3ra-87/24 — contestarea actului administrativ

3ra-87/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-87/24

2-23173524-01-3ra-23012024

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (I. Talmaci)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

29 ianuarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Iurcu, reprezentat de

avocatul Dumitru Marco,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Iurcu împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Călărași nr. 9, terți Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Țibirica nr. 9/26 și Iacob Proscurov cu privire la anularea hotărârii

nr. 68 din 30 noiembrie 2023 ,,Cu privire la contestația nr. C-05 din 27 noiembrie

2023” și anularea procesului-verbal din 26 noiembrie 2023,

împotriva deciziei din 15 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a casat integral hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul

central și s-a emis o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 04 decembrie 2023 Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru

Marco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral de

Circumscripție raională Călărași nr. 9, terți Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 și Iacob Proscurov cu privire la anularea

hotărârii nr. 68 din 30 noiembrie 2023 ,,Cu privire la contestația nr. C-05 din

27 noiembrie 2023” și anularea procesului-verbal din 26 noiembrie 2023.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, prin

hotărârea nr. 68 din 30 noiembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral de

Circumscripție raională Călărași nr. 9, contestația depusă de Ion Iurcu nr. C-05 din

30 noiembrie 2023 a fost respinsă ca neîntemeiată.

Reclamantul a menționat că în cadrul examinării contestației, la 26 noiembrie

2023 în procesul de renumărare a voturilor au fost declarate nevalabile 12 buletine

de vot. În opinia reclamantului, încă un buletin de vot a fost deteriorat cu cerneală

pe ambele părți și nu putea fi declarat valabil, dat fiind faptul că nu era certă opțiunea

de vot a alegătorului, iar un alt buletin nu conține ștampilă aplicată.

1

În aceeași ordine de idei, reclamantul a susținut că la 26 noiembrie 2023 în

procesul de renumărare a voturilor urmau a fi declarate nevalabile 14 buletine de

vot, astfel aceste 2 buletine de vot au fost numărate eronat pentru domnul Iacob

Proscurov, candidat la funcția de primar din partea Partidului Politic „Coaliția pentru

Unitate și Bunăstare”.

Reclamantul a invocat că, potrivit procesului-verbal privind totalizarea

rezultatelor votării la alegerea primarului în com. Țibirica, raionul Călărași din

19 noiembrie 2023 (turul II), concurenții electorali au obținut următorul număr de

voturi: Ion Iurcu – 375 voturi; Iacob Proscurov– 376 voturi.

Mai mult, a subliniat că potrivit procesului-verbal de renumărare a voturilor din

26 noiembrie 2023 (turul II), concurenții electorali au obținut următorul număr de

voturi: Ion Iurcu – 374 voturi; Iacob Proscurov – 375 voturi.

Altfel, a considerat că în procesul de renumărarea voturilor, urma să se constate

numărul de voturi valabil exprimate în favoarea lui Iacob Proscurov, acest număr

urmând să fie diminuat de la 375 la 373 voturi.

În final, reclamantul a solicitat anularea hotărârii cu privire la contestația

nr. C-05 din 27 noiembrie 2023 depusă de Ion Iurcu, candidat la funcția de primar

în comuna Țibirica, raionul Călărași din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune

și Solidaritate” nr. 68 din 30 noiembrie 2023, anularea în partea a procesului-verbal

de renumărare a voturilor din 26 noiembrie 2023 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26, în urma căruia urma să fie

consemnat faptul că concurenții electorali au obținut următorul număr de voturi: Ion

Iurcu – 374 voturi; Iacob Proscurov – 373 voturi.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 37 alin. (1) lit. j) și n),

174 din Codul electoral, pct. 15 din Regulamentul privind procedura de examinare

a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 1128/2023, art. 10 alin. (1), 224 alin. (1) lit. a) și b) din Codul

administrativ.

Prin încheierea din 08 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

s-a atras în proces în calitate de terț, Iacob Proscurov.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul central,

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Ion Iurcu împotriva Consiliului

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Călărași nr. 9 cu privire la anularea

hotărârii nr. C-05 din 30 noiembrie 2023 și a procesului-verbal de renumărare a

voturilor a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Țibirica

nr. 9/26 din 26noiembrie 2023.

Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, la data de 13 decembrie

2023, Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco a depus apel nemotivat, iar

la 21 decembrie 2023 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din

11 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, solicitând casarea hotărârii

cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

Prin încheierea din 15 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în

proces în calitate de terț, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Țibirica nr. 9/26.

Prin decizia din 15 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral

hotărârea din 11 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul central, emisă în

cauza în contencios administrativ la acțiunea depusă de Ion Iurcu împotriva

2

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Călărași nr. 9, terți

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 și Iacob

Proscurov cu privire la anularea hotărârii nr. 68 din 30 noiembrie 2023 „Cu privire

la contestația nr. C-05 din 27 noiembrie 2023” și anularea procesului-verbal din

26 noiembrie 2023 și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată

pretenția formulată de Ion Iurcu cu privire la anularea hotărârii nr. 68 din

30 noiembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Călărași nr. 9 ,,Cu privire la contestația nr. C-05 din 27 noiembrie 2023” și

s-a declarat inadmisibilă pretenția formulată de către Ion Iurcu cu privire la anularea

procesului-verbal de renumărare a Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Țibirica nr. 9/26 din 26 noiembrie 2023.

Curtea de Apel Chișinău examinând conținutul hotărârii primei instanțe cu

actele cauzei a stabilit că, deși prima instanța a respins ca neîntemeiată pretenția cu

privire la anularea hotărârii nr. 68 din 30 noiembrie 2023 ,,Cu privire la contestația

nr. C-05 din 27 noiembrie 2023”, însă aceasta a omis să atragă în proces a terțul,

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26, precum

și nu a verificat corespunzător admisibilitatea pretenției cu privire la anularea

procesului-verbal din 26 noiembrie 2023, motiv pentru care instanța de apel a ajuns

la concluzia de a casa hotărârea primei instanțe și a emite o nouă decizie privind

respingerea ca neîntemeiată a pretenții cu privire la anularea hotărârii nr. 68 din

30 noiembrie 2023, emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Călărași nr. 9 ,,Cu privire la contestația nr. C-05 din 27 noiembrie 2023” și

declararea inadmisibilă a pretenției cu privire la anularea procesului-verbal a

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 din

26 noiembrie 2023.

Întru susținerea opiniei cu privire la netemeinicia anulării hotărârii nr. 68 din

30 noiembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

raionale Călărași nr. 9 ,,Cu privire la contestația nr. C-05 din 27 noiembrie 2023”,

Curtea de Apel Chișinău a reiterat prevederile art. 41 lit. m) din Codul electoral,

potrivit căruia în perioada sa de activitate, biroul electoral al secției de votare

exercită următoarele atribuții – totalizează voturile în secția de votare, întocmește

procesele-verbale și rapoartele și le remite, împreună cu alte documente (materiale)

electorale, consiliului electoral de circumscripție.

Mai mult, instanța de apel a menționat că pretenția cu privire la anularea

hotărârii nr. 68 din 30 noiembrie 2023 emisă de Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Călărași nr. 9 ,,Cu privire la contestația

nr. C-05 din 27 noiembrie 2023”, este neîntemeiată, întrucât, contestatarul – Ion

Iurcu, a solicitat anularea a două buletine de vot. Însă, aprecierea valabilității

buletinului de vot reprezintă dreptul discreționar al biroului electoral, or, în cazul în

care un subiect își exprimă dezacordul cu activitatea acestui organ electoral, urmează

să conteste fie actul administrativ adoptat de acel organ, fie acțiunile/inacțiunile

acestuia. Însă, la caz, contestatarul – Ion Iurcu, nu a formulat critici împotriva actului

administrativ adoptat de Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Țibirica nr. 9/26, care exercită și atribuțiile biroului electoral al secției de votare

nr.9/44 (procesul-verbal cu privire la numărare fie procesul-verbal cu privire la

supunerea la vot a buletinelor pentru stabilirea valabilității etc.) și nici împotriva

acțiunilor organului respectiv, investit cu sarcina renumărării voturilor.

3

De asemenea, instanța de apel a reținut că Ion Iurcu, în contestația sa și-a

exprimat dezacordul și a solicitat anularea în ce privește 2 buletine de vot, însă,

solicitarea de a dispune anularea de buletine de vot nu este una întemeiată, în

condițiile în care astfel de solicitare nu poate forma obiectul unei contestații în sensul

art. 91 din Codul electoral. Respectiv, buletinele de vot nu reprezintă un act

administrativ în sensul art. 10 din Codul administrativ, motiv din care Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale raionale Călărași nr. 9 a emis hotărârea nr. 68

din 30 noiembrie 2023 „Cu privire la respingerea contestației nr. C-05 din

27 noiembrie 2023”, care a fost apreciată de instanța de apel ca una legală și

întemeiată, nefiind stabilite careva motive pentru anularea ei.

Cu referire la pretenția formulată de Ion Iurcu cu privire la anularea procesului-

verbal de renumărare a Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale comunale

Țibirica nr. 9/26 din 26 noiembrie 2023, în urma căruia să fie consemnat faptul că

concurenții electorali au obținut următorul număr de voturi: Ion Iurcu – 374 voturi;

Iacob Proscurov – 373 voturi, instanța de apel a conchis că, aceasta urmează a fi

declarată inadmisibilă în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. f) din

Codul administrativ, care prevede că, acțiunea în contencios administrativ se declară

inadmisibilă în special când: nu sânt întrunite condițiile prevăzute la art. 208 – care

prevede respectarea procedurii prealabile, în coroborare cu art. 93 alin. (2) lit. b) din

Codul electoral, care prevede că, contestația se declară inadmisibilă, în special, când

nu a fost respectată procedura de examinare a cererii prealabile. Or, conform art. 91

alin. (2)-(3) din Codul electoral, contestațiile depuse în condițiile prezentului cod se

examinează de către organele electorale, respectându-se ierarhia acestora. În cazurile

stabilite de prezentul cod, precum și de alte acte normative, contestațiile se

examinează de către alte organe (autorități) în limita competențelor atribuite. În

sensul alin. (2), legalitatea actelor administrative ale organului electoral emitent,

precum și acțiunile/inacțiunile acestuia se contestă direct la organul electoral ierarhic

superior. După respectarea procedurii prealabile, decizia organului electoral emitent,

după caz, decizia organului electoral ierarhic superior în partea adoptării unei noi

soluții pe marginea cererii prealabile se contestă direct în instanța de judecată în a

cărei rază teritorială se află organul electoral respectiv.

Mai mult, instanța de apel a relevat că la data de 03 decembrie 2023, Ion Iurcu

a înaintat acțiune în instanța de judecată împotriva Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale raionale Călărași nr. 9, privind anularea procesului-verbal

din 26 noiembrie 2023, în urma căruia să fie consemnat faptul că concurenții

electorali au obținut următorul număr de voturi: Ion Iurcu – 374 voturi; Iacob

Proscurov – 373 voturi, însă, fără a respecta procedura prealabilă, stabilită la art. 91

alin. (2)-(3) din Codul electoral în coroborare cu art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul

electoral, motiv din care pretenția dată urmează a fi declarată inadmisibilă. Iar la

27 noiembrie 2023, Ion Iurcu, s-a adresat către Consiliul Electoral al Circumscripției

Electorale raională Călărași, cu contestația înregistrată sub nr. C-05 prin care a

solicitat anularea a două buletine de vot la alegerile locale din 19 noiembrie 2023 în

cadrul secției de votare nr. 9/26 din comuna Țibirica, raionul Călărași, unde o

asemenea pretenție cu privire la anularea procesului-verbal de renumărare a

Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 din 26

noiembrie 2023, nu se regăsește.

4

La fel, instanța de apel a notat că atât prin prezenta acțiune Ion Iurcu nici nu a

formulat careva pretenții împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției

Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 din 26 noiembrie 2023, înaintând pretenția cu

privire la anularea procesului-verbal de renumărare a Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 din 26 noiembrie 2023

împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale raionale Călărași nr. 9,

ceia ce denotă că acesta nu a contestat acțiunile/inacțiunile Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale comunale Țibirica nr. 9/26 din 26 noiembrie 2023, motiv

din care instanța de apel a atras ultimul în proces în calitate de terț, deoarece o

eventuală hotărâre a instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui.

Instanța de apel a învederat că pretenția cu privire la anularea procesului-verbal

de renumărare a voturilor a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale

comunale Țibirica nr. 9/26 din 26 noiembrie 2023, pică testul admisibilității și prin

prisma înaintării împotriva pârâtului necorespunzător.

La 18 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ion Iurcu, reprezentat

de avocatul Dumitru Marco a depus recurs împotriva deciziei din 15 ianuarie 2024

a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii din

11 decembrie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul central și a deciziei din 15 ianuarie

2024 a Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel în alt complet de judecată în vederea corectării erorilor judiciare depistate.

În motivarea recursului Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco a

reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea

de apel și în cererea de chemare în judecată.

Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco a susținut că în cadrul

examinării cauzei în ordine de apel a solicitat prezentarea buletinelor de vot în

original și dispunerea expertizei tehnice a documentelor în complex cu expertiza

materialelor și a substanțelor pentru elucidarea tuturor aspectelor, instanța de apel a

respins cererea de numire a expertizei fără a-și motiva decizia.

Recurentul a menționat că inițial instanța de apel a considerat că este necesar

să fie prezentate buletinele de vot (în original) și de două ori a dispus amânarea

procesului cu fixarea de fiecare dată a unei noi date pentru desfășurarea noii ședințe,

punând în sarcina părții intimate prezentarea buletinelor de vot, ulterior însă a

renunțat la această idee.

La 23 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul

poștei electronice, în adresa participanților la proces pentru notificare copia

recursului depus de Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco, explicându-i

dreptul de a depune referință.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Alineatul 8 al aceluiași articol stipulează că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se

efectuează în termenul stabilit la alin. (1).

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la 15 ianuarie 2024, și

conform extrasului din poșta electronică, decizia motivată a fost notificată

recurentului la 16 ianuarie 2024.

5

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Ion Iurcu, reprezentat de

avocatul Dumitru Marco, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1)

lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară

inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

6

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de

drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco, conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate minuțios

de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în

modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a

textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău

și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

7

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ion Iurcu,

reprezentat de avocatul Dumitru Marco.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu

art. 230 și 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ion Iurcu, reprezentat de avocatul Dumitru Marco se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

8