3ra-230/22 — anularea actelor administrative defavorabile

3ra-230/22 — anularea actelor administrative defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-230/22

2-22017031-01-3ra-28022022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Comisia Electorală Centrală,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Prunici împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Consiliul sătesc

Păulești cu privire la anularea actelor administrative defavorabile,

împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Ion Prunici,

c o n s t a t ă :

La 07 februarie 2022 Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan a depus

la Curtea de Apel Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei

Electorale Centrale, terț Consiliul sătesc Păulești cu privire la anularea actelor

administrative defavorabile (f.d. 2-7).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a indicat că, prin

hotărârea din 15 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, i-a fost

validat mandatul la funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași.

Reclamantul a specificat că la 13 septembrie 2021 un grup de cetățeni ai satului

Păulești, raionul Călărași au depus o cerere la Comisia Electorală Centrală, în care

au indicat că, acesta nu-și exercită atribuțiile de primar mai mult de 4 luni

consecutive, pe motiv că se află în concediu medical.

Reclamantul Ion Prunici a menționat că, la 22 decembrie 2021 Comisia

Electorală Centrală a constatat întrunirea condițiilor pentru încetarea înainte de

termen a mandatului său de primar, în temeiul art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și a stabilit pentru data

de 15 mai 2022 desfășurarea alegerilor locale noi pentru funcția de primar al satului

Păulești, raionul Călărași.

Reclamantul a precizat că hotărârea Comisei Electorale Centrale din

1

22 decembrie 2021 a fost publicată pe pagina web a instituției și în Monitorul Oficial

al Republicii Moldova. Respectiv, la 23 decembrie 2021 a luat cunoștință de

hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 22 decembrie 2021 și la data de

21 ianuarie 2021, a depus la Comisia Electorală Centrală, cerere prealabilă, prin care

a solicitat anularea actului administrativ defavorabil. Însă, la data de

25 ianuarie 2022, Comisia Electorală Centrală, a respins ca neîntemeiată cererea sa

prealabilă nr. CEC-7/1483 din 21 ianuarie 2022.

Reclamantul a invocat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale din

22 decembrie 2021 și hotărârea Comisiei Electorale Centrale din 25 ianuarie 2022

sunt ilegale și urmează a fi anulate. Or, normele de drept material și normele de drept

procedural au fost încălcate și aplicate eronat de către autoritatea publică.

Ion Prunici a menționat că, Comisia Electorală Centrală a fost sesizată de un

grup de cetățeni din satul Păulești, raionul Călărași, contrar procedurii stabilite de

legislația electorală. Or, constatarea condițiilor pentru încetarea înainte de termen a

mandatului de primar, conform art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 5 alin. (4) lit. b) din

Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, este de

competența Consiliului sătesc Păulești, ca autoritate publică locală, ca subiect de

sesizare, ceia ce denotă ilegalitatea inițierii proceduri administrative de către

Comisia Electorală Centrală și respectiv pronunțarea unei hotărâri în acest sens.

La fel, reclamantul a invocat prevederile art. 22 alin. (1) lit. u) și v) din Codul

electoral, potrivit cărora în competența Comisiei Electorale Centrale sânt atribuite

cazurile de ridicare a mandatului de consilier local în caz de incompatibilitate a

funcției, în caz de demisie și în caz de deces, conform modului stabilit de

Regulamentul cu privire la procedura de ridicare și validare a mandatului de

consilier, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale. Prin urmare, în

competența Comisiei Electorale Centrale nu se regăsește constatarea condițiilor

pentru încetarea înainte de termen a mandatului de primar, iar actul administrativ

contestat este ilegal și urmează a fi anulat.

Reclamantul a afirmat că, deși Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat

a informat Comisia Electorală Centrală despre faptul că în perioada 15 aprilie –

11 septembrie 2021, au fost emise 24 de dispoziții ale primarului satului Păulești;

dintre care 10 au fost semnate de primarul Ion Prunici și 14 de secretarul Consiliului

sătesc Păulești, Valeriu Andronache, Comisia Electorală Centrală a interpretat și

aplicat eronat dispozițiile art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 5 alin. (4) lit. b) din

Legea nr. 768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local. Or, potrivit

normelor menționate, urmează a fi prezente circumstanțe de natură care indică că, în

această perioadă de timp, continuu, fără întrerupere, primarul nu a emis niciun act

de dispoziție și/sau nu a participat la alte activități legate de interesele localității.

Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan a solicitat admiterea cererii

de chemare în judecată, anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale din

25 ianuarie 2022 cu privire la cererea prealabilă din 21 ianuarie 2022 și a hotărârii

Comisie Electorale Centrale din 22 decembrie 2021 cu privire la stabilirea datei

alegerilor locale noi pentru funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași, ca

fiind ilegale și neîntemeiate.

Prin hotărârea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

2

acțiunea înaintată de Ion Prunici, reprezentat de avocatul Sergiu Bejan.

S-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 291 din 25 ianuarie 2022

cu privire la cererea prealabilă din 21 ianuarie 2022 depusă de Ion Prunici.

S-a anulat hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 235 din

22 decembrie 2021 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru funcția

de primar al satului Păulești, raionul Călărași (f.d. 110, 121-132).

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a relevat că prin dispoziția

primarului satului Păulești, Ion Prunici nr. 23-c din 10 august 2021, s-a dispus de a

împuternici pe Valeriu Andronache, secretarul Consiliului sătesc Păulești să exercite

funcția de primar interimar, începând cu data de 23 august 2021, pe întreaga durată

a absenței primarului, fără aplicarea semnăturilor bancare. Iar, prin scrisoarea

nr. CEC-9/769 din 13 septembrie 2021, un grup de cetățeni din satul Păulești, raionul

Călărași, au sesizat Comisia Electorală Centrală despre faptul că, primarul localității

nu-și exercită atribuțiile sale mai mult de 4 luni consecutiv pe motiv că acesta se află

în concediu medical.

Prima instanță a indicat că, potrivit răspunsului Primăriei satului Păulești,

raionul Călărași din 12 octombrie 2021, primarul satului Păulești în urma unor

investigații medicale, la 23 martie 2021, a fost internat în spital și a fost externat la

data de 12 aprilie 2021. Ulterior, fiind internat în spital la 15 aprilie 2021 până la

data de 13 mai 2021, iar din data de 14 mai 2021 urmează tratament ambalator,

perioadă care nu depășește 4 luni. Iar, prin răspunsul nr. 1303/OT10-290 din

25 octombrie 2021, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a comunicat că,

în perioada menționată, au fost emise 24 de dispoziții ale primarului satului Păulești,

10 dintre care au fost semnate de către primarul Ion Prunici, iar 14 de secretarul

Consiliului sătesc Păulești, Valeriu Andronache.

Reținând cele indicate, Curtea de Apel Chișinău a menționat că Comisia

Electorală Centrală la stabilirea alegerilor noi, a interpretat eronat prevederile

art.150 alin. (1) lit. b) din Codul electoral. Or, Comisia Electorală Centrală nu a ținut

cont de condițiile impuse de norma nominalizată pentru declanșarea alegerilor noi.

Prima instanță a menționat că sintagma „nu poate să-și exercite funcțiile” se

referă la imposibilitatea primarului la moment să își exercite mandatul, dar în

condițiile în care la emiterea hotărârii cu privire la stabilirea datei alegerilor noi

acesta deja activa, la caz - începând cu 04 noiembrie 2021, nu mai poate fi invocat

că acesta anterior nu și-a exercitat atribuțiile pe o perioadă de 4 luni.

La fel, Curtea de Apel Chișinău a enunțat că Comisia Electorală Centrală nu a

indicat temeiul legal de obligare a Consiliului sătesc Păulești să desemneze o

persoană care va exercita atribuțiile de primar, în condițiile în care primarul era în

funcție la momentul emiterii hotărârii de stabilire a datei alegerilor noi.

Astfel, prima instanță a menționat că Comisia Electorală Centrală, prin

declanșarea alegerilor noi, în condițiile în care primarul deja își reluase activitatea,

a comis o ingerință arbitrară în exercitarea mandatului acestuia, fapt ce implicit ar

duce la încetarea mandatului în afara prevederilor legale, norme care nu pot fi

aplicate retroactiv unei situații deja consumate.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că, din data sesizării de către Primăria satului

Păulești, adică 08 noiembrie 2021, Comisia Electorală Centrală avea la dispoziție

30 zile de a stabili alegeri noi. Însă, în litigiul deferit judecății Comisia Electorală

Centrală interpretând eronat normele legale, neîntemeiat a emis la data de

3

22 decembrie 2021, hotărârea cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi

pentru funcția de primar al satului Păulești, raionul Călărași.

Subsecvent, prima instanță a stabilit că Comisia Electorală Centrală,

exercitându-și dreptul discreționar, nu a respectat normele legale de adoptare a

actului administrativ, implicit, nu a respectat limitele legale ale dreptului

discreționar, expunându-se tardiv asupra unor fapte și circumstanțe.

Prima instanță a remarcat că, în condițiile în care acțiunea a fost depusă la data

de 07 februarie 2022, iar eventualele alegeri au fost stabilite pentru 15 mai 2022,

această perioadă excedă cele 90 de zile până la eventualele alegeri și confirmarea

acestora, respectiv nu poate fi aplicabil nici termenul de examinare a cauzei indicat

în art. 73 alin. (1) din Codul electoral, nici termenul de atac al hotărârii prevăzut în

art. 74 alin. (6) din Codul electoral. Pe cale de consecință, litigiul electoral nu se

încadrează în perioada electorală, reținând termenul general de 30 zile de contestare

al actului judecătoresc.

La 21 februarie 2022 și la 22 februarie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Comisia Electorală Centrală a depus recurs împotriva hotărârii din

17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 02 martie 2022 a prezentat

motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, examinarea cererii de

recurs în mod prioritar, atribuindu-i litigiului un caracter electoral, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare depuse

de Ion Prunici (f.d.114).

În motivarea cererii de recurs, recurenta a menționat că instanța de fond

calificând litigiul drept contestație privind organizarea și desfășurarea alegerilor,

urma să aplice toate principiile și normele speciale de examinare a unor asemenea

acțiuni. Or, aplicând normele generale ale Codului administrativ, instanța de apel

urma să-și decline competența în favoarea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Recurenta a specificat că, în cadrul examinării cauzei o ședință de judecată a

avut loc la 10 februarie 2022, ora 10:00, când la închiderea ședinței de judecată

participanții la proces au semnat recipisa cu privire la data și ora ședinței următoare

- 18 februarie 2022. Ulterior, fără înștiințarea suplimentară a tuturor participanților

la proces, data ședinței de judecată a fost modificată pentru 17 februarie 2022, deși

participanții la proces urmau să fie înștiințați suplimentar de către instanța de

judecată despre modificarea datei ședinței de judecată prin citație, telegramă, telefon

sau prin alte mijloace care să ateste înmânarea și primirea înștiințării sau citației.

De asemenea, Comisia Electorală Centrală a invocat că, la examinarea cauzei,

instanța de fond a dat apreciere eronată circumstanțelor de fapt și de drept și a

apreciat arbitrar probele și materialele dosarului administrativ. Or, normele legale

stabilesc expres ca temei de încetare înainte de termen a mandatului primarului,

situația când acesta se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile pe o perioadă

mai mare de 4 luni consecutive.

Recurenta a indicat că a inițiat procedura administrativă în baza sesizării depuse

de un grup de cetățeni, în care se invoca faptul că primarul satului Păulești, raionul

Călărași, Ion Prunici, în perioada 23 martie - 08 septembrie 2021, s-a aflat în

concediu medical, pentru o perioadă mai mare de 4 luni consecutive. Pentru

confirmarea celor comunicate în sesizare, Comisia Electorală Centrală a solicitat

secretarului Consiliului sătesc Păulești să informeze despre situația nominalizată și

să prezinte copiile de pe actele doveditoare. Iar, prin răspunsul nr. 38 din

4

08 octombrie 2021, secretarul Consiliului sătesc Păulești a comunicat că primarul

satului Păulești, în urma unor investigații medicale, pe 23 martie 2021, a fost internat

la spital, apoi și-a urmat tratamentul în regim ambulatoriu. Iar, din conținutul

certificatelor medicale anexate la răspuns, în perioada 15 aprilie –

11 septembrie 2021, Ion Prunici în mod continuu nu și-a exercitat atribuțiile.

Recurenta a precizat că, prin răspunsul nr. 1303/OT10-290 din

25 octombrie 2021, Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat a comunicat

Comisiei Electorale Centrale că, în perioada menționată, au fost emise 24 de

dispoziții ale primarului satului Păulești, 10 dintre care au fost semnate de către

primarul Ion Prunici, iar 14 de secretarul Consiliului sătesc Păulești, Valeriu

Andronache.

La fel, recurenta a subliniat că instanța de fond nu a interpretat corect normele

ce reglementează temeiul de încetare înainte de termen a mandatului de primar pe

motiv că acesta se află în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile pentru o perioadă

mai mare de 4 luni, or, temeiul respectiv are un caracter de „sancționare” a situațiilor

când o persoană, fiind aleasă, nu poate să exercite atribuțiile de primar, iar rolul de

autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale și executivă a

consiliului local este asigurat de o altă persoană (interimară).

Recurenta a invocat că instanța de judecată urma să aplice prin analogie

Hotărârea Curții Constituționale nr. 28/2017 pentru interpretarea prevederilor

articolului 98 alin. (6) în coroborare cu articolele 1, 56, 91, 135 și 140 din Constituția

Republicii Moldova.

Prin referința depusă la 14 martie 2022 Ion Prunici, reprezentat de avocatul

Sergiu Bejan a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.

Studiind cererea de recurs depusă de Comisia Electorală Centrală, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție menționează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în

verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art.246 alin. (2)

și 194 alin. (2) ale Codului administrativ.

Conform art. 246 alin. (2) lit. f) Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat

neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție învederează că în conformitate cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 234 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează actele care se anexează la cererea de apel și prin urmare

5

la cererea de recurs.

În înțelesul dispozițiilor coroborate ale art. 244 alin. (2) și art. 234 alin. (1) din

Codul administrativ, la cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la

art.212 alin.(1) lit. c) și anume documentul care confirmă împuternicirile

reprezentantului legal sau împuternicit.

Conform art. 235 coroborat cu art. 244 alin. (2) din Codul administrativ, dacă

cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2) și

art. 234 alin. (1), judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea

neajunsurilor. Dacă recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

instanță, cererea de recurs se consideră depusă la data inițială.

Potrivit art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul

art.7.

Conform art. 16 alin (1) și (3) al Codului electoral, Comisia Electorală Centrală

este constituită din 9 membri: un membru este desemnat de către Președintele

Republicii Moldova, ceilalți 8 membri sînt desemnați de către Parlament, cu

respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției. Componența

nominală a Comisiei se confirmă prin hotărîre a Parlamentului, cu votul majorității

deputaților aleși. Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de

Constituție, de prezentul cod, de legislația în vigoare și de regulamentul comisiei,

aprobat prin hotărâre a acesteia.

Punctul 7 al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei Electorale

Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din

14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, stipulează că Comisia este persoană

juridică, are buget propriu, cont bancar, sigiliu cu imaginea stemei de stat a

Republicii Moldova și denumirea în limba de stat, cont trezorerial, mijloace

financiare și materiale

În conformitate cu art. 45 alin. (3) din Codul administrativ, persoanele juridice

acționează prin reprezentanții lor.

În corespundere cu art. 46 alin.(1-2) din Codul administrativ, în procedura

administrativă participanții pot fi reprezentați de o persoană împuternicită.

Împuternicirile reprezentantului se consemnează în procură. În măsura în care din

conținutul procurii nu rezultă altceva, aceasta conferă împuterniciri pentru toate

acțiunile procedurale ce țin de procedura administrativă. La solicitare, reprezentantul

împuternicit prezintă procura. Valabilitatea procurii este reglementată de Codul

civil.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția

art.169–171.

În conformitate cu art. 75 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

procesele persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor

de administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin

alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți angajați

împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Conducătorul organizației își confirmă împuternicirile prin documentele prezentate

în judecată ce atestă funcția sau calitatea lui de serviciu ori, după caz, prin actele de

6

constituire. În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi

reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnați în condițiile

legii.

Articolul 80 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că împuternicirile

persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în

modul stabilit de lege.

În corespundere cu art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a

exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de

a semna cererea și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru

soluționarea litigiului, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a

majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul

acțiunii, de a o recunoaște, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a

intenta acțiune reconvențională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de

a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau

eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi

bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat

expres, sub sancțiunea nulității, în procura eliberată reprezentantului persoanei

juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Subsecvent, conform pct. 30 lit. f) al Regulamentului cu privire la activitatea

Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, președintele Comisiei

exercită următoarele atribuții principale: reprezintă Comisia în relațiile cu

Parlamentul, Președintele Republicii Moldova, Guvernul, Curtea Constituțională,

Curtea Supremă de Justiție, organele electorale ale altor state ori internaționale, cu

alte autorități publice, întreprinderi, instituții, organizații, partide, cu persoanele cu

funcții de răspundere, organizații social-politice, precum și cu cetățenii.

Totodată, pct. 31 lit. a) al Regulamentului cu privire la activitatea Comisiei

Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din

14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, prevede că vicepreședintele Comisiei

exercită atribuțiile președintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-și

îndeplini atribuțiile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus din numele Comisiei Electorale Centrale este semnat

de către vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, care nu a

respectat cerințele stabilite de Codul administrativ și Codul de procedură civilă și nu

a prezentat documentul, care confirmă împuternicirile de reprezentare în instanța de

recurs a Comisiei Electorale Centrale, ori imposibilitatea președintelui Comisiei

Electorale Centrale de a-și îndeplini atribuțiile.

Prin încheierea din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a acordat

Comisiei Electorale Centrale, termen până la 06 aprilie 2022, ora 09:00, pentru

prezentarea documentului, care confirmă împuternicirile vicepreședintelui Comisiei

Electorale Centrale, Pavel Postica de a semna și depune cerere de recurs împotriva

hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, recurentei

Comisiei Electorale Centrale i s-a explicat că în cazul în care nu va lichida

neajunsurile indicate în prezenta încheiere în termenul stabilit, în temeiul art. 246

7

alin. (2) lit. f) Cod administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție relevă că încheierea din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost

recepționată de către Comisia Electorală Centrală, prin intermediul poștei

electronice la data de 05 aprilie 2022, ora 10:49 (f.d.171).

La 05 aprilie 2022, ora 17:14, prin intermediul poștei eletronice și la

06 aprilie 2022, ora 08:30, pe suport de hârtie, Comisia Electorală Centrală a depus

scrisoarea nr. CEC-8/763 din 05 aprilie 2022, în care a enunțat că potrivit art. 8

alin. (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, demnitarul care își exercită mandatul în cadrul unei

autorități publice, nefiind conducătorul acesteia, poate să reprezinte, fără un mandat

special, autoritatea publică respectivă față de celelalte autorități publice, față de

persoane fizice și juridice de drept public sau privat, din țară și din străinătate,

inclusiv în instanțele judecătorești, în limita prerogativelor funcției de demnitate

publică. Prevederile legii sus-citate se aplică persoanelor cu funcții de demnitate

publică specificate în anexă la aceasta, incluzând funcția de vicepreședinte al

Comisiei Electorale Centrale. Totodată, stabilește că Președintele, vicepreședintele

și secretarul Comisiei dețin funcții de demnitate publică obținute prin numire și se

supun prevederilor legislației cu privire la statutul persoanelor care exercită funcții

de demnitate publică.

În context, recurenta a menționat că la momentul depunerii recursului,

Președintele Comisiei Electorale Centrale a fost în imposibilitate de a semna fizic

cererea de recurs, această acțiune fiind realizată regulamentar de către

vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale Pavel Postica.

Conform pct. 31 lit. a) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei

Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 137 din

14 februarie 2006, cu modificările ulterioare, vicepreședintele Comisiei exercită

atribuțiile președintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de a-și îndeplini

atribuțiile.

Totodată, prin prezenta, Comisia Electorală Centrală a indicat că pentru a

elimina orice dubii, a reconfirmat împuternicirile vicepreședintelui Comisiei

Electorale Centrale stabilite prin lege, inclusiv prin prisma prevederilor art. 360

alin. (4), art. 362 alin. (1), art. 366 alin. (1) și art. 370 alin. (1) din Codul civil,

anexând procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022.

În procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022, este indicat că în conformitate

cu art. 45, art. 46 din Codul administrativ, art. 80, art. 81 din Codul de procedură

civilă, art. 360 alin. (4) și art. 370 alin. (1) din Codul civil au fost reconfirmate

împuternicirile domnului Pavel Postica, vicepreședintele Comisiei Electorale

Centrale, să reprezinte interesele Comisiei la examinarea cauzei la cererea de

chemare în judecată înaintată de către Ion Prunici împotriva Comisiei Electorale

Centrale (dosarele nr. 3-46/22 și nr. 3ra-230/22), cu dreptul de a exercita în numele

reprezentatului toate actele procedurale, inclusiv prin depunerea cererilor și

demersurilor în judecată, de a ataca hotărârea judecătorească, cu excepția dreptului

de a recunoaște acțiunea, de a renunța la acțiune, de a încheia tranzacții de împăcare

și de a transmite împuterniciri unei alte persoane.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

8

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, prin prisma art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, conchide că notificarea

încheierii din 05 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție prin poșta electronică prin

intermediul căreia a fost depusă și cererea de recurs, info@cec.md, demonstrează

incontestabil că Comisia Electorală Centrală a fost informată despre necesitatea

înlăturării în termenul acordat a neajunsurilor stabilite de instanța de recurs, însă nu

s-a conformat dispozițiilor actului judecătoresc notificat și nu a înlăturat neajunsurile

indicate în termenul acordat.

Așadar, în argumentarea detaliată a concluziei enunțate, instanța de recurs la

mențiunea Comisiei Electorale Centrale indicată în scrisoarea nr. CEC-8/763 din

05 aprilie 2022, că prin prisma art. 8 alin. (2) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică și a art. 17 alin. (3) din

Codul electoral, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale poate să reprezinte,

fără un mandat special, autoritatea publică respectivă față de celelalte autorități

publice, față de persoane fizice și juridice de drept public sau privat, din țară și din

străinătate, inclusiv în instanțele judecătorești, în limita prerogativelor funcției de

demnitate publică, accentuează că conform pct. 31 lit. a) din Regulamentul cu privire

la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 137 din 14 februarie 2006, cu modificările ulterioare,

vicepreședintele Comisiei exercită atribuțiile președintelui Comisiei în caz de

imposibilitate a acestuia de a-și îndeplini atribuțiile, prevederi și circumstanțe

invocate implicit de către Comisia Electorală Centrală în scrisoarea nominalizată.

De altfel, conform pct. 4 al Regulemantului nominalizat, în activitatea sa

Comisia se călăuzește de Constituția Republicii Moldova, de Codul electoral, de

legile și hotărîrile Parlamentului, de decretele Președintelui Republicii Moldova, de

ordonanțele și hotărîrile Guvernului, de tratatele internaționale în domeniu la care

Republica Moldova este parte, de prezentul Regulament și de alte acte normative.

Altfel spus, reieșind din cele enunțate vicepreședintele Comisiei Electorale

Centrale exercită atribuțiile președintelui Comisiei doar în caz de imposibilitate a

acestuia de a-și îndeplini atribuțiile.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție subliniază că în scrisoarea nr. CEC-8/763 din 05 aprilie 2022, Comisia

Electorală Centrală a indicat că la momentul depunerii recursului împotriva hotărârii

din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, la 22 februarie 2022 și

02 martie 2022, Președintele Comisiei Electorale Centrale a fost în imposibilitate de

a semna fizic cererea de recurs, această acțiune fiind realizată regulamentar de către

vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, însă nu a confirmat împuternicirile

acestuia, or, recurenta nu a prezentat probe pertinente ce ar confirma cu certitudine

că președintele Comisiei Electorale Centrale ar fi fost in imposibilitate de a-și

îndeplini atribuțiile în acest sens.

Astfel, instanța de recurs constată că, la data depunerii cererii de recurs, precum

și în urma înlăturării neajunsurilor în baza încheierii din 05 aprilie 2022 a Curții

Supreme de Justiție, Comisia Electorală Centrală nu a prezentat documentul care

confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit, adică a

vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, ce-i acorda la acea

dată dreptul de a semna și depune în interesele Comisiei Electorale Centrale cerere

9

de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

conformitate cu art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 234 alin. (1) din Codul

administrativ.

În afară de aceasta, instanța de recurs relevă că procura nr. CEC-8/762 din

05 aprilie 2022, anexată de Comisia Electorală Centrală la scrisoarea nr. CEC-8/763

din 05 aprilie 2022, a fost emisă ulterior semnării și depunerii la data de

22 februarie 2022 și 02 martie 2022 de către vicepreședintele Comisiei Electorale

Centrale, Pavel Postica a cererilor de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022

a Curții de Apel Chișinău, circumstanțe ce denota faptul că la acel moment,

vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica nu avea împuterniciri

de a depune cerere de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Aici, cu titlu subsidiar, instanța de recurs menționează că nu poate fi apreciată

și luată în considerare la examinarea prezentei cauze, reconfirmarea de către Comisia

Electorală Centrală a împuternicirilor acordate vicepreședintelui Comisiei

Electorale Centrale, Pavel Postica, prin procura nr. CEC-8/762 din 05 aprilie 2022,

ce-i acordă dreptul de a semna și depune în interesele Comisiei Electorale Centrale

cerere de recurs împotriva hotărârii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

în condițiile în care la materialele cauzei nu se atestă un alt document în acest sens,

care să confirme cele reconfirmate.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Comisia Electorală Centrală.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. f) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Comisia Electorală Centrală se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

10