2rac-42/22 — Retragerea actului permisiv

Dosarul nr. 2rac–42/22 2-20147976-01-2rac-25022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Mitrofan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, L. Pruteanu, I. Secrieru) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Inspecția pentru Protecția Mediului Hîncești împotriva SRL „Sofilarex Plus” SRL cu privire la retragerea actului permisiv licența A MMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015, împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul pentru Protecția Mediului și menținută hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru), con st ată: La 24 noiembrie 2020, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Inspecția pentru Protecția Mediului Hîncești a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Sofilarex Plus” cu privire la retragerea actului permisiv licența A MMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015 pentru genul de activitate (colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resurselor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate,

inclusiv în stare prelucrată) în partea ce se referă la desfășurarea activității licențiate pe adresa s. Fundul Galbenei raionul Hîncești. În motivare cererii de chemare în judecată au invocat că, la 03 august 2020 în conformitate cu solicitarea Agenției Serviciu Publice (ASP), Inspecția pentru Protecția mediului Hîncești a efectuat controlul de stat la SRL „Sofilarex Plus” în cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și anume, în procedura de reperfectare a licenței deținute de SRL „Sofilarex Plus” A MMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015, pentru genul „colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată” pentru depozitul de colectare a deșeurilor amplasat în extravilanul s. Fundul Galbenei la hotar cu mun.

Hîncești, de- a lungul Traseului Republican R-3, teren cu nr. cadastral 5332108.097, suprafața 1 0,4995 ha și destinație agricolă, proprietate privată a lui Eșanu Valentin. În conformitate cu rezultatele controlului relatat în proces-verbal de control nr. PV-IPM-2020-00750 din 03 august 2020, s-a constatat că „SRL „Sofilarex Plus” dispune de licența de activitate eliberată de ASP pentru genul de activitate privind colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată. La momentul controlului agentul economic a fost în proces de obținere a actelor permisive de amplasare și proiectare a obiectului și este în proces de amenajare a terenului și dotare cu spații necesare pentru colectarea și păstrarea selectivă a deșeurilor colectate.

Agentul economic dispune de teren amenajat și betonat pentru păstrarea metalelor feroase colectate, însă pe terenul întreprinderii lipsesc containere pentru depozitarea selectivă a deșeurilor colectate, ce sporește riscul de amestecare a deșeurilor periculoase cu alte categorii de deșeuri, substanțe sau materiale, agentul economic preconizează amplasarea a 4 containere cu volum de 40 t fiecare, pentru păstrarea selectivă a deșeurilor de metale neferoase, baterii și acumulatoare. La fel a indicat că, agentul economic nu dispune de registrul pentru evidența cronologică a cantității, naturii și originii deșeurilor, conform art. 32 din Legea nr. 209 din 29.07.2016 privind deșeurile.

După rezultatele controlului, agentului economic i-au fost prescrise indicații obligatorii: de amplasat containere pentru păstrarea selectivă a deșeurilor de metale neferoase, baterii și acumulatoare, pentru a evita riscul de amestecare a deșeurilor periculoase cu alte categorii de deșeuri, substanțe sau material; fiecare container să fie etichetat în corespundere cu cerințele privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor, aprobate de Guvern; de organizat evidența cronologică a cantității, natura și originii deșeurilor; de îndeplinit cerințele ecologice la etapa de amplasare, proiectare și construire a obiectelor, precum și darea lor în exploatare; de coordonat actele permisive pentru amplasarea obiectului cu toate serviciile de resort.

Ulterior, la 15 septembrie 2020, IPM Hîncești a efectuat controlul repetat la SRL „Sofilarex Plus” privind verificarea executării prescripțiilor indicate anterior, astfel a fost întocmit Procesul-verbal nr. PV-IPM-2020-01068 din 15 septembrie 2020, adițional la procesul-verbal din 03 august 2020. Prin urmare, agentului economic i-au fost indicate prescripții. IPM Hîncești a constatat că, agentul economic nu s-a conformat prescripțiilor indicate anterior, acestea nefiind executate în modul stabilit, fapt care determină aplicarea unor măsuri suplimentare în vederea stopării desfășurării activității neautorizate de către SRL „Sofilarex Plus” la depozitul amplasat în extravilanul s. Fundul Galbenei la hotar cu mun.

Hîncești, de-a lungul Traseului Republican R-3, teren cu nr. cadastral 5332108.097, suprafața 0,4995 ha și destinație agricolă, proprietate privată a lui Eșanu Valentin. SRL „Sofilarex Plus” nu respectă prevederile legale la desfășurarea activității de colectare, păstrare, comercializare, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată pentru depozitul de colectare a deșeurilor amplasat în extravilanul s. 2 Fundul Galbenei la hotar cu mun. Hîncești, de-a lungul Traseului Republican R-3, teren cu nr. cadastral 5332108.097, suprafața 0,4995 ha și destinație agricolă, proprietate privată a lui Eșanu Valentin.

A mai invocat că, activitatea este desfășurată în lipsa acordului de mediu sau expertizei ecologice după caz asupra activității vizate, totodată, agentul economic nu dispune de Autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor, în conformitate cu art. 25 și 61 a Legii nr. 209/2016.

La fel, la amplasarea obiectivului economic nu au fost respectate prevederile art. 80 a Codului funciar, care statuează că, planificarea, proiectarea, amplasarea, construcția și darea în exploatare a obiectelor, edificiilor și amenajărilor noi și celor reconstruite, precum și implementarea unor tehnologii noi ce influențează negativ starea terenurilor se efectuează numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau dacă documentația de proiect a fost supusă expertizei ecologice de stat în conformitate cu Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică.

În final a indicat că, deși agentul economic deține Licență pentru desfășurare a activității de colectare, păstrare, comercializare, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată pentru depozitul de colectare a deșeurilor amplasat în extravilanul s. Fundul Galbenei pe terenul cu nr. cadastral 5332108.097, acesta nu deține acte permisive de mediu și anume Autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor, fapt care face imposibilă continuarea activității derulate.

A solicitat retragerea Licenței eliberate SRL „Sofilarex Plus” A MMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015 (neperfectată la 03 august 2020 și prelungită până la 02 septembrie 2025) pentru genul „colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată” în partea ce se referă la desfășurarea activității licențiate pe adresa s. Fundul Galbenii, r-nul Hâncești; obligarea SRL „Sofilarex Plus” de a stopa activitatea desfășurată pe adresa s. Fundul Galbenei, r- nul Hîncești și de a aduce în starea inițială terenul cu destinație agricolă cu nr. cadastral 5332108.097, pentru a fi valorificat conform destinației.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul pentru Protecția Mediului și menținută hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru). În motivarea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au reținut că SRL „Sofilarex Plus” este înregistrată în registrul persoanelor juridice și de către Agenția Servicii Publice i-a fost eliberată licența seria AMMI nr. 002542 din 03 septembrie 2015 pentru colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare prelucrată care este valabilă până la 03 septembrie 2025. Licența i-a fost eliberată pentru practicarea activității, fără a fi specificate localitățile s-au puncte autorizate.

Instanțele au evidențiat că acțiunea este depusă Inspectoratul de Protecție a 3 Mediului, Inspecția pentru protecția Mediului Hâncești care solicită revocarea parțială a licenței A MIMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015, eliberată de Agenția Servicii Publice. În speță Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu este emitentul licenței eliberate SRL „Sofilarex Plus” A MMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015 pentru colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată și reieșind din prevederile legii, nu este în drept să solicite retragerii licenței emise de către o altă autoritate publică.

Or, reclamantă nu a anexat careva decizie de aplicare a sancțiunii privind retragerea licenței sau suspendarea activității, pentru ca autoritatea reclamantă să fie în drept să aplice prevederile art. 17 alin. (1) - alin. (3) din Legea nr. 235/2006. Instanțele nu au reținut trimiterile Inspectoratului pentru Protecția Mediului la prevederile pct. 11 subpct. 19) și subpct.

22) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 548/2018, atât timp cât, potrivit acestor prevederi, Inspectoratul este învestit cu următoarele drepturi: (… ) 19) să inițieze sau să solicite organelor competente suspendarea sau retragerea actelor permisive în legătură cu încălcarea normelor stabilite în acestea; (… ) 22) să solicite retragerea actului permisiv eliberat de către autoritățile administrației publice competente în cazul constatării abaterilor de la legislația de mediu și neexecutarea prescripțiilor înaintate, în conformitate legislația. La 15 februarie 2022 (prin oficiul poștal), Inspectoratul pentru Protecția Mediului, a contestat cu recurs decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei a apreciat în mod arbitrar probele, precum și a săvârșit greșeli care au dus la soluționarea greșită a cauzei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11 noiembrie 2021, expediată părților la 15 și 22 decembrie 2021. Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

4 În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale 5 Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 6