3ra-229/22 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-229/22 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-229/22

2-22010017-01-3ra-28022022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, Gh. Mîra)

ÎNCHEIERE

6 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Comisia Electorală Centrală

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui

Constantin Păduraru împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

contestarea actelor administrative

împotriva hotărârii din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost admisă acțiunea

constată:

La 24 ianuarie 2022, Constantin Păduraru a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii a susținut că, actualmente, deține funcția de primar al

comunei Alexăndrești raionul Rîșcani.

A menționat că la data de 23 decembrie 2021, Comisia Electorală Centrală

a emis hotărârea nr. 239 cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru

funcția de primar al com. Alexăndrești r-nul Rîșcani.

Conform părții dispozitive a hotărârii în cauză, emitentul actului

administrativ a indicat că „a luat act” de întrunirea condițiilor pentru încetarea

înainte de termen a mandatului de primar al lui Constantin Păduraru, făcând

referire la art. 28 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind

administrația publică locală, și anume că Constantin Păduraru ar fi fost în

imposibilitate de a-și exercita atribuțiile de primar ре о perioadă mai mare de

4 luni.

Prin cererea prealabilă din 12 ianuarie 2022, adresată Comisiei Electorale

Centrale, a contestat hotărârea nr. 239 din 23 decembrie 2021, invocând faptul că

Comisia Electorală Centrală nu a constatat expres în partea dispozitivă a hotărârii

1

contestate impedimente prevăzute pentru exercitarea mandatului de primar, deși

trebuia sa о facă conform art. 150 alin. (1), (4) Cod electoral.

Astfel, a precizat că din motive ce nu depind de voința sa, a fost în mod

abuziv înlăturat ре о perioadă de 5 luni de la funcția deținută legal.

A comunicat că emitentul hotărârii a venit în contradicție cu poziția scrisă

a altor autorității competente care au declarat în mod deschis despre lipsa

temeiurilor de desfășurarea a alegerilor locale noi pentru funcția de primar al

com. Alexăndrești r-nul Râșcani, fapt probat prin răspunsul nr. 07/6889 din

24 noiembrie 2021 a Autorității Naționale de Integritate și adresarea nr. 12/5007

din 13 decembrie 2021 a Direcției Generale Teritoriale Nord a Centrului National

Anticorupție.

Ulterior, prin hotărârea nr. 265 din 18 ianuarie 2022 a Comisiei Electorale

Centrale, a fost respinsă cererea prealabilă a primarului Păduraru Constantin, fără

a aduce argumente plauzibile în acest sens.

A notat că, raportând prevederile art. 150 alin. (4) Cod electoral la

conținutul Hotărârii nr. 239 din 23 decembrie 2021 a Comisiei Electorale

Centrale, rezultă cert că alegerile noi se stabilesc în cazul constatării uneia din

circumstanțele menționate la alin. (1) al aceluiași articol.

Suplimentar, a specificat că adoptarea unei hotărâri de organizare a

alegerilor noi poate avea loc dacă la momentul constatării acestor circumstanțe,

persoana desemnata nu-și poate exercita funcția din anumite împrejurări

obiective, fapt inadmisibil la momentul emiterii hotărârii nr. 239 din

23 decembrie 2021 a Comisiei Electorale Centrale, or, dânsul activa deja în

calitate de primar atunci când autoritatea electorală abordase problema în cauză.

A evidențiat că luând cunoștință de cele 4 dispoziții indicate după sintagma

„hotărăște” din hotărârea contestată, se constată că niciuna din acestea nu indică

expres mențiunea „se constată imposibilitatea lui Constantin Păduraru de a

exercita atribuțiile de primar”.

În asemenea circumstanțe, din moment ce Comisia Electorală Centrală nu

a constatat asemenea aspecte în partea dispozitivă a propriei hotărâri, pct. 2 al

acesteia devine ilegal și inaplicabil.

Totodată, a punctat că în ceea ce privește însuși motivul invocat în

conținutul părții motivate a hotărârii de către Comisia Electorală Centrală pentru

organizarea alegerilor locale la funcția de primar al com. Alexăndrești r-nul

Rîșcani, și anume „imposibilitatea lui Constantin Păduraru de a-și exercita

atribuțiile de primar ре о perioada mai mare de 4 luni consecutive”, urmează a fi

luat în considerare în contextul circumstanțelor care au stat la baza suspendării

acestuia din funcția de primar pentru о perioada de 5 luni.

La fel, a accentuat că autoritatea emitentă a omis a lua în considerare faptul

că dânsul a fost apt și disponibil a exercita funcția de primar pe durata 31 martie

– 1 septembrie 2021, prezentându-se la serviciu în pofida faptului că instanța a

dispus suspendarea sa temporară din postul pe care îl deținea, asistând la ședințe

și urmărind situația din cadrul autorității administrative locale, însă fără a lua

decizii în acest sens.

2

A mai subliniat că dânsul nu a fost în situație de imposibilitate voluntară,

cerință obligatorie pentru întrunirea temeiului prevăzut de art. 28 alin. (2) lit. c)

din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, ci

a fost înlăturat contrar voinței sale timp de 5 luni din funcția pe care о deținea

legal și că, începând cu 1 septembrie 2021 și până în prezent, a realizat în

continuare atribuțiile sale de primar în cadrul com. Alexăndrești r-nul Rîșcani.

Așadar, a conchis că problema declarării abuzive a incompatibilității

mandatului unui ales local a constituit inclusiv și obiect de examinare în fața

Curții Europene a Drepturilor Omului, prin prisma art. 3 Protocolul nr. 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 206 alin. (1) lit. a), e) Cod

administrativ, art. 27 alin. (1), 150 alin. (1), (4) Cod electoral, art. 3 Protocolul

nr. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea hotărârii nr. 239 din 23 decembrie

2021 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la stabilirea datei alegerilor locale

noi pentru funcția de primar al com. Alexăndrești r-nul Rîșcani și a hotărârii

nr. 265 din 18 ianuarie 2022 a Comisiei Electorale Centrale cu privire la cererea

prealabilă din 13 ianuarie 2022, depusă de Constantin Păduraru.

Prin hotărârea din 3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

acțiunea.

A fost anulată hotărârea nr. 265 din 18 ianuarie 2022 a Comisiei Electorale

Centrale cu privire la cererea prealabilă din 13 ianuarie 2022, depusă de

Constantin Păduraru și hotărârea nr. 239 din 23 decembrie 2021 a Comisiei

Electorale Centrale cu privire la stabilirea datei alegerilor locale noi pentru

funcția de primar al com. Alexăndrești r-nul Rîșcani.

La 9 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Comisia

Electorală Centrală, reprezentată de vicepreședintele Comisiei Electorale

Centrale, Pavel Postica a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din

3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 24 februarie 2022, prin

intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea acestuia, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii recurate și emiterea unei noi

decizii de respingere a acțiunii.

La 9 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Constantin Păduraru,

reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a depus referință la recursul formulat de

Comisia Electorală Centrală, solicitând declararea inadmisibilității acestuia.

Examinând temeiurile admisibilității cererii de recurs în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din

următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la

art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a

înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

3

La rândul său, în temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În același context, art. 75 alin. (2), (4) CPC stabilește că, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin

alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți

angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor

sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost

efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În temeiul art. 80 alin. (1), (4) CPC, împuternicirile reprezentantului

persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată și legalizată în

modul stabilit de lege. Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile

reprezentantului în instanță de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul

civil (art. 376 Cod civil modernizat).

Așadar, ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim de bună

– administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale persoanei

reprezentate.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată că atât recursul nemotivat, cât și recursul

motivat a fost semnat și depus, în interesele Comisiei Electorale Centrale, de către

vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica (f. d. 125, 143-145).

Ca urmare, prin încheierea din 5 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție,

i-a fost acordat reprezentantului Comisiei Electorale Centrale, vicepreședintelui

Pavel Postica termen până la 6 aprilie 2022, ora 9:00, pentru prezentarea la Curtea

Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău str. Petru Rareș 18), a documentului

care confirmă împuternicirile ce-i acordă dreptul de a reprezenta interesele

Comisiei Electorale Centrale, în instanța de recurs (f. d. 178-182).

La data de 5 aprilie 2022, ora 17:14, prin intermediul poștei electronice, iar

ulterior, la 6 aprilie 2022, ora 8:30, prin intermediul cancelariei Curții Supreme

de Justiție, Comisia Electorală Centrală a prezentat o informație, prin care se

menționează că la momentul depunerii recursului, președintele Comisiei

Electorale Centrale Angelica Caraman a fost în imposibilitate de a semna fizic

cererea de recurs, această acțiune fiind realizată regulamentar de către

vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, totodată fiind anexată și procura

nr. CEC-8/764 din 5 aprilie 2022, eliberată de președintele Comisiei Electorale

Centrale, prin care au fost ratificate împuternicirile acordate lui Pavel Postica,

vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, de a reprezenta interesele

Comisiei la examinarea prezentei cauze, fiind inserat inclusiv și dreptul de a ataca

hotărârea judecătorească (f. d. 186, 187).

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că aceste acte nu pot constitui, în esența lor,

circumstanțe justificative în confirmarea faptului că atât la 9 februarie 2022, data

depunerii recursului nemotivat, cât și la 24 februarie 2022, data depunerii

motivării recursului, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel

Postica, era în drept de a semna și realiza procedurile judiciare respective.

Or, mențiunea că la momentul depunerii recursului, președintele Comisiei

Electorale Centrale, Angelica Caraman a fost în imposibilitate de a semna fizic

cererea de recurs, este una pur declarativă, instanței de recurs nefiind prezentate

probe pertinente în confirmarea faptului că președintele Comisiei Electorale la

acel moment era în imposibilitatea de a îndeplini atribuțiile de serviciu (aflarea în

concediu de odihnă, concediu medical, deplasare etc.)

În confirmarea acestei opinii vin dispozițiile art. 8 din Legea nr. 199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică,

care expres prevăd că, demnitarul care își exercită mandatul în cadrul unei

autorități publice, nefiind conducătorul acesteia, poate să reprezinte, fără un

mandat special, autoritatea publică respective, inclusiv în instanțele

judecătorești, în limita prerogativelor funcției de demnitate publică.

În același timp, este de relevat că potrivit prevederilor pct. 31 lit. a) din

Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin

hotărârea nr. 137/2006, cu modificările ulterioare, vicepreședintele Comisiei

exercită atribuțiile președintelui Comisiei în caz de imposibilitate a acestuia de

a-și îndeplini atribuțiile.

Cu referire la procura nr. CEC-8/764, eliberată de președintele Comisiei

Electorale Centrale, prin care au fost ratificate împuternicirile lui Pavel Postica

de a reprezenta Comisia în instanța de judecată în prezenta cauză, fiind inserat

inclusiv și dreptul de a ataca hotărârea judecătorească, rezultă că aceste

împuterniciri au fost acordate acestuia numai la data de 5 aprilie 2022.

Respectiv, împuternicirile oferite vicepreședintelui Comisiei Electorale

Centrale Pavel Postica prin procura nr. CEC-8/764 din 5 aprilie 2022 și prezentată

în contextul înlăturării neajunsurilor stabilite prin încheierea din 5 aprilie 2022,

generează efecte juridice doar pentru viitor, începând cu data semnării acesteia.

Așadar, sintetizând cele reliefate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide că Comisia Electorală

Centrală, a ignorat obligația de a prezenta împuterniciri legalizate în modul

stabilit, care ar atesta dreptul vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale

Pavel Postica de a semna cererea de recurs și de a o depune în instanță.

Astfel fiind, este cert că vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale

Pavel Postica la data semnării și depunerii recursului împotriva hotărârii din

3 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, nu dispunea de împuterniciri în acest

sens.

Față de toate aceste considerente, fiind cert că Comisia Electorală Centrală

nu s-a conformat indicației instanței de recurs expuse în încheierea din 5 aprilie

2022, prin care în mod legal, i-a fost acordat termen pentru înlăturarea

5

neajunsurilor, în speță survin consecințele dispozițiilor art. 246 alin. (2) lit. f),

coroborat cu art. 244 alin. (2), 236 alin. (2) lit. f), 233 alin. (2) Cod administrativ.

Or, în esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de regulă, de obligații

procedurale (a se vedea Zubac, ibidem, parag. 93), ca urmare reprezentantul

recurentului trebuia să dea dovadă de vigilență la pregătirea dosarului pentru

instanța de recurs și să se aștepte că aceste exigențe procedurale să fie aplicate

întocmai cu scopul acestora. În caz contrar, flexibilitatea excesivă manifestată de

instanțele de judecată față de limitările analizate ar conduce la eliminarea

cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se vedea Nicolae Popa vs România,

9 decembrie 2014, parag. 17, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31, Parol

vs Polonia, 11 octombrie 2018, parag. 38).

În consecință, din motivele menționate și având în vedere că recurenta nu

a înlăturat neajunsurile semnalate în termenul stabilit de Curtea Supremă de

Justiție, se impune faptul că recursul a fost depus de o persoană neîmputernicită,

astfel încât completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 195, 230, 246 alin. (1), (2) lit. f) Cod

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Comisia Electorală Centrală se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6