2rac-42/22 — Retragerea actului permisiv

2rac-42/22 — Retragerea actului permisiv (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rac–42/22

2-20147976-01-2rac-25022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Centru), (jud. L. Mitrofan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, L. Pruteanu, I. Secrieru)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul pentru Protecția

Mediului,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată Inspectoratul pentru Protecția

Mediului, Inspecția pentru Protecția Mediului Hîncești împotriva SRL „Sofilarex

Plus” SRL cu privire la retragerea actului permisiv licența A MMI nr. 001090 din

03 septembrie 2015,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea de apel depusă de Inspectoratul pentru Protecția Mediului și

menținută hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru),

con st ată:

La 24 noiembrie 2020, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Inspecția

pentru Protecția Mediului Hîncești a depus cerere de chemare în judecată împotriva

SRL „Sofilarex Plus” cu privire la retragerea actului permisiv licența A MMI nr.

001090 din 03 septembrie 2015 pentru genul de activitate (colectarea, păstrarea,

comercializarea, precum și exportul resurselor și deșeurilor de metale feroase și

neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată) în partea ce

se referă la desfășurarea activității licențiate pe adresa s. Fundul Galbenei raionul

Hîncești.

În motivare cererii de chemare în judecată au invocat că, la 03 august 2020 în

conformitate cu solicitarea Agenției Serviciu Publice (ASP), Inspecția pentru

Protecția mediului Hîncești a efectuat controlul de stat la SRL „Sofilarex Plus” în

cadrul procedurii de eliberare a actului permisiv și anume, în procedura de

reperfectare a licenței deținute de SRL „Sofilarex Plus” A MMI nr. 001090 din 03

septembrie 2015, pentru genul „colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și

exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de

acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată” pentru depozitul de colectare a

deșeurilor amplasat în extravilanul s. Fundul Galbenei la hotar cu mun. Hîncești, de-

a lungul Traseului Republican R-3, teren cu nr. cadastral 5332108.097, suprafața

1

0,4995 ha și destinație agricolă, proprietate privată a lui Eșanu Valentin.

În conformitate cu rezultatele controlului relatat în proces-verbal de control nr.

PV-IPM-2020-00750 din 03 august 2020, s-a constatat că „SRL „Sofilarex Plus”

dispune de licența de activitate eliberată de ASP pentru genul de activitate privind

colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și deșeurilor de

metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în stare

prelucrată.

La momentul controlului agentul economic a fost în proces de obținere a actelor

permisive de amplasare și proiectare a obiectului și este în proces de amenajare a

terenului și dotare cu spații necesare pentru colectarea și păstrarea selectivă a

deșeurilor colectate.

Agentul economic dispune de teren amenajat și betonat pentru păstrarea

metalelor feroase colectate, însă pe terenul întreprinderii lipsesc containere pentru

depozitarea selectivă a deșeurilor colectate, ce sporește riscul de amestecare a

deșeurilor periculoase cu alte categorii de deșeuri, substanțe sau materiale, agentul

economic preconizează amplasarea a 4 containere cu volum de 40 t fiecare, pentru

păstrarea selectivă a deșeurilor de metale neferoase, baterii și acumulatoare. La fel

a indicat că, agentul economic nu dispune de registrul pentru evidența cronologică a

cantității, naturii și originii deșeurilor, conform art. 32 din Legea nr. 209 din

29.07.2016 privind deșeurile.

După rezultatele controlului, agentului economic i-au fost prescrise indicații

obligatorii: de amplasat containere pentru păstrarea selectivă a deșeurilor de metale

neferoase, baterii și acumulatoare, pentru a evita riscul de amestecare a deșeurilor

periculoase cu alte categorii de deșeuri, substanțe sau material; fiecare container să

fie etichetat în corespundere cu cerințele privind clasificarea, etichetarea și

ambalarea substanțelor și amestecurilor, aprobate de Guvern; de organizat evidența

cronologică a cantității, natura și originii deșeurilor; de îndeplinit cerințele ecologice

la etapa de amplasare, proiectare și construire a obiectelor, precum și darea lor în

exploatare; de coordonat actele permisive pentru amplasarea obiectului cu toate

serviciile de resort.

Ulterior, la 15 septembrie 2020, IPM Hîncești a efectuat controlul repetat la

SRL „Sofilarex Plus” privind verificarea executării prescripțiilor indicate anterior,

astfel a fost întocmit Procesul-verbal nr. PV-IPM-2020-01068 din 15 septembrie

2020, adițional la procesul-verbal din 03 august 2020. Prin urmare, agentului

economic i-au fost indicate prescripții.

IPM Hîncești a constatat că, agentul economic nu s-a conformat prescripțiilor

indicate anterior, acestea nefiind executate în modul stabilit, fapt care determină

aplicarea unor măsuri suplimentare în vederea stopării desfășurării activității

neautorizate de către SRL „Sofilarex Plus” la depozitul amplasat în extravilanul s.

Fundul Galbenei la hotar cu mun. Hîncești, de-a lungul Traseului Republican R-3,

teren cu nr. cadastral 5332108.097, suprafața 0,4995 ha și destinație agricolă,

proprietate privată a lui Eșanu Valentin.

SRL „Sofilarex Plus” nu respectă prevederile legale la desfășurarea activității

de colectare, păstrare, comercializare, precum și exportul resturilor și deșeurilor de

metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare

prelucrată pentru depozitul de colectare a deșeurilor amplasat în extravilanul s.

2

Fundul Galbenei la hotar cu mun. Hîncești, de-a lungul Traseului Republican R-3,

teren cu nr. cadastral 5332108.097, suprafața 0,4995 ha și destinație agricolă,

proprietate privată a lui Eșanu Valentin.

A mai invocat că, activitatea este desfășurată în lipsa acordului de mediu sau

expertizei ecologice după caz asupra activității vizate, totodată, agentul economic

nu dispune de Autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor, în conformitate

cu art. 25 și 61 a Legii nr. 209/2016.

La fel, la amplasarea obiectivului economic nu au fost respectate prevederile

art. 80 a Codului funciar, care statuează că, planificarea, proiectarea, amplasarea,

construcția și darea în exploatare a obiectelor, edificiilor și amenajărilor noi și celor

reconstruite, precum și implementarea unor tehnologii noi ce influențează negativ

starea terenurilor se efectuează numai dacă, în prealabil, activitățile planificate au

fost supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în conformitate cu

Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului sau dacă

documentația de proiect a fost supusă expertizei ecologice de stat în conformitate cu

Legea nr. 851/1996 privind expertiza ecologică.

În final a indicat că, deși agentul economic deține Licență pentru desfășurare a

activității de colectare, păstrare, comercializare, precum și exportul resturilor și

deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv

în stare prelucrată pentru depozitul de colectare a deșeurilor amplasat în extravilanul

s. Fundul Galbenei pe terenul cu nr. cadastral 5332108.097, acesta nu deține acte

permisive de mediu și anume Autorizația de mediu pentru gestionarea deșeurilor,

fapt care face imposibilă continuarea activității derulate.

A solicitat retragerea Licenței eliberate SRL „Sofilarex Plus” A MMI nr.

001090 din 03 septembrie 2015 (neperfectată la 03 august 2020 și prelungită până

la 02 septembrie 2025) pentru genul „colectarea, păstrarea, comercializarea, precum

și exportul resturilor și deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de

acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată” în partea ce se referă la desfășurarea

activității licențiate pe adresa s. Fundul Galbenii, r-nul Hâncești; obligarea SRL

„Sofilarex Plus” de a stopa activitatea desfășurată pe adresa s. Fundul Galbenei, r-

nul Hîncești și de a aduce în starea inițială terenul cu destinație agricolă cu nr.

cadastral 5332108.097, pentru a fi valorificat conform destinației.

Prin hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Inspectoratul pentru Protecția Mediului și menținută

hotărârea din 26 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru).

În motivarea soluției sale instanțele ierarhic inferioare au reținut că SRL

„Sofilarex Plus” este înregistrată în registrul persoanelor juridice și de către Agenția

Servicii Publice i-a fost eliberată licența seria AMMI nr. 002542 din 03 septembrie

2015 pentru colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și

deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii și acumulatori uzați, inclusiv în

stare prelucrată care este valabilă până la 03 septembrie 2025. Licența i-a fost

eliberată pentru practicarea activității, fără a fi specificate localitățile s-au puncte

autorizate.

Instanțele au evidențiat că acțiunea este depusă Inspectoratul de Protecție a

3

Mediului, Inspecția pentru protecția Mediului Hâncești care solicită revocarea

parțială a licenței A MIMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015, eliberată de Agenția

Servicii Publice. În speță Inspectoratul pentru Protecția Mediului nu este emitentul

licenței eliberate SRL „Sofilarex Plus” A MMI nr. 001090 din 03 septembrie 2015

pentru colectarea, păstrarea, comercializarea, precum și exportul resturilor și

deșeurilor de metale feroase și neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv

în stare prelucrată și reieșind din prevederile legii, nu este în drept să solicite

retragerii licenței emise de către o altă autoritate publică.

Or, reclamantă nu a anexat careva decizie de aplicare a sancțiunii privind

retragerea licenței sau suspendarea activității, pentru ca autoritatea reclamantă să fie

în drept să aplice prevederile art. 17 alin. (1) - alin. (3) din Legea nr. 235/2006.

Instanțele nu au reținut trimiterile Inspectoratului pentru Protecția Mediului la

prevederile pct. 11 subpct. 19) și subpct. 22) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 548/2018, atât timp cât, potrivit acestor prevederi,

Inspectoratul este învestit cu următoarele drepturi: (....) 19) să inițieze sau să solicite

organelor competente suspendarea sau retragerea actelor permisive în legătură cu

încălcarea normelor stabilite în acestea; (.....) 22) să solicite retragerea actului

permisiv eliberat de către autoritățile administrației publice competente în cazul

constatării abaterilor de la legislația de mediu și neexecutarea prescripțiilor înaintate,

în conformitate legislația.

La 15 februarie 2022 (prin oficiul poștal), Inspectoratul pentru Protecția

Mediului, a contestat cu recurs decizia din 11 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel la emiterea deciziei

a apreciat în mod arbitrar probele, precum și a săvârșit greșeli care au dus la

soluționarea greșită a cauzei.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 11

noiembrie 2021, expediată părților la 15 și 22 decembrie 2021. Astfel, se constată

că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva

deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Inspectoratul pentru Protecția Mediului, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

4

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Inspectoratul pentru Protecția Mediului, nu

pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art.

432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv

asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității

soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de către Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

5

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul pentru

Protecția Mediului.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

6