3ra-1302/21 — anularea actului administrativ

3ra-1302/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1302 /21

(2-19180350-15-3-12112019)

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvurecenschii)

Î N C H E I E R E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată „Arvi Invest”, reprezentată de avocatul Olesea Plugari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest” împotriva Biroului Vamal Sud,

cu privire la anularea actului administrativ și a procesului –verbal cu privire la

contravenție, cu încetarea cauzei contravenționale,

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 12 noiembrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Sud, cu privire la anularea

procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 754/19 din 30 august 2019, anularea

deciziei din 30 august 2019 a agentului constatator asupra cazului de contravenție și

încetarea cauzei contravenționale, pe motivul lipsei faptei contravenționale.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, la 05 septembrie 2019

Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest” a recepționat copia procesului-

verbal cu privire la contravenție nr. 754/19 din 30 august 2019 și a deciziei din 30

august 2019 a agentului constatator asupra cazului de contravenție, cu care nu este

de acord.

La 30 august 2019, Biroul vamal Sud a întocmit în privința petiționarului

procesul-verbal nr. 754/19 cu privire la comiterea contravenției prevăzute la art. 231

alin. (6) din Codul vamal (depunerea declarației vamale sau a documentelor

însoțitoare ce conțin date eronate despre regimul vamal, valoarea facturată, valoarea

în vamă, tipul, codul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate, dacă acest fapt

conduce la exonerarea totală sau parțială de drepturi de import).

1

În rezultat, prin decizia din 30 august 2019 a agentului constatator asupra cazului

de contravenție, petiționarului i-a fost aplicată sancțiunea în baza art. 232 alin. (1)

lit. b1) din Codul vamal, sub formă de amendă în mărime de 8223,36 lei.

A notat că, potrivit procedurii contravenționale, agentul constatator, după

încheierea procesului-verbal contravențional, urma să citeze, invite contravenientul,

pentru examinarea cauzei, pentru a fi oferită posibilitatea de prezentare a probelor și

declarațiilor în vederea susținerii poziției sale, fapt negat de agentul constatator.

A subliniat că procesul-verbal de contravenție și decizia agentului constatator

sunt ilegale și neîntemeiate, deoarece nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei în fond, a fost efectuată

cercetarea unilaterală și incompletă a cazului, iar concluziile expuse în actele date,

nu corespund circumstanțelor cazului.

Reclamanta a menționat că, la 19 martie 2019, Biroul vamal Sud a întocmit în

privința petiționarului decizia de regularizare nr. 28, cu privire la stabilirea

obligațiilor vamale suplimentare. Conform deciziei menționate, motivul emiterii

acesteia, constituie actul de audit postvămuire nr. 2/4 din 18 martie 2019 și pct. 3 lit.

(c) al ordinului nr. 333 din 31 iulie 2014 al Serviciului Vamal al Republicii Moldova.

Însă, în opinia reclamantei, decizia de regularizare urma să fie emisă în strictă

conformitate cu ordinul nr. 333-0 din 31 iulie 2014 cu privire la formularul, modul

de completare și utilizare a deciziei de regularizare, or potrivit acestui ordin, decizia

din speță urma să fie coordonată cu mai multe subdiviziuni ale Serviciului Vamal,

inclusiv șef Secție proceduri vamale, șef Direcție control ulterior și șef Post Vamal,

ceea ce la caz nu se atestă.

Astfel, nefiind de acord cu decizia de regularizare nr. 28 din 19 martie 2019 a

Biroului Vamal Sud, a depus în instanță de judecată cerere de chemare în judecată ,

prin care a solicitat anularea actului administrativ, cît și suspendarea executării

acestuia pînă la examinarea cauzei în fond. Respectiv, prin încheierea nr. 3-78/19

din 22 iulie 2019, s-a dispus suspendarea executării deciziei de regularizare nr. 28

din 19 martie 2019 a Biroului Vamal Sud .

Prin urmare, reclamanta a opinat că actele emise în baza deciziei de regularizare

nr. 28 din 19 martie 2019 sunt lovite de nulitate absolută, deoarece ele au fost emise

în baza unui act administrativ contestat.

A mai relatat că în prezenta cauză organul vamal a cercetat cazul unilateral și

incomplet, neținând cont de probele și obiecțiile petiționarului, datorită cărui fapt a

ajuns la concluzia privind presupusa încălcare a prevederilor art. 231 alin. (6) din

Codul vamal.

Suplimentar, reclamanta a indicat că în cazul din speță apare condiția nulității

actelor contestate, în virtutea faptului, că dispozițiile art. 231 alin. (6) din Codul

vamal nu sunt aplicabile, fiind indicată absolut eronat, probabil din lipsa normei

legale aplicabile, ori, norma precitată nu are nici o tangență cu circumstanțele de fapt

și de drept, cu esența litigiului, deoarece toate actele însoțitoare au fost depuse la

momentul vămuirii, iar marfa a fost vămuită, fără a exista careva obiecții din partea

inspectorului vamal.

2

A precizat că agentul constatator a ignorat toate normele legale de desfășurare a

procesului contravențional, fiind admise terțe persoane în cadrul examinării,

interzicerea adresării întrebărilor presupusului martor care a fost adus de o terță

persoană, pentru a confirma niște fapte inexistente, iar cel mai grav că la aceeași dată

au fost depuse încă 2 plângeri, inclusiv cu solicitarea de a nu stabili data examinării

la 30 august 2019, respinse de agentul constatator, pe motiv că dânsa trebuie să plece

în concediu.

A explicat că, în lipsa administratorului societății comerciale, care a solicitat în

mod întemeiat amânarea audierilor, agentul constatator în mod abuziv a încheiat

procesul-verbal în lipsa petiționarului, fiind inclus un martor, iar procesul-verbal și

decizia fiind remise prin poștă.

Cu referință la decizia de aplicare a sancțiunii, a indicat că aceasta este pasibilă

anulării din punct de vedere a încălcărilor admise, atât procesual, cât și material,

fiindcă nu întrunește condițiile art. 268 alin. (5) din Codul vamal.

Este imperios faptul că din circumstanțele prezentei cauze, colaboratorul vamal

nu a constatat, până la urmă, faptul comiterii contravenției, dar nici nu a stabilit

vinovăția petiționarului. Or, vinovăția reprezintă atitudinea psihică a persoanei față

de fapta săvârșită și urmările ei, iar la petiționar vinovăția lipsește, încât acțiunile lui

se bazau pe grila de acte pentru marfa importată în cazul lor, dar și solicitările de

prezentare a actelor necesare de către brokerul vamal.

La 16 septembrie 2019, s-a adresat către Serviciul Vamal cu cerere prealabilă,

prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 754/19 din 30 august 2019 cu

privire la contravenție și a deciziei din 30 august 2019 a agentului constatator asupra

cazului de contravenție. Iar prin răspunsul nr. 28/11- 16837 din 08 octombrie 2019

al Serviciului Vamal, s-au respins solicitările reclamantei.

Reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal nr. 754/19 din 30 august 2019

cu privire la contravenție, deciziei din 30 august 2019 a agentului constatator al

Biroului Vamal Sud și încetarea cauzei contravenționale, pe motivul lipsei faptei

contravenționale.

Prin hotărîrea din 25 mai 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cererea de

chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 25 mai 2020, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)-(2) Cod

administrativ, Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest” a depus apel

împotriva hotărârii din 25 mai 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin care a

solicitat casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de

chemare în judecată ( vol. I, f.d. 127, 152,154).

Prin decizia din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, s-a respins cererea

de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest” , reprezentată de

avocatul Olesea Plugari, și s-a menținut hotărîrea din 25 mai 2020 a Judecătoriei

Cahul, sediul Central ( vol. II, f.d. 55, 56-70).

La 15 decembrie 2021, Societatea pe Acțiuni ”Arvi Invest” a depus recurs

împotriva deciziei din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând

admiterea recursului, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare,

3

emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă (

vol. II, f. d. 77-86).

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurenta a invocat că nu este de acord cu hotărîrea contestată,

deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 18 noiembrie 2021, care

a fost notificată recurentei la 24 noiembrie 2021( vol. II, f.d. 74). Decizia motivată

din 18 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul a fost notificată recurentei la 20

decembrie 2021, fapt confirmat prin avizul poștal ( vol. II, f.d. 93).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Societatea cu Răspundere Limitată ”Arvi Invest”s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 15 decembrie 2021, prin

intermediul oficiului poștal, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 27 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Biroul Vamal Sud a fost expediată copia recursului depus de Societatea pe cu

Răspundere Limitată ”Arvi Invest”, reprezentat de avocatul Olesea Plugari, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

La 04 ianuarie 2022, Biroul Vamal Sud a depus, prin intermediul oficiului

poștal, referință, prin care a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

4

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

5

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest”, reprezentată de avocatul

Olesea Plugari.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Arvi Invest”,

reprezentată de avocatul Olesea Plugari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca -Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6