a explicat că în cazul în care nu va lichida neajunsurile indicate în prezenta încheiere în termenul stabilit, în temeiul art. 246 7 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că încheierea din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost recepționată de către Comisia Electorală Centrală, prin intermediul poștei electronice la data de 05 aprilie 2022, ora 10:49 (f.d.171).

La 05 aprilie 2022, ora 17:14, prin intermediul poștei eletronice și la 06 aprilie 2022, ora 08:30, pe suport de hârtie, Comisia Electorală Centrală a depus scrisoarea nr. CEC-8/763 din 05 aprilie 2022, în care a enunțat că potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, demnitarul care își exercită mandatul în cadrul unei autorități publice, nefiind conducătorul acesteia, poate să reprezinte, fără un mandat special, autoritatea publică respectivă față de celelalte autorități publice, față de persoane fizice și juridice de drept public sau privat, din țară și din străinătate, inclusiv în instanțele judecătorești, în limita prerogativelor funcției de demnitate publică.

Prevederile legii sus-citate se aplică persoanelor cu funcții de demnitate publică specificate în anexă la aceasta, incluzând funcția de vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale. Totodată, stabilește că Președintele, vicepreședintele și secretarul Comisiei dețin funcții de demnitate publică obținute prin numire și se supun prevederilor legislației cu privire la statutul persoanelor care exercită funcții de demnitate publică. În context, recurenta a menționat că la momentul depunerii recursului, Președintele Comisiei Electorale Centrale a fost în imposibilitate de a semna fizic cererea de recurs, această acțiune fiind realizată regulamentar de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale Pavel Postica.

Conform pct. 31 lit. a) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, vicepreședintele Comisiei exercită atribuțiile președintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-și îndeplini atribuțiile.

Totodată, prin prezenta, Comisia Electorală Centrală a indicat că pentru a elimina orice dubii, a reconfirmat împuternicirile vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale stabilite prin lege, inclusiv prin prisma prevederilor art. 360 alin. (4), art. 362 alin. (1), art. 366 alin. (1) și art. 370 alin. (1) din Codul civil, anexând procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022. În procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022, este indicat că în conformitate cu art. 45, art. 46 din Codul administrativ, art. 80, art. 81 din Codul de procedură civilă, art. 360 alin. (4) și art. 370 alin. (1) din Codul civil au fost reconfirmate împuternicirile domnului Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, să reprezinte interesele Comisiei la examinarea cauzei la cererea de chemare în judecată înaintată de către Ion Prunici împotriva Comisiei Electorale Centrale (dosarele nr. 3-46/22 și nr. 3ra-230/22), cu dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, inclusiv prin depunerea cererilor și demersurilor în judecată, de a ataca hotărârea judecătorească, cu excepția dreptului de a recunoaște acțiunea, de a renunța la acțiune, de a încheia tranzacții de împăcare și de a transmite împuterniciri unei alte persoane.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ 8 al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, prin prisma art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, conchide că notificarea încheierii din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție prin poșta electronică prin intermediul căreia a fost depusă și cererea de recurs, info@cec.md, demonstrează incontestabil că Comisia Electorală Centrală a fost informată despre necesitatea înlăturării în termenul acordat a neajunsurilor stabilite de instanța de recurs, însă nu s-a conformat dispozițiilor actului judecătoresc notificat și nu a înlăturat neajunsurile indicate în termenul acordat.

Așadar, în argumentarea detaliată a concluziei enunțate, instanța de recurs la mențiunea Comisiei Electorale Centrale indicată în scrisoarea nr. CEC-8/763 din 05 aprilie 2022, că prin prisma art. 8 alin. (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și a art. 17 alin. (3) din Codul electoral, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale poate să reprezinte, fără un mandat special, autoritatea publică respectivă față de celelalte autorități publice, față de persoane fizice și juridice de drept public sau privat, din țară și din străinătate, inclusiv în instanțele judecătorești, în limita prerogativelor funcției de demnitate publică, accentuează că conform pct. 31 lit. a) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, vicepreședintele Comisiei exercită atribuțiile președintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-și îndeplini atribuțiile, prevederi și circumstanțe invocate implicit de către Comisia Electorală Centrală în scrisoarea nominalizată.

De altfel, conform pct. 4 al Regulemantului nominalizat, în activitatea sa Comisia se călăuzește de Constituția Republicii Moldova, de Codul electoral, de legile și hotărîrile Parlamentului, de decretele Președintelui Republicii Moldova, de ordonanțele și hotărîrile Guvernului, de tratatele internaționale în domeniu la care Republica Moldova este parte, de prezentul Regulament și de alte acte normative. Altfel spus, reieșind din cele enunțate vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale exercită atribuțiile președintelui Comisiei doar în caz de imposibilitate a acestuia de a-și îndeplini atribuțiile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că în scrisoarea nr. CEC-8/763 din 05 aprilie 2022, Comisia Electorală Centrală a indicat că la momentul depunerii recursului împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, la 22 februarie 2022 și 02 martie 2022, Președintele Comisiei Electorale Centrale a fost în imposibilitate de a semna fizic cererea de recurs, această acțiune fiind realizată regulamentar de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, însă nu a confirmat împuternicirile acestuia, or, recurenta nu a prezentat probe pertinente ce ar confirma cu certitudine că președintele Comisiei Electorale Centrale ar fi fost in imposibilitate de a-și îndeplini atribuțiile în acest sens.

Astfel, instanța de recurs constată că, la data depunerii cererii de recurs, precum și în urma înlăturării neajunsurilor în baza încheierii din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, Comisia Electorală Centrală nu a prezentat documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit, adică a vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, ce-i acorda la acea dată dreptul de a semna și depune în interesele Comisiei Electorale Centrale cerere 9 de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate cu art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 234 alin. (1) din Codul administrativ.

În afară de aceasta, instanța de recurs relevă că procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022, anexată de Comisia Electorală Centrală la scrisoarea nr. CEC-8/763 din 05 aprilie 2022, a fost emisă ulterior semnării și depunerii la data de 22 februarie 2022 și 02 martie 2022 de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica a cererilor de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, circumstanțe ce denota faptul că la acel moment, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica nu avea împuterniciri de a depune cerere de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Aici, cu titlu subsidiar, instanța de recurs menționează că nu poate fi apreciată și luată în considerare la examinarea prezentei cauze, reconfirmarea de către Comisia Electorală Centrală a împuternicirilor acordate vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, prin procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022, ce-i acordă dreptul de a semna și depune în interesele Comisiei Electorale Centrale cerere de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în condițiile în care la materialele cauzei nu se atestă un alt document în acest sens, care să confirme cele reconfirmate. Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală Centrală.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Comisia Electorală Centrală se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 10