3ra-79/22 — contestarea actelor administrative

3ra-79/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-79/22

2-20115788-01-3ra-27012022

Prima instanță: Curtea de Apel Comrat (jud: Gr. Colev, Af. Curdov, Șt. Starciuc)

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând recursul depus de Primarul orașului Basarabeasca,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Primarul orașului Basarabeasca împotriva Consiliului orășenesc

Basarabeasca, terți Oficiul Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat și Întreprinderea

municipală „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” cu privire la contestarea

actelor administrative,

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Primarul orașului

Basarabeasca,

c o n s t a t ă :

La data de 21 septembrie 2020 Primarul orașului Basarabeasca a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat

prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din

24 iulie 2020, deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020,

deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020, deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și a deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020 (f.d.2-12 vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că, la data de

24 iulie 2020 Consiliul orășenesc Basarabeasca a convocat ședința extraordinară cu

ordinea de zi propusă de consilierii orășănești, Vice-Primarul orașului Basarabeasca

și de contabilul-șef.

Reclamantul Primarul orașului Basarabeasca a specificat că în cadrul acestei

ședințe extraordinare au fost adoptate mai multe decizii, pe care le consideră ilegale,

și anume: decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020,

decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020, decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020, decizia Consiliului

1

orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și decizia Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020.

Cu referire la decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/2 din data de

24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea Statutului Întreprinderii municipale

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”, reclamantul a invocat că deși

conform Anexei nr. l a deciziei nominalizate, ca principale genuri de activitate ale

ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” au fost indicate: colectarea

deșeurilor nepericuloase, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase, activitatea

de proiectare pentru toate categoriile de construcții, pentru urbanism, instalații

/rețele tehnico-edilitare, reconstrucții, restaurări; construcția de clădiri (sau)

construcții inginerești, instalații și rețele tehnico-edilitare, reconstrucțiile,

consolidările, restaurările, fabricarea articolelor din beton, ciment și ipsos, comerț

cu ridicata al materialului lemnos și a materialelor de construcție și echipamentelor

sanitare, administrarea imobilelor pe bază de tarife sau contract, aceste activități nu

corespund licenței pe care o deține ÎM „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca”, care a fost valabilă până la 02 martie 2019.

Primarul orașului Basarabeasca a specificat că deși în pct. 14 din Statut este

indicat că, la acesta se anexează procesul-verbal privind rezultatele inventarierii și

listele de inventariere a activelor și pasivelor, aceste rezultate și liste nu sunt clare și

nu au fost prezentate de ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”. Or, la

moment sunt în vigoare două decizii ale Consiliului orășenesc Basarabeasca, care

reglementează același subiect în mod diferit, și anume: decizia Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr.4/2 din 24 iulie 2020 și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca

nr.3/12 din 02 iulie 2020.

La fel, reclamantul a indicat că pct. 15 al statutului ÎM „Gospodăria comunal-

locativă Basarabeasca” prevede că suprafața terenului transmis în gestiunea

întreprinderii constituie 21,51 ha, deși nu este anexat planul terenului și nu a fost

stabilit din care terenuri este constituită această suprafață.

Reclamantul a remarcat că, deși în pct. 18. al Statutului menționat este indicat

că lista bunurilor domeniului public aflate în administrarea întreprinderii se

anexează la Statut, în fapt la decizia contestată nu este anexată o asemenea listă.

Cu referire la punctele 21-22 ale Statutului ÎM „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca”, care stabilesc că capitalul social al întreprinderii constituie

1259742,0 de lei, reclamantul a reiterat că, nu este clar din ce motiv a fost indicat

acest capital social, în condițiile în care sunt în vigoare două decizii ale Consiliului

orășenesc Basarabeasca, care reglementează același subiect în mod diferit, și anume:

decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/2 din 24 iulie 2020 și decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.3/12 din 02 iulie 2020.

Reclamantul a invocat că deși în pct. 31 al Statutului contestat este indicat că

din profitul net întreprinderea formează un capital de rezervă, a cărui mărime va

constitui 125974,2 de lei, adică nu mai puțin de 10% din capitalul social al

întreprinderii, nu este clar din care considerente a fost stabilit acest profit.

Reclamantul Primarul orașului Basarabeasca a invocat că, la pct. 52 și 55 ale

Statutului ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” au fost stabilite atribuții

pentru secretarul consiliului de administrație, însă conform deciziei nr.3/2 din data

de 02 iulie 2020 a Consiliului orășenesc Basarabeasca nu a fost stabilit cine va

2

exercita funcția de secretar al consiliului de administrație, pentru executarea

atribuțiilor indicate.

Cu referire la decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/4 din data de

24 iulie 2020, reclamantul a menționat că contrar prevederilor Legii privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, Legii cu privire la

întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246 din 23 noiembrie 2017, al

Anexei nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 484 din 18 octombrie 2019, Consiliul

orășenesc Basarabeasca nu a indicat conform cărui act legislativ a fost aprobat

Regulamentul model al comisiei de cenzori a ÎM „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca””.

Reclamantul a remarcat că nu este clar dacă persoanele numite în componența

comisiei de cenzori a ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”” au

calificare în contabilitate, finanțe, economie, jurisprudență, nefiind stabilită nici

cuantumul remunerării lunare a persoanelor numite în componența comisiei de

cenzori.

Cu referire la ilegalitatea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/5 din

24 iulie 2020, reclamantul a invocat că legiuitorul a stabilit expres care bunuri sunt

atribuite unităților administrative-teritoriale de nivelul întâi și care sunt atribuite

unităților administrative-teritoriale de nivelul doi.

Reclamantul Primarul orașului Basarabeasca a menționat că, Consiliul

orășenesc Basarabeasca eronat a stabilit că, are competența în delimitarea terenurilor

unităților administrative-teritoriale de nivelul întâi și transmiterea unor terenuri în

gestiunea unităților administrative-teritoriale de nivelul doi. Mai mult, comisia de

delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale

de nivelul întâi trebuie să fi formată în componența stabilită de legislația în vigoare,

în care să fie inclus și specialistul pentru reglementarea regimului proprietății

funciare a Primăriei și reprezentanți ai autorității publice centrale din domeniu,

Agenția Proprietății Publice. Însă, Consiliul orășenesc Basarabeasca a inclus în

această comisie un consilier cu atribuții necunoscute.

Reclamantul a specificat că este ilegală și decizia Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr.4/12 din 24 iulie 2020. Or, aceasta este emisă fără anularea deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.3/12 din 02 iulie 2020, care reglementează

aceeași chestiune, fapt ce constituie o încălcare a art. 65 al Legii cu privire la actele

normative nr. 100 din 22 decembrie 2017.

Cu referire la ilegalitatea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/13

din 24 iulie 2020, reclamantul a invocat că aceasta contravine Legii nr. 239 din data

de 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional și Hotărârii

Guvernului nr. 967 din 24 august 2020 cu privire la mecanismul de consultare

publică cu societatea civilă în procesul decizional.

Reclamantul a menționat că Primăria orașului Basarabeasca a primit de la

Ministerul Economiei și Infrastructurii la 17 octombrie 2018 indicații privind

necesitatea consultării locuitorilor din teritoriu, inclusiv în procesul de selectare a

sectoarelor de drum, având ca scop acoperirea mai stringentă a necesității lansării

procesului de identificare a sectoarelor de teren pentru elaborarea proiectului

Programului ’’Drumuri Bune 2 pentru Moldova”.

3

În speță, în adresa Primăriei orașului Basarabeasca nu a parvenit nici un demers

sau indicație oficială de la Ministerul Economiei și Infrastructurii pentru prezentarea

datelor pentru includerea unor sectoare de teren în acest program.

La fel, reclamantul a indicat că la data de 10 august 2020 a înaintat către Oficiul

Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat o cerere de efectuare a controlului legalității

deciziilor Consiliului orășenesc Basarabeasca contestate în prezentul litigiu. Prin

răspunsul nr.1306/OT-7 – 161 din 04 septembrie 2020 al Oficiului Teritorial

Hîncești al Cancelariei de Stat, i-a fost comunicat că a fost supusă controlului de

legalitate repetat decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din data de

24 iulie 2020, însă nu a fost declanșată procedura controlului de legalitate a deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020, deciziei Consiliului

orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020, deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și a deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020.

Primarul orașului Basarabeasca a invocat că, Oficiul Teritorial Hîncești al

Cancelariei de Stat a examinat superficial cererea reclamantului privind efectuarea

controlului legalității deciziilor Consiliului orășenesc Basarabeasca menționate

supra.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 163 lit. a); art. 189; art. 191 alin.

(l); art. 196 alin. (l); art. 204; art. 206 alin. (l), lit. a); art. 209 alin. (l) lit. b); art. 211;

art. 212; art. 224 alin. (l), lit. a) ale Codului administrativ.

Ulterior, la 02 martie 2021 reclamantul Primarul orașului Basarabeasca a depus

o cerere, prin care a solicitat atragerea în calitate de pârât a Consiliului orășenesc

Basarabeasca și în calitate de terț a Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de

Stat, concretizîndu-și pretențiile (f.d.95-96 vol. II).

În final, reclamantul Primarul orașului Basarabeasca a solicitat admiterea

acțiunii, anularea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din data de

24 iulie 2020, deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020,

deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020, deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și a deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020.

Prin încheierea din 01 aprilie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost acceptată

cererea de atragere în proces în calitate de pârât a Consiliului orășenesc

Basarabeasca și în calitate de terț a Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de

Stat (f.d.132-133 vol. I)

Prin încheierea protocolară din 12 august 2021 a Curții de Apel Comrat a fost

atrasă în calitate de terț Întreprinderea municipală „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca” (f.d.179 vol. I).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Primarul orașului Basarabeasca împotriva

Consiliului orășenesc Basarabeasca, terți Oficiul Teritorial Hîncești al Cancelariei

de Stat și Întreprinderea Municipală „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”

cu privire la anularea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din data de

24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea Statutului Întreprinderii municipale

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”, deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea Regulamentului și

4

componenței comisiei de cenzori a „Întreprinderii municipale „Gospodăria

comunal-locativă Basarabeasca”, deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.

4/5 din 24 iulie 2020 „Cu privire la includerea reprezentantului administrației

publice locale în componența comisiei”, deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca

nr. 4/12 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea actelor de inventariere a

mijloacelor fixe și predarea-primirea bunurilor la balanța „Întreprinderii municipale

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” și a deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea sectorului de drum

pentru reparație în cadrul Programului Guvernului pentru reparația/întreținerea

drumurilor” (f.d. 216-233 vol. I)

La data de 26 noiembrie 2021 Primarul orașului Basarabeasca a depus recurs

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii contestate, cu emiterea unei decizii

noi de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de Primarul orașului

Basarabeasca.

În motivarea recursului, suplimentar celor invocate în cererea de chemare în

judecată recurentul a menționat că, decizia recurată este neîntemeiată, iar concluziile

instanței sunt greșite.

Cu referire la legalitatea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/2 din

24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea Statutului Întreprinderii municipale

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”, recurentul a reiterat că deși conform

Anexei nr. l deciziei nominalizate, principalele genuri de activitate ale ÎM

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” au fost indicate anumite activități,

acestea nu se regăsesc în Licența nr. A 043723, care a fost deținută de ÎM

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” și a fost valabilă până la data de

02 martie 2019.

Primarul orașului Basarabeasca a mai specificat că la moment sunt în vigoare

două decizii ale Consiliului orășenesc care reglementează același subiect în mod

diferit, privind rezultatele inventarierii și listele de inventariere a activelor și

pasivelor a ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”, și anume: decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/2 din 24 iulie 2020 și decizia Consiliului

orășenesc Basarabeasca nr.3/12 din 02 iulie 2020.

Recurentul a indicat că potrivit informației oferite de IP „Agenția Servicii

Publice”, pe parcursul anilor 2020-2021 nu a fost înregistrat Statutul ÎM

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” în noua redacție. Respectiv, Consiliul

orășenesc Basarabeasca nu a executat până în prezent decizia contestată.

Cu referire la decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/4 din data de

24 iulie 2020, recurentul a menționat că prima instanță a interpretat eronat

prevederile Legii privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006,

Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246 din data

de 23 noiembrie 2017, ale Anexei nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 484 din data de

18 octombrie 2019. Or, conform legislației în vigoare, fondatorul are obligația de a

administra întreprinderile municipale împreună cu Primarul localității, iar în comisia

de cenzori a întreprinderilor municipale urmează a fi inclus și un reprezentant al

Primarului localității.

5

Recurentul a invocat că prima instanță contrar prevederilor de drept procedural

a Codului administrativ, nu a clarificat pe deplin toate circumstanțele ce trebuiau

probate, nu a indicat probele suplimentare, care trebuiau prezentate de către

participanți, nu a cercetat pe deplin probele legal admisibile. Mai mult, deși Curtea

de Apel Comrat a calificat corect raportul litigios și a determinat corect norma legală

ce urmează a fi aplicată, a interpretat eronat această prevedere legală, fapt ce a dus

la o soluționare greșită a litigiului.

Recurentul Primarul orașului Basarabeasca a relatat că, la soluționarea

legalității deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/5 din 24 iulie 2020,

prima instanță a ignorat prevederile legislației în vigoare, care stabilesc atribuțiile de

bază ale Primarului și anume faptul că, Primarul răspunde de inventarierea și

administrarea bunurilor din domeniului public și privat a localității, în limitele

competenței sale.

Recurentul a subliniat că Consiliul orășenesc Basarabeasca la delimitarea

terenurilor orașului și terenurilor aferente acestora, care prin prisma normelor legale

sunt terenuri din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale de nivelul

întâi, ale Primăriei orașului Basarabeasca, eronat a stabilit că, aceste terenuri pot fi

transmise în proprietatea unității administrativ-teritoriale de nivelul al doilea,

Consiliului raional Basarabeasca.

La fel, recurentul a indicat că Comisia de delimitare a bunurilor imobile

proprietate publică a unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi trebuia să fie

formată în componența stabilită de normele legale, inclusiv cu includerea

specialistului pentru reglementarea regimului proprietății funciare a primăriei și a

reprezentanților autorității publice centrale din domeniu, Agenția Proprietății

Publice, dar nu cu includerea în comisie a unui consilier cu atribuții necunoscute.

Recurentul Primarul orașului Basarabeasca a relevat că, la soluționarea acțiunii

în partea legalității deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/12 din data de

24 iulie 2020, Curtea de Apel Comrat eronat a interpretat și aplicat prevederile Legii

cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017. Astfel, deși Consiliul

orășenesc Basarabeasca nu a abrogat conform procedurii, decizia nr. 3/12 din data

de 02 iulie 2020 a aprobat decizia nr.4/12 din 24 iulie 2020, deși nu a avut dreptul

de modificare a actului, deoarece nu a trecut un termen de 6 luni de la data intrării

în vigoare a actului anterior.

Cu referire la ilegalitatea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.4/13

din 24 iulie 2020, recurentul a invocat că aceasta a fost adoptată contrar Legii nr.

239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional și Hotărârii

Guvernului nr. 967 din 24 august 2016 cu privire la mecanismul de consultare

publică cu societatea civilă în procesul decizional.

Recurentul a menționat că autoritățile publice sunt obligate, după caz, să

întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităților de participare a

cetățenilor, a asociațiilor constituite în conformitate cu legea, a altor părți interesate

la procesul decizional. Mai mult, prin scrisoarea din 11 octombrie 2018 Ministerul

Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, a informat Primăria

Basarabeasca despre necesitatea consultării în teritoriu cu locuitorii orașului,

inclusiv necesitatea transparenței în procesul de selectare a sectoarelor de drum,

6

avînd ca scop acoperirea celor mai stringente necesității prin lansarea procesului de

selectare în cadrul proiectului „Drumuri Bune 2 pentru Moldova”.

Recurentul Primarul orașului Basarabeasca a invocat că decizia Consiliului

orășenesc Basarabeasca nr.4/13 din 24 iulie 2020 a fost emisă fără informarea

publicului, fără recomandările părților interesate și fără executarea obligației de a

întreprinde măsuri necesare pentru asigurarea posibilităților de participare a părților

interesate, acțiuni ce exclud transparența procesului decizional al Consiliului

orășenesc Basarabeasca.

La data de 03 februarie 2022, în adresa Consiliului orășenesc Basarabeasca,

Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat și Întreprinderii municipale

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” a fost expediată copia recursului

depus de Primarul orașului Basarabeasca, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.38 vol. II), însă aceștia deși au recepționat copia recursului

(f.d.39-42 vol. II), nu și-au valorificat dreptul lor procedural și nu au depus referințe.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat hotărârea contestată la 12 noiembrie 2021,

iar copia dispozitivului hotărârii a fost notificată Primarului orașului Basarabeasca

la data de 19 noiembrie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal DS8002100743AS,

anexat la materialele cauzei (f.d. 213 vol. I).

La data de 26 noiembrie 2021, Primarul orașului Basarabeasca a depus recurs

împotriva hotărârii din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat (f.d.20-21 vol.

II).

Totodată, instanța de recurs reține că copia hotărârii motivate din data de

12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost notificată Primarului orașului

Basarabeasca la data de 12 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție

DS8005686393AS (f.d.16 vol. II).

La data de 03 februarie 2022, recurentul Primarul orașului Basarabeasca a

depus motivarea recursului (f.d.27-35 vol. II).

Astfel, recursul depus de către Primarul orașului Basarabeasca este în termen.

Prin încheierea din 23 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de către Primarul orașului Basarabeasca a fost numit pentru examinare în

complet de 5 judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

7

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

Studiind actele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de Primarul orașului

Basarabeasca urmează a fi admis, iar hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Comrat urmează a fi casată cu restituirea cauzei Curții de Apel Comrat spre

rejudecare în alt complet de judecată, din următoarele motivele.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

În temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

Conform art. 432 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură civilă, se consideră că

normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Iar, din prevederile art. 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă, temeiurile

prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Din actele cauzei rezultă că, prin decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca

nr. 4/2 din 24 iulie 2020 a fost aprobat Statutul Întreprinderii municipale

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” (f.d.13-24 vol. I).

Prin decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020 a fost

aprobat Regulamentul comisiei de cenzori ai „ÎM „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca” și componența comisiei de cenzori ai ÎM „Gospodăria comunal-

locativă Basarabeasca”, pe un termen de 2 ani, compusă din Svetlana Chircova,

președintele comisiei de cenzori, Svetlana Banari - membru al comisiei de cenzori

și secretarul comisiei de cenzori și Galina Crasicova - membru al comisiei de cenzori

și a fost aprobat modelul raportului comisiei de cenzori privind controlul financiar-

economic al activității „ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” (f.d.27

vol. I).

Instanța de recurs reține că prin decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.

4/5 din 24 iulie 2020 a fost aprobată includerea a Anei Diacov - consilier al

Consiliului orășenesc Basarabeasca, în componența comisiei de delimitare a

bunurilor imobile proprietate publică a unității administrativ-teritoriale de nivelul

8

doi pentru terenul pe care se află clădirea Consiliului raional Basarabeasca și a

terenului aferent (f.d.28 vol. I)

Prin decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 a

fost dispusă primirea la balanța Primăriei orașului Basarabeasca a bunurilor

transmise anterior în gestiune economică „ÎM „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca”, cu costul inițial 3653333 de lei și cu costul rezidual de 1259742 de

lei, conform anexei nr. 1 și dispusă transmiterea în gestiune economică către ÎM

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” a bunurilor cu costul inițial de

3653333 de lei și cu costul rezidual de 1259742 de lei, conform anexei nr. 2 (f.d.29

vol. I).

Iar, prin decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020

a fost aprobată porțiunea de drum din str. Comsomolscaia, începînd cu str.

Voczalinaia, ca sector de drum pentru reparație în cadrul Programului Guvernului

pentru reparația/întreținerea drumurilor (f.d. 31).

La data de 21 septembrie 2020 Primarul orașului Basarabeasca a depus la

Judecătoria Hîncești, sediul central cerere de chemare în judecată împotriva

Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat, prin care a solicitat anularea

deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020, deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020, deciziei Consiliului

orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020, deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și a deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020 (f.d.2-12 vol. I).

Prin încheierea din 25 septembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni

a fost transmisă pentru examinare acțiunea în contencios administrativ inițiată la

cererea de chemare în judecată a Primarului orașului Basarabeasca împotriva

Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat privind anularea actelor

administrative, instanței competente – judecătorului specializat în examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Judecătoriei Cimișlia (f.d.45-46 vol. I).

Prin încheierea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central a

fost transmisă Curții de Apel Comrat acțiunea în contencios administrativ inițiată la

cererea de chemare în judecată a Primarului orașului Basarabeasca împotriva

Consiliului orășenesc Basarabeasca și Oficiului Teritorial Hîncești al Cancelariei de

Stat privind anularea actelor administrative (f.d.49-50 vol. I).

Prin hotărârea din 12 noiembrie 2021 Curtea de Apel Comrat a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Primarul orașului

Basarabeasca (f.d. 216-233 vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat a

fost emisă cu încălcarea normelor de drept ce reglementează competența

jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ, motiv din care actul

judecătoresc contestat, nu poate fi menținut ca legal și întemeiat.

În susținerea concluziei enunțate instanța de recurs menționează următoarele.

Conform art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă reprezintă

totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

9

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

În conformitate cu art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prevederile art. 12 din Codul administrativ stabilesc că, un act administrativ

normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate

publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului

constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr

nedeterminat de situații identice.

Instanța de recurs în completare relevă prevederile art. 2 din Legea cu privire

la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, conform cărora actul normativ

este un act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter

public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă

norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor

juridice și care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.

O acțiune în contencios administrativ în corespundere cu art. 206 alin. (1)

lit. a)-e) din Codul administrativ, poate fi depusă pentru: anularea în tot sau în parte

a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); obligarea autorității

publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); impunerea la

acțiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); constatarea

existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ

individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau anularea în

tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ).

Totodată, în condițiile art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate

administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest

drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la

care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de

contencios administrativ, conform prezentului cod.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice

și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și

alte acte normative.

Conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

În conformitate cu art. 191 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile

în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile

în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se

supun controlului de constituționalitate.

Instanța de recurs relevă că art. 197 din Codul administrativ prevede că nimeni

nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei

competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

10

Respectiv, instanța de recurs ținând cont de prevederile legale citate supra și

analizând cererea de chemare în judecată și probele anexate la actele cauzei constată

că, în prezenta acțiune Primarul orașului Basarabeasca solicită anularea deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea

Statutului Întreprinderii municipale „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”,

deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020 „Cu privire la

aprobarea Regulamentului și componenței comisiei de cenzori a „Întreprinderii

municipale „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”, deciziei Consiliului

orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020 „Cu privire la includerea

reprezentantului administrației publice locale în componența comisiei”, deciziei

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 „Cu privire la

aprobarea actelor de inventariere a mijloacelor fixe și predarea-primirea bunurilor la

balanța „Întreprinderii municipale „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” și

a deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020 „Cu privire

la aprobarea sectorului de drum pentru reparație în cadrul Programului Guvernului

pentru reparația/întreținerea drumurilor”.

Astfel, Curtea de Apel Comrat urma să stabilească pentru fiecare decizie

contestată în parte, dacă aceasta este un act administrativ individual și este obiectul

unei acțiuni în contestare sau este un act normativ și face obiectul unei acțiuni de

control normativ. Or, în dependență de caracterul actului administrativ contestat

urma a fi stabilită competența jurisdicțională.

Instanța de recurs relevă că actul administrativ, ca orice act juridic, reprezintă

o manifestare de voință făcută în scopul de a produce efecte juridice. Astfel, actul

administrativ reprezintă forma juridică principală a activității autorităților

administrației publice.

În ceea ce privește actul administrativ normativ, acesta cuprinde reguli generale

de conduită, impersonale și de aplicabilitate repetată, în vederea aplicării la un număr

nedeterminat de subiecți. Actul administrativ cu caracter normativ prezintă trăsături

asemănătoare oricărui alt act administrativ, având însă anumite particularități.

Actul administrativ normativ reprezintă o manifestare unilaterală de voință. De

asemenea, caracterul unilateral se păstrează indiferent dacă actul a fost emis de o

autoritate publică cu caracter colegial. Actul normativ este emis în temeiul și pentru

realizarea puterii publice și este obligatoriu. Or, caracterul obligatoriu al actului

administrativ este o consecință a prezumției de legalitate ce funcționează în favoarea

unui asemenea act.

Instanța de recurs indică că, actul administrativ normativ conține reguli

generale cu aplicabilitate repetată și produce efecte „erga omnes”. Astfel, actele

administrative normative se delimitează de cele individuale prin conținut dar și prin

calitatea subiecților. Actul normativ conține reglementări de principiu care se

adresează unor persoane nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală. Oricât de

restrâns ar fi obiectul de reglementare a actelor administrative normative, acestea își

păstrează caracterul normativ atâta timp cât subiecții nu sunt individual determinați.

Așadar, cele două categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în

funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor

cărora li se aplică, întrucât actele administrative individuale nu prevăd reglementări

de principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produc efecte

11

erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui

număr restrâns și bine definit de subiecte de drept.

Actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general,

impersonale, care produc efecte erga omnes, în timp ce actele individuale produc

efecte, de regulă, față de o persoană, sau uneori față de mai multe persoane,

nominalizate expres în conținutul acestor acte.

La fel, instanța de recurs reține că actele administrative normative sunt supuse

unui regim special, compus din reguli speciale privind forma, condițiile de validitate

și controlul acestora. Actele administrative normative conțin reguli impersonale și

privesc persoane nedeterminate, asemenea legilor. Totuși actele administrative

normative trebuie să fie în concordanță cu legea, aceasta din urmă aflându-se

deasupra actului administrativ normativ în ierarhia normelor juridice.

Referitor la actul administrativ cu caracter individual, spre deosebire de cel cu

caracter normativ, acesta reprezintă o manifestare de voință care creează, modifică

sau stinge drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unei persoane determinate.

O altă diferență între actul administrativ normativ și cel individual constă în

faptul că actele individuale nu pot încălca actele normative.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție cu privire la întinderea efectelor juridice produse de actele administrative,

indică că trebuie făcută diferența între actele administrative normative care, în

principiu, produc toate categoriile de efecte, fiind și izvoare ale dreptului și actele

administrative individuale care se prezintă, în principiu, ca fapte juridice ce dau

naștere la raporturi de drept administrativ sau alte categorii de raporturi.

Respectiv, delimitarea între actele administrative normative și cele individuale

este deosebit de importantă, deoarece regimul juridic aplicabil actelor administrative

dobândește, în multe din elementele care constituie structura acestui regim juridic,

efecte speciale distincte. Delimitarea între cele două tipuri de acte este importantă

atât din perspectiva administrației, dar și din perspectiva persoanelor fizice și

juridice care, spre exemplu, atacă un act administrativ în instanța de contencios

administrativ. Or, în dependență de caracterul actului administrativ contestat

urmează să fie stabilită competența jurisdicțională.

În speța dedusă judecății, unele din obiectele acțiunii în contencios

administrativ intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Primarul orașului

Basarabeasca reprezintă acte normative, iar alte sunt acte administrative individuale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din data de

24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea Statutului ÎM „Gospodăria comunal-locativă

Basarabeasca” și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din data de

24 iulie 2020, prin care a fost aprobat Regulamentul comisiei de cenzori ai ÎM

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” și modelul raportului comisiei de

cenzori privind controlul financiar-economic al activității ÎM „Gospodăria comunal-

locativă Basarabeasca” sunt acte administrative normative.

Astfel, decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 și

decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020, contestate de

12

Primarul orașului Basarabeasca sunt emise de o autoritate publică, Consiliul

orășenesc Basarabeasca, și nu constituie obiect al jurisdicției constituționale, fiind

acte emise de o autoritate publică, care nu se supune controlului constituționalității.

Or, conform art. (4) alin. (1) lit. a) din Codul jurisdicției constituționale, în

exercitarea jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională efectuează, la

sesizare, controlul constituționalității legilor și hotărîrilor Parlamentului, decretelor

Președintelui Republicii Moldova, hotărîrilor și ordonanțelor Guvernului, precum și

a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

La fel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție indică că decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.

4/2 din 24 iulie 2020 și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din data

de 24 iulie 2020 stabilesc reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat

de situații identice.

Respectiv, la caz, se atestă întrunirea cumulativă a condițiilor legale enunțate

mai sus și suntem în prezența unor acte juridice subordonate legii, emise de Consiliul

orășenesc Basarabeasca, ca autoritate publică, care nu intră în sfera de competență a

controlului de constituționalitate și stabilesc reguli de aplicare obligatorii pentru un

număr nedeterminat de situații identice și nu privesc soluționarea unor cazuri

individuale.

Ținînd cont de cele menționate supra, instanța de recurs relevă că decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 și decizia Consiliului

orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020 sunt acte administrative normative,

a căror legalitate urmează a fi examinate de Curțile de Apel, care au în competența

sa jurisdicțională acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor

administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.

Prin urmare, acțiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Primarul orașului Basarabeasca, prin care solicită

anularea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 „Cu

privire la aprobarea Statutului ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca”,

deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020 „Cu privire la

aprobarea Regulamentului și componenței comisiei de cenzori a ÎM „Gospodăria

comunal-locativă Basarabeasca” este de competența jurisdicțională a Curții de Apel

Comrat.

Totodată, instanța de recurs menționează că obiect al prezentului litigiu

constituie și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020,

decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020, care de fapt sunt acte

administrative individuale, dar nu normative.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție menționează că actul administrativ are caracter individual în condițiile

întrunirii cumulative a următoarelor condiții: este o dispoziție, decizie sau altă

măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică, pentru reglementarea unui caz

individual în domeniul dreptului public, are drept scop de a produce nemijlocit efecte

13

juridice, prin nașterea, modificarea, sau stingerea raporturilor juridice de drept

public.

Așadar, la caz, decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din data de

24 iulie 2020, decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020

și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020 întrunesc

cumulativ condițiile legale enunțate mai sus. Or, aceste decizii sunt acte juridice

emise de o autoritate publică și anume, Consiliul orășenesc Basarabeasca.

Totodată, deciziile nominalizate stabilesc reguli de aplicare obligatorii pentru

un număr determinat de situații identice și soluționează cazuri individuale.

Or, prin decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020 a

fost soluționată problema includerii consilierului orășenesc Ana Diacov în

componența comisiei de delimitare a bunurilor imobile proprietate publică a unității

administrativ-teritoriale de nivelul doi pentru terenul pe care se află clădirea

Consiliului raional Basarabeasca și a terenului aferent acestei clădiri. Respectiv,

această decizie a fost adoptată pentru o situație concretă și a avut drept scop

producerea efectelor prin examinarea unei situații individualizate și anume,

delegarea reprezentantului Consiliului orășenesc Basarabeasca în comisia

nominalizată.

Instanța de recurs reiterează că, prin decizia Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 a fost dispusă primirea la balanța Primăriei

orașului Basarabeasca a bunurilor transmise anterior în gestiune economică „ÎM

„Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” și dispusă transmiterea în gestiune

economică ÎM „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” a bunurilor conform

anexei nr. 2. Așadar, această decizie reprezintă o manifestare de voință a Consiliului

orășenesc Basarabeasca, care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în

beneficiul sau în sarcina unei persoane determinate, ÎM „Gospodăria comunal-

locativă Basarabeasca”.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție relevă că decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din data de

24 iulie 2020, la fel reprezintă un act administrativ individual, or aceasta are ca

obiect de reglementare o situație concretă și anume, stabilirea porțiunii de drum din

str. Comsomolscaia, începînd cu str. Voczalinaia, ca sector de drum pentru reparație

în cadrul Programului Guvernului pentru reparația/întreținerea drumurilor.

Respectiv, decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020

reglementează un caz individual în domeniul dreptului public, care odată cu

producerea efectelor pentru acest caz nu va mai fi aplicabil altor situații similare.

Respectiv, instanța de recurs conchide că obiect al prezentului litigiu sunt

decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 și decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/4 din 24 iulie 2020, care sunt acte

administrative normative, precum și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr.

4/5 din 24 iulie 2020, decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din data

de 24 iulie 2020 și decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din data de

24 iulie 2020, care reprezintă acte administrative individuale.

Mai mult, instanța de recurs menționează că deși reprezentantul Consiliului

orășenesc Basarabeasca, în referința depusă la 06 septembrie 2021, a invocat că

14

decizia Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și decizia

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020 sunt acte

administrative individuale, Curtea de Apel Comrat a omis să se expună asupra

acestui argument și nu a stabilit cu certitudine caracterul actelor administrative

contestate (f.d.187 vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție notează că, deși Codul administrativ la art. 191 alin. (1) și (2), prevede

expres că în afara cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3), judecătoriile soluționează în

fond toate acțiunile în contencios administrativ, iar Curțile de apel soluționează în

primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative

normative, care nu se supun controlului de constituționalitate, Curtea de Apel

Comrat a examinat legalitatea tuturor deciziilor contestate de Primarul orașului

Basarabeasca, fără a delimita actele administrative individuale, de actele

administrative normative.

În acest sens, art. 198 alin. (2) Cod administrativ, prevede că dacă nu este

competentă teritorial sau material, instanța de judecată transmite acțiunea în

contencios administrativ instanței de judecată competente printr-o încheiere

nesusceptibilă de recurs.

La rândul său, Curtea de Apel Comrat reținând greșit spre soluționare acțiunea

depusă de Primarul orașului Basarabeasca și examinând fondul acesteia a încălcat

competența jurisdicțională pentru acțiunea în contencios administrativ în cazul

deciziilor contestate de Primarul orașului Basarabeasca, care constituie acte

administrative individuale, ori legalitatea acestora urma a fi examinată de

judecătorii, dar nu de Curțile de Apel.

Respectiv, prima instanță având pârghiile legale, urma să acționeze prin prisma

art. 195 din Codul administrativ, în conformitate cu art. 188 Cod de procedură civilă

și să separe pretențiile privind contestarea deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 și deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca

nr. 4/4 din 24 iulie 2020, care sunt acte administrative normative, de pretențiile

privind contestarea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din data de

24 iulie 2020, deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020

și deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020, care

reprezintă acte administrative individuale.

Instanța de recurs reiterează că prin încheierea din 14 octombrie 2020 a

Judecătoriei Cimișlia, sediul central a fost transmisă Curții de Apel Comrat acțiunea

în contencios administrativ inițiată la cererea de chemare în judecată a Primarului

orașului Basarabeasca împotriva Consiliului orășenesc Basarabeasca și Oficiului

Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat privind anularea actelor administrative

(f.d.49-50 vol. I).

Astfel, în urma separării pretențiilor, Curtea de Apel Comrat urma să rețină spre

soluționare acțiunea de control normativ a deciziei Consiliului orășenesc

Basarabeasca nr. 4/2 din 24 iulie 2020 și deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca

nr. 4/4 din 24 iulie 2020 și să stabilească existența conflictului de competență privind

contestarea deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/5 din 24 iulie 2020,

deciziei Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/12 din 24 iulie 2020 și deciziei

15

Consiliului orășenesc Basarabeasca nr. 4/13 din 24 iulie 2020, cu prezentarea

dosarului Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de

competență în această parte.

Or, art. 200 alin. (1) și (3) din Codul administrativ prevede că, instanța de

judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la

art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente

să soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre

judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de

apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție.

Ținînd cont de cele stabilite supra și prevederile legale citate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decelează că prezenta cauză de contencios administrativ, reieșind din obiectul și

pretențiile formulate, a fost examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale,

ceea ce duce la casarea inevitabilă a actului judecătoresc de dispoziție contestat.

Instanța de recurs relevă că etapele procedurale asigură persoanelor interesate

accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî,

iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața

căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să

fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu

principiile CEDO, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune

asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică

garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest

drept.

În contextul dat, instanța de recurs prin prisma standardelor Curții Europene a

Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de

drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group,

A.S. împotriva Slovaciei, pct. 61).

În același timp, art. 6 § 1 CEDO, garantează ca prim aspect al procesului

echitabil, înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul

rând, având competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de

competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă

sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Așadar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că cele menționate mai sus nu pot fi corectate în

ordine de recurs, din cauza specificului acestora.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorilor

primei instanțe la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Primarul orașului Basarabeasca,

de a casa hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat și de a restitui

cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de judecată.

16

Astfel, ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de preeminența

dreptului, este imperios, ca la reexaminarea cauzei, să fie remediate neajunsurile

procedurii inițiale (a se vedea cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră),

23 iunie 2016, parag. 117; Zubac vs Croația (Marea Cameră), 05 aprilie 2018, parag.

123 – 125).

Altfel spus, la rejudecarea cauzei, Curtea de Apel Comrat urmează să țină cont

de cele menționate și reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Primarul orașului Basarabeasca.

Se casează integral hotărârea din 12 noiembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Primarul orașului Basarabeasca împotriva Consiliului orășenesc

Basarabeasca, terți Oficiul Teritorial Hîncești al Cancelariei de Stat și Întreprinderea

municipală „Gospodăria comunal-locativă Basarabeasca” cu privire la contestarea

actelor administrative, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

17