3ra-858/22 — anularea deciziei asupra cazului de contraventie

3ra-858/22 — anularea deciziei asupra cazului de contraventie (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.3ra-858/2022

2-19168736-01-3ra-22082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată

„Transimex”, reprezentată de avocatul Igor Selchin,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex” împotriva Serviciului Vamal și a

Biroului Vamal Centru, persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Sarvn” cu

privire la anularea Deciziei asupra cazului de contravenție vamală nr.3256/209 din 12

august 2019, emisă în privința Societății cu Răspundere Limitată „Transimex” cu privire

la aplicarea sancțiunii materiale în mărime de XXXX lei, în baza art. 232 alin. (b1) Cod

vamal,

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”,

reprezentată de avocatul Igor Selchin, și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La 22 octombrie 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex” a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru,

persoană terță Societatea cu Răspundere Limitată „Sarvn” solicitând anularea Deciziei

asupra cazului de contravenție vamală nr.3256/209 din 12 august 2019, emisă în privința

Societății cu Răspundere Limitată „Transimex” prin care s-a aplicat sancțiune în mărime

de XXX lei, în baza art.232 alin.(b1) Cod vamal; încetarea procesului nr.3256/209 din 12

august 2019 pornit în privința Societății cu Răspundere Limitată „Transimex” din motivul

nulității procesului-verbal cu privire la contravenție și din motivul că nu există faptul

contravenției.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia asupra cazului de contravenție vamală

nr.3256/209 din 12 august 2019, emisă de agentul constatator Vitalie Balan, șeful postului

1

vamal Chișinău 3 (P.V.I. Petricani), Biroul Vamal Centru, în privința Societății cu

Răspundere Limitată „Transimex” s-a aplicat sancțiunea în mărime de XXX lei, în baza

art.232 lit.b1) Cod vamal.

Potrivit celor invocate de agentul constatator, în rezultatul controlului ulterior prin

verificarea declarației vamale nr.2090124510 din 13 august 2018 la Societatea cu

Răspundere Limitată „Sarvn” privind verificarea corectitudinii atribuirii poziției tarifare

30059031, s-a stabilit că la 13 august 2019, de către specialistul în domeniul vămuirii al

Societății cu Răspundere Limitată „Transimex”, Valentina Levinski, a fost depusă

declarația vamală nr.2090124510 în regim vamal de import (4200), indicând scutirea 600

(cota redusă a T.V.A.), în baza căreia Societatea cu Răspundere Limitată „Sarvn” a

importat din Federația Rusă tifon și articole din tifon medicinal îmbibat cu substanțe

farmaceutice (pentru vânzare fără reambalare) – 600 000 m.l., 690 amb., fiind atribuită

poziția tarifară 3005903100. Pentru confirmarea riscului identificat al declarării eronate

a tifonului medicinal din bumbac albit tratat cu peroxid de hidrogen pentru vânzare fără

reambalare în cantitate de 600 000 m.l., 600 amb., la poziția tarifară 300590310 (TVA-

8%), a fost solicitată asistența S.R.T.N., care a emis ulterior decizia de clasificare a

mărfurilor, nr.160 din 21 mai 2019, prin care a stabilit că marfa menționată, corect urma

a fi declarată la poziția tarifara 520821100 (TVA-20%). Ca efect, la 26 iunie 2019 a fost

întocmită decizia de regularizare nr.801, prin care au fost recalculate drepturi de import

în valoare de XXX lei (TVA 20%). Declarația vamală nr.2090124510 din 13 august 2018

a fost selectată pe culoarul verde de vămuire.

Agentul constatator a considerat că în acțiunile Societății cu Răspundere Limitată

„Transimex” sunt prezente elementele constitutive ale contravenției vamale prevăzută de

art.231 pct.6) Cod vamal. La 12 august 2019, agentul constatator a decis să recunoască

vinovată Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, aplicându-i conform art.232

lit.b1) Cod vamal sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 40% din valoarea

obiectului contravenției, ceea ce constituie XXX lei.

La 22 august 2019, Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex” a depus

contestație la Serviciul Vamal, solicitând prezentarea procesului-verbal cu privire la

contravenție nr.3265/19 din 12 august 2019, anularea deciziei asupra cazului de

contravenție vamală nr.3265/19 din 12 august 2019, încetarea procesului contravențional

și, în caz de necesitate, invitarea reprezentanților Societății cu Răspundere Limitată

„Transimex” la examinarea cazului.

Prin răspunsul nr.28/11-16027 din 23 septembrie 2019, Serviciul Vamal a invocat

că acțiunile organului vamal sunt legale și întemeiate, iar motive pentru satisfacerea

contestației nu există.

A mai menționat reclamantul că, acuzația adusă Societății cu Răspundere Limitată

„Transimex” nu corespunde faptei contravenționale invocate de agentul constatator, iar

Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex” nu a participat la examinarea cauzei

contravenționale, nu i s-a prezentat procesul-verbal cu privire la contravenție și i s-a

încălcat dreptul la apărare.

În context, a invocat prevederile art.374 alin.(2)-(3), 375 alin.(1)-(3), 425 alin.(1)-

(2), 441 alin.(1) lit.a), 442 alin.(1), 443 și 445 Cod contravențional.

2

De asemenea, a mai făcut referire la art.231 pct.6), 232 alin.(1) lit.b1), 273, 276, 285,

286, 287, 288, 289 și 297 alin.(1) Cod vamal, Legea nr.172 din 25 iulie 2014 privind

aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.3 din Regulile generale de

interpretare a Nomenclaturii combinate a mărfurilor, pct.1-4 din Regulile generale de

aplicare a taxei vamale și art.96 lit.b) Cod fiscal.

Releva reclamanta că din probatoriul anexat, în special din certificatul de origine

nr.RU MD 8030000899, eliberat de către Camera de Comerț și Industrie a regiunii

Vladimir din Federația Rusă pe blancheta de strictă evidență nr.7931667 din 08 august

2018, declarația din Federația Rusă din 08 august 2018, invoice-ul nr.453 din 08 august

2018, specificația nr.20 din 18 decembrie 2017 și carnetul TIR UX81841821, se constată

cu certitudine că mărfii declarate îi corespunde codul 3005903100 și nicidecum

520821100.

Prin hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins,

ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de Societatea cu Răspundere

Limitată „Transimex” împotriva Serviciului Vamal și a Biroului Vamal Centru cu privire

la anularea Deciziei cu privire la aplicarea sancțiunii materiale în mărime de XXXX lei,

în baza art.232 alin.(b1) Cod vamal și încetarea procesului contravențional nr.3256/209

din 12 august 2019 pornit în privința Societății cu Răspundere Limitată „Transimex”

(f.d.226, 238-245, vol.I).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, cu respectarea termenului prevăzut de

art.232 din Codul administrativ, la 13 iulie 2021, Societatea cu Răspundere Limitată

„Transimex”, prin intermediul avocatului Igor Selchin, a declarat apel împotriva hotărârii

din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 23 decembrie 2021, a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond solicitând casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii (f.d.230-231, vol.I, 4-15, vol.II).

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de avocatul

Igor Selchin, și s-a menținut hotărârea din 28 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani (f.d.65, 66-72, vol.II).

Instanța de apel a concluzionat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost

adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de

drept material.

Referitor la fondul cauzei, instanța ierarhic inferioară a reținut că organul vamal,

examinând descifrările contabile (fișa contului 211, 216) și bonurile de consum ale

Societății cu Răspundere Limitată „Sarvn” a constatat că, „tifonul medicinal din bumbac

albit tratat cu peroxid de hidrogen pentru vânzarea fără reambalare – 600 000 m.l. în 600

amb.” importat, este atât comercializat cu amănuntul în rulouri de 1000 m.l., cât și folosit

în procesul de producere, din care, conform actelor de producere, este reambalat și produs

„tifon medical cu mărimile 5mx10cm, 1mx0,9m, 3mx0,9m, 5mx0,9m”, care ulterior,

conform facturilor fiscale de vânzare și descifrărilor contabile (fișa contului 221), este

comercializat mai multor instituții (I.M.S.P. Institutul de Medicină Urgentă, I.M.S.P.

Dispensarul Republican de Narcologie, I.M.S.P. Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății,

ÎM „Natusana” S.R.L., „DITAESTFARM”, „Soling” S.A., I.M.S.P. Institutul Mamei și

3

Copilului ș.a.)., iar Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex” nu a combătut

această constatare a organului vamal.

Instanța de apel a reținut ca fiind relevante regulile 1 și 6 de interpretare a

Nomenclaturii Combinate din Legea nr.172 din 25 iulie 2014, textului subpoziției

520821100, Notelor explicative ale sistemului armonizat aferente poziției 3005 și

scrisorii Serviciului Vamal nr.28/06-4097 din 14 martie 2019, „tifonul medicinal din

bumbac albit tratat cu peroxid de hidrogen pentru vânzarea fără reambalare în cantitate

de 600 000 m.l. ambalat în 600 amb.” importat în baza declarației vamale nr.2090124510

din 13 august 2018, urma a fi declarat de către brokerul vamal din cadrul Societății cu

Răspundere Limitată „Transimex” la poziția tarifară 520821100 (TVA 20%), deoarece

acesta servește în calitate de materie primă, pentru producerea ulterioare a produselor,

spre vânzare (f.d. 119, vol. I).

Prin urmare, instanța ierarhic inferioară a conchis că autoritatea publică pârâtă corect

a stabilit că, bunurilor importate de Societatea cu Răspundere Limitată „Sarvn”, nu poate

fi atribuită subpoziției 3005 90 310, deoarece acestea nu reprezintă un produs final, care

este destinat vânzării cu amănuntul în scopuri medicale, chirurgicale, stomatologice sau

veterinare, dar este folosit în procesul de producere, care, urmare a modificărilor aduse

ulterior, este comercializat mai multor instituții. Iar, în așa circumstanțe organul vamal

just a dispus atribuirea acestuia poziției tarifare 520821100, cu recalcularea drepturilor

de import. De altfel, acest produs intră în domeniul de aplicare a poziției 52.08, ca țesătură

din bumbac adecvată pentru utilizare ca materie primă, pentru fabricarea produselor cu

scopuri medicale, cum ar fi bandaje și care nu îndeplinesc cerințele stabilite de poziția

30.05 al cărui scop este specificat în Nota Explicativă, conform căruia produsele care se

încadrează în această categorie, datorită formei sau ambalajului în care sunt puse, au

caracteristici sociale care le desemnează ca fiind destinate exclusiv pentru uz medical,

chirurgical, dentar sau veterinar. Ținând cont de considerațiile de mai sus și cu condiția

ca acest produs să fie într-adevăr țesătură simplă din bumbac, albită, cu greutatea 30 g/m2,

organul vamal corect a considerat că acest produs ar trebui clasificat în subpoziția

5208.21, prin aplicarea GIR-urilor 1 și 6.

Colegiul instanței de apel a apreciat, ca fiind corecte, concluziile instanței de fond

că, nu sunt pertinente speței scrisoarea producătorului tifonului medical din Federația

Rusă din 18 martie 2008, răspunsul vice directorului general al Serviciului Vamal din 05

noiembrie 2008, răspunsul Agenției medicamentului și dispozitivelor medicale din 15

iulie 2015, scrisoarea Agenției Medicamentului din 12 noiembrie 2008, răspunsul din 07

iulie 2008 al Institutului Național de Standardizare și Metrologie, scrisoarea Ministerului

Sănătății și Protecției Sociale din 29 noiembrie 2006 și scrisoarea Ministerului Finanțelor

din 08 octombrie 1999, la care face trimitere Societatea cu Răspundere Limitată „Sarvn”,

în măsura în care practica organelor vamale a evoluat, inclusiv ca efect al modificării

actelor normative, iar instituțiile nominalizate nu au competența legală de a interpreta

legislația vamală.

Totodată, instanța de apel a apreciat, ca nefondat, argumentul invocat că, actul

administrativ contestat urmează fi anulat, deoarece organul vamal a încălcat termenul de

desfășurare a procedurii administrative, reglementat de art.60 din Codul administrativ.

Sub acest aspect, instanța ierarhic inferioară a punctat că procedura administrativă a fost

4

inițiată în urma depunerii declarației vamale de către Societatea cu Răspundere Limitată

„Transimex”. Declarația vamală care a stat la baza controlului a fost depusă la 13 august

2018, în timp ce, conform art.257 alin.(1) Cod administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019. Prin urmare, în speță nu sunt aplicabile prevederile art.60 Cod

administrativ la verificarea respectării termenului de desfășurare a procedurii

administrative. Iar, reieșind din faptul că la data întocmirii declarației vamale procedura

administrativă a fost reglementată de Legea contenciosului administrativ, care nu stabilea

expres termenul în interiorul căruia urmează a fi emis actul final în procedura

administrativă, instanța de apel a opinat că nu poate fi invocată încălcarea termenului

prevăzut în art.60 Cod administrativ.

La 14 iunie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de

avocatul Igor Selchin, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău (f.d.75, vol.II), ulterior, la 05 septembrie 2022, prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Societatea

cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de avocatul Igor Selchin, a depus

recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral (f.d.90-

103, vol.II).

În motivarea recursului a indicat că, la examinarea recursului urmează a fi aplicat

direct articolul 6 CEDO.

Consideră că instanța de apel, în mod eronat, nu a reținut ca fiind aplicabile speței

prevederile art.60 din Codul administrativ. În acest context a menționat că reieșind din

Nota de prezentare nr.l 19.18/01 -R din 06 iunie 2019, Procesul-verbal de reverificare a

declarațiilor vamale nr.l 19.18/02-R din 07 iunie 2019, Decizia de regularizare nr.801 din

26 iunie 2019, se constată cu certitudine că însăși procedura administrativă a fost inițiată

la 07 iunie 2019, adică după intrarea în vigoare a codului administrativ, iar dispozițiile

tranzitorii nu stabilesc, în cazul speței date, aplicarea legii contenciosului administrativ,

motiv din care consideră că soluția instanței de apel încalcă grav norma material aplicabilă

speței în cauză.

Din dosarul administrativ nu se atestă nici o prelungire a procedurii administrative,

astfel, emiterea de către intimat a Deciziei asupra cazului de contravenție vamală

nr.3256/209 din 12 august 2019 în privința Societății cu Răspundere Limitată

„Transimex” cu privire la aplicarea sancțiunii în mărime de XXX lei în baza art.232

alin.(b1) din Codul vamal, în afara termenilor prevăzuți de legislator este o încălcare

gravă a legislației în vigoare.

A mai indicat că din declarația vamală care a stat la baza emiterii actului

administrativ în privința Societății cu Răspundere Limitată „Transimex”, ultima nu

acționează în nume propriu ci ca reprezentant al Societății cu Răspundere Limitată

„Sarvn”, care a prezentat toate actele necesare depunerii declarației. Între Societatea cu

Răspundere Limitată „Transimex” și Societatea cu Răspundere Limitată „Sarvn” sunt

relații civile care urmează a fi examinate prin prisma aplicării normelor materiale ce

vizează executarea obligațiilor contractuale, dar nicidecum normele administrative,

astfel, instanța urma să ia în considerare și acest aspect de competențe.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță

5

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 mai 2022, în ședință

publică (f.d.65, vol.II).

Materialele cauzei atestă că la 30 mai 2022, prin intermediul poștei electronice,

Curtea de Apel Chișinău a notificat părților participante la proces dispozitivul deciziei

din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.73, vol.II).

La 14 iunie 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de

avocatul Igor Selchin, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 24 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, cu adoptarea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.75-77, vol.II).

Materialele cauzei atestă că, la 12 august 2022, prin intermediul poștei electronice,

Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex” și avocatul acesteia Igor Selchin au

recepționat decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.74, vol.II).

La 05 septembrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare

procesuală a Curții Supreme de Justiție, Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”,

reprezentată de avocatul Igor Selchin, a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței

de apel, solicitând casarea deciziei contestate, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere

a acțiunii (f.d.90-103, vol.II).

Astfel, instanța de recurs conchide că la depunerea recursului, de Societatea cu

Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de avocatul Igor Selchin, au fost

respectate termenele prevăzute de art.245 din Codul administrativ.

La 23 august 2022 și la 06 septembrie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil

în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa Biroului Vamal Centru, Serviciului Vamal și Societății cu Răspundere Limitată

„Sarvn” copia recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”,

reprezentată de avocatul Igor Selchin, creând astfel participanților la proces condiții egale

de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de

depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f.d.83, 109, vol.II).

La 16 septembrie 2022, Serviciul Vamal a depus referință la recursul depus de

Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de avocatul Igor Selchin,

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil

(f.d.110-120, vol.II).

În susținerea referinței a indicat că aprecierile făcute de prima instanță, care au fost

reverificate și confirmate de instanța de apel sunt legale, temeinice, conforme cu starea

de fapt și de drept a speței, considerente din care solicită declararea recursului ca fiind

6

inadmisibil.

La 14 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Societății cu

Răspundere Limitată „Transimex” și avocatului Igor Selchin copia referinței depuse de

Serviciul Vamal la cererea de recurs depusă de Societatea cu Răspundere Limitată

„Transimex”, reprezentată de avocatul Igor Selchin împotriva deciziei din 24 mai 2022 a

Curții de Apel Chișinău, pentru informare (f.d.121, vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de avocatul Igor

Selchin, inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii

din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

7

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de

rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de avocatul Igor Selchin, este

inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Transimex”, reprezentată de

avocatul Igor Selchin, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

8