3ra-753/21 — contestarea actului administrativ

3ra-753/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-753/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I.Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans”

Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată

împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru, terți Societatea cu Răspundere

Limitată „DecTransBroker”, Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi,

împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 21 decembrie 2017, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu

privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în temeiul procesului-verbal cu privire la

contravenție nr. 1784/17 din 03 octombrie 2017 a Biroului Vamal Centru, în persoana

agentului constatator Vladimir Scutelnic, s-a dispus sancționarea Societății Comerciale

„Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, în legătură cu pretinsa constatare a

contravenției vamale prevăzute de art. 231, pct. 1) din Codul vamal și anume, trecerea peste

frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal, adică, trecerea prin alte locuri

decât cele de amplasare a organului vamal, sau în afara orelor de program ale acestuia, sau

tăinuindu-le de el, cu folosirea ascunzișurilor, sau prin alte metode, care împiedică

descoperirea mărfurilor, în lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de contrabandă,

sau ale altor infracțiuni.

Reclamanta a relevat, că despre decizia de aplicare a sancțiunii sub formă de amendă

în mărime de 46300,33 de lei, a aflat la data de 03 octombrie 2017, când și-a exprimat

1

dezacordul total cu privire la calificarea faptelor și aplicarea răspunderii materiale în

privința Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Reclamanta a menționat, că la data de 13 octombrie 2017, s-a adresat cu cerere

prealabilă privind anularea deciziei asupra cazului de contravenție vamală, însă prin

răspunsul nr. 28/11-149H, Serviciul Vamal a respins contestația, fiind menținută decizia de

aplicare a sancțiunii în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 1784/17 din

03 octombrie 2017.

Reclamanta a considerat neîntemeiate argumentele invocate în decizia contestată

precum că, a tăinuit o parte din marfă, prin neincluderea acesteia în declarația vamală de

transit, în urma netransmiterii către brokerul vamal a facturii nr. xxxxx.

În acest sens, reclamanta a menționat că, la data de 20 decembrie 2016, la postul vamal

Leușeni s-a prezentat mijlocul de transport cu n/î xxxxx, care transporta utilaje agricole în

adresa „Agropiese TGR Grup” din Turcia.

Reclamanta a explicat, că în vederea întocmirii declarației vamale de tranzit, șoferul

autocamionului Andrei Ozarenschi a prezentat brokerului vamal Societății cu Răspundere

Limitată „DecTransBroker” tot pachetul de documente, care însoțea marfa, conform

borderourilor documentelor anexate f/n din 28 decembrie 2016, nr. xxxxx din 29

decembrie 2006, nr. xxxxx din 29 decembrie 2016 și anume: contractul de vânzare-

cumpărare din xxxxx; scrisoarea de trasură din 16 decembrie 2016; proforma actului

comercial din 21 octombrie 2016 și din 21 noiembrie 2016; factura comercială nr. xxxxx

din 16 decembrie 2016; factura comercială nr. xxxxx din 16 decembrie 2016; declarația

vamală a țării de export nr.xxxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr.xxxxx;

declarația vamală a țării de export xxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr.xxxxx;

dispoziția de plată din 02 noiembrie 2016 și respectiv din 22 noiembrie 2016;

paking list f/n din 16 decembrie 2016 și cu nr. xxxxx din 12 decembrie 2016;

pașapoartele tehnice a mijloacelor de transport.

Reclamanta a comunicat că astfel, de către Societatea Comercială „Proruc - Trans”

Societate cu Răspundere Limitată au fost transmise, fără a fi tăinuite, toate actele necesare,

pentru întocmirea procedurilor vamale.

În afară de aceasta, reclamanta a invocat că din actele prezentate rezultă, că în

camionul nominalizat se afla marfă conform a două facturi comerciale: nr. xxxxx din 16

decembrie 2016 și nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, care au fost incluse și în declarațiile

vamale ale țării de export nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr. xxxxx și

nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr. xxxxx, declarații, care se află în volum

deplin la Serviciul Vamal. În actele respective era indicată marfa, care era transportată și

respectiv marfa, în baza căreia urmează a fi întocmită declarația vamală de tranzit.

Reclamanta a remarcat că problema respectivă a fost ridicată deja la momentul

finalizării rutei – în luna decembrie 2016, și la acel moment s-a stabilit, că colaboratorul

vamal Sorin Dragoi a comis erori la întocmirea declarației vamale, fapt pentru care acesta a

fost sancționat, fiind sancționată și Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”.

Totodată, reclamanta a considerat, că pe motivul imposibilității accesului și obținerii

documentelor primare și anume, a declarațiilor țării de export și a actelor întocmite în

legătură cu sancționarea brokerului Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker” și

colaboratorului vamal Sorin Dragoi, în temeiul art. 119 Cod de procedură civilă, instanța

de judecată urmează să contribuie la adunarea și prezentarea probelor necesare.

De asemenea, reclamanta a afirmat că Societatea Comercială „Proruc - Trans”

Societate cu Răspundere Limitată nu poartă răspundere pentru erorile comise de

colaboratorii vamali, ori, șoferul autocamionului menționat supra, și-a îndeplinit toate

2

obligațiile sale și nu urmează a verifica corectitudinea întocmirii declarației vamale de

brokerul vamal, acest fapt fiind în răspunderea deplină a brokerului.

Reclamanta a solicitat anularea deciziei din 03 octombrie 2017 a Biroului Vamal

Centru privind aplicarea sancțiunii materiale Societății Comerciale „Proruc - Trans”

Societate cu Răspundere Limitată, în temeiul procesului verbal nr.xxxxx din 03 octombrie

2017.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 04 aprilie 2018,

a fost admis demersul reprezentantul reclamantului, avocatului Gheorghe Macovei și s-a

dispus atragerea în proces în calitate de copârât Biroul Vamal Centru (f.d. 55, vol. I).

În cadrul examinării cauzei, prin încheierile Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din

09 decembrie 2019 și 21 iulie 2020, din oficiu, au fost atrași în proces, în calitate de terți,

Sorin Dargoi, SRL „DecTransBroker” și Andrei Ozarenschi (f.d. 33, 50, vol. II).

Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului

Vamal, Biroului Vamal Centru, terți Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”,

Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi cu privire la anularea actului administrativ, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.75-78, Vol.II).

La data de 11 noiembrie 2020, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată a depus apel împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.72-73).

Astfel, Curtea de apel Chișinău întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, fiind

menținută hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.125-

139).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, că în conformitate cu

prevederile art. 11 a Convenției relative din 19 mai 1956 la Contractul de Transport

Internațional al Mărfurilor pe șosele ( în continuare C.M.R.), expeditorul pune la dispoziția

transportatorului toate documentele necesare, iar transportatorul este răspunzător de

pierderea sau utilizarea inexactă a acestora.

Instanța de apel a remarcat că astfel, conform prevederilor Convenției nominalizate,

transportatorul este cel care poartă responsabilitatea pentru încărcătura transportată,

participă nemijlocit la încărcarea acesteia, verifică exactitatea mențiunilor din scrisoarea de

trăsură referitoare la numărul de colete, cât și la marcajul și la numerele lor, cunoaște date

despre greutatea și starea mărfii și deține toate actele pentru îndeplinirea formalităților față

de vamă.

Instanța de apel a reținut ca s-a stabilit cu certitudine faptul, că responsabil al

operațiunii de tranzit în prezenta speță este transportatorul, la caz, conform C.M.R. nr.

xxxxx figurând Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Referitor la argumentul Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată, precum că marfa a fost transportată conform a două facturi

comerciale, care au fost incluse în declarațiile țării de export, instanța de apel a constatat,

că acestea au fost efectuate în țara de export - Turcia, însă nu și în țara de import -

Republica Moldova.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, la depunerea declarației TI nr. xxxxx

pentru introducerea și tranzitul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, marfa a fost

3

declarată doar conform unei singure facturi comerciale nr. xxxxx din 16 decembrie 2017 în

sumă de 21618 de EURO, totodată, evitându-se includerea în declarația de tranzit a facturii

comerciale nr. xxxxx din 16 decembrie 2016 în sumă de 4425 de EURO.

Instanța de apel a menționat că, urmare a inacțiunii Societății Comerciale „Proruc -

Trans” Societate cu Răspundere Limitată, la data de 28 decembrie 2016 a fost perfectată a

doua declarație de tranzit nr. xxxxx, în care a fost declarată marfa conform facturii

comerciale nr. xxxxx din 16 decembrie 2016 în sumă de 4425 de EURO, fapt ce probează

legalitatea acțiunilor organului vamal și temeinicia întocmirii procesului-verbal cu privire la

contravenție nr. xxxxx din 03 octombrie 2017, dar și aplicarea sancțiunii față de Societatea

Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

De asemena, instanța de apel a reținut și explicațiile din 22 decembrie 2016 a șoferului

camionului cu numărul de înregistrare xxxxx, angajat al Societății Comerciale „Proruc -

Trans” Societate cu Răspundere Limitată, Andrei Ozarenschi, care a declarat că de la vama

din Turcia a primit documente C.M.C. cu nr.xxxxx, invoice nr.xxxxx, declarație de export

cu nr. xxxxx, valoarea mărfii fiind de 21618 de dolari SUA plus 4425 de EURO.

Organului vamal i-a prezentat documentele, ambele declarații de export, declarație de

tranzit cu suma de 21618 de dolari SUA, însă factura cu suma de 4425 de EURO a rămas în

geantă. Iar, la solicitarea colaboratorului vamal a prezentat și al doilea invoice cu suma de

4425 de EURO. Factura cu suma de 4425 de EURO a fost lipită de alte documente și nu a

observant-o. După ce brokerul a perfectat declarația, această a fost transmisă

colaboratorului vamal cu pachetul de documente. Colaboratorul vamal a solicitat prezența

brokerului, dar acesta deja era plecat de la serviciu. Îndată după ce a transmis pachetul de

documente, colaboratorul vamal i-a solicitat să prezinte al doilea invoice cu suma de 4425

de EURO, iar după ce a trecut scanerul, a verificat marfa. Ulterior, a fost trimis în box și a

descărcat un palet cu valoarea de 4425 de EURO, iar după această a sigilat camionul și a

plecat acasă.

Instanța de apel a menționat că, faptul că șoferul camionului cu numărul de înregistrare

xxxxx, angajat al Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată,

Andrei Ozarenschi, nu a prezentat factura comercială nr. xxxxx în sumă de 4425 de EURO,

se confirmă și prin declarațiile brokerului vamal Societății cu Răspundere Limitată

„DecTransBroker”, care a indicat că factura respectivă nu i-a fost prezentată de către șoferul

camionului cu numărul de înregistrare xxxxx, angajat al Societății Comerciale „Proruc -

Trans” Societate cu Răspundere Limitată, Andrei Ozarenschi.

Instanța de apel a conchis că, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată întemeiat a fost sancționată pe motiv, că o parte din marfă a fost

tăinuită de controlul vamal, prin neincluderea acesteia în declarația vamală de tranzit, din

cauza netransmiterii către brokerul vamal a facturii nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, care

la momentul traversării frontierei de stat se afla în posesia transportatorului Societății

Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Astfel, instanța de apel a remarcat că în cererea de chemare în judecată, dar și în

cererea de apel, apelanta Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată a invocat faptul, că colaboratorul vamal Sorin Dragoi a comis erori la întocmirea

declarației de tranzit, fapt pentru care acesta a fost sancționat, fiind sancționat și brokerul

Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, prin decizia Serviciului Vamal asupra

cazului de contravenție vamală nr. xxxxx din 27 decembrie 2016 a Biroului Vamal Centru,

postul vamal Leușeni, nr. xxxxx din 06 februarie 2017, a fost anulată decizia Biroului

Vamal Centru nr. 1203/16, emisă la 27 decembrie 2016, asupra cazului de contravenție

4

vamală, din motiv că brokerul vamal Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”,

nu este subiectul contravenției de la pct. 4) art. 231 Cod vamal.

Instanța de apel a notat că la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care confirmă

că decizia contestată de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată, este neîntemeiată.

La data de 02 iunie 2021, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, a depus recurs împotriva

deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, emiterea unei noi decizii, prin care să fie

admisă acțiunea.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în

judecată și apel.

Suplimentar, recurenta a menționat că în ipoteza tăinuirii mărfurilor de controlul

vamal, în sensul pct. 1 art 231 din Codul vamal, se are în vedere ascunderea fizică a

mărfurilor, or legea expres menționează metoda de săvârșire, cu folosirea ascunzișurilor,

sau prin alte metode, care împiedică descoperirea mărfurilor. Astfel, la caz se atestă o

discrepanță majoră între descrierea faptei și norma incriminată.

De asemenea, recurenta a notat că deși argumentele, care denotă ilegalitatea actului

contestat, au fost invocate de către Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată și în cererea de apel, instanța de apel a refuzat cu vehemență să le

examineze și să le dea o apreciere, iar acest fapt au influențat concluziile formulate în

privința pretențiilor reclamantei.

Recurenta a relatat că prin respingerea apelului și emiterea deciziei contestate, instanța

de apel a sancționat Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată pentru o faptă inexistentă, în baza pct. 1 art. 231 din Codul vamal, aplicând astfel o

lege care nu trebuia să fie aplicată.

Recurenta a acentuat că în legătură cu întocmirea declarației de transit xxxxx, există

două acte de sancționare: în privința colaboratorului vamal Sorin Dragoi și în privința

Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

În afară de această, recurenta a relevat, că conform procesului-verbal nr. xxxxx din 27

decembrie 2016, colaboratorul vamal Sorin Dragoi a întocmit declarația de tranzit doar pe

suma de 21618 de dolari SUA, cealaltă factură nefiind prezentată organului vamal, aceasta

fiind în valoare de 4425 de EURO. Iar, valoarea bunurilor nedeclarate constituie suma de

92600,65 de lei.

Recurenta a menționat că, deși Biroul Vamal Centru deja a sancționat pentru

declararea neautentică a mărfurilor în documentele vamale pe colaboratul vamal Sorin

Dragoi, aproximativ 9 luni mai târziu, ulterior, a revinit asupra cazului și a sancționat

transportatorul, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Recurenta a reiterat că, nu este clar pentru care faptă a fost sancționată Societatea

Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, fiind întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție nr. xxxxx, ori, în conținutul acestuia se menționează

tăinuirea de controlul vamal, prin neincluderea mărfii în declarația vamală de tranzit, faptă,

pentru care deja fusese sancționat colaboratorul vamal Sorin Dragoi, fiind constată

vinovăția acestuia în declararea neautentică a mărfurilor în documentele vamale.

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține

că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul

cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului

cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va

face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul

aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile

art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării

în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 martie 2021,

fiind notificată recurentei, Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată la data de 06 mai 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii

recomandate, anexat la materialele dosarului (f.d. 144, Vol.II).

Astfel, recursul depus la data de 02 iunie 2021 de către Societatea Comercială „Proruc

- Trans” Societate cu Răspundere Limitată, este în termen.

La data de 28 iunie 2021, în adresa intimaților Serviciului Vamal și Biroului Vamal

Centru, terților Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”, Sorin Dragoi și

Andrei Ozarenschi a fost expediată copia recursului depus de Societatea Comercială

„Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d.170).

Prin referința depusă la data de 25 iulie 2021, Biroul Vamal Centru a solicitat să fie

declarat inadmisibil recursul Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată.

Deși intimatul Serviciul Vamal și terții Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi au

recepționat copia recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu

Răspundere Limitată, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate

anexate la materialele cauzei (f.d.177-179, Vol.II), aceștia nu și-au valorificat drepturile

sale procedurale și nu au depus referințe la recursul Societății Comerciale „Proruc - Trans”

Societate cu Răspundere Limitată.

Plicul cu avizul, prin care a fost expediată Societății cu Răspundere Limitată

„DecTransBroker” copia recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans”

Societate cu Răspundere Limitată, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței a

6

fost restituit cu mențiunea „nereclamat” (f.d.176a, Vol.II), astfel fiind eludată posibilitatea

persoanei terțe, Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker” de a prezenta referință

la recursul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea Comercială „Proruc -

Trans” Societate cu Răspundere Limitată, în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

7

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de

avocatul Gheorghe Macovei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere

Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8