3ra-753/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-753/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I.Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 28 iulie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru, terți Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”, Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi, împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 21 decembrie 2017, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 1784/17 din 03 octombrie 2017 a Biroului Vamal Centru, în persoana agentului constatator Vladimir Scutelnic, s-a dispus sancționarea Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, în legătură cu pretinsa constatare a contravenției vamale prevăzute de art. 231, pct. 1) din Codul vamal și anume, trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal, adică, trecerea prin alte locuri decât cele de amplasare a organului vamal, sau în afara orelor de program ale acestuia, sau tăinuindu-le de el, cu folosirea ascunzișurilor, sau prin alte metode, care împiedică descoperirea mărfurilor, în lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de contrabandă, sau ale altor infracțiuni.

Reclamanta a relevat, că despre decizia de aplicare a sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 46300,33 de lei, a aflat la data de 03 octombrie 2017, când și-a exprimat 1 dezacordul total cu privire la calificarea faptelor și aplicarea răspunderii materiale în privința Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată. Reclamanta a menționat, că la data de 13 octombrie 2017, s-a adresat cu cerere prealabilă privind anularea deciziei asupra cazului de contravenție vamală, însă prin răspunsul nr. 28/11-149H, Serviciul Vamal a respins contestația, fiind menținută decizia de aplicare a sancțiunii în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 1784/17 din 03 octombrie 2017. Reclamanta a considerat neîntemeiate argumentele invocate în decizia contestată precum că, a tăinuit o parte din marfă, prin neincluderea acesteia în declarația vamală de transit, în urma netransmiterii către brokerul vamal a facturii nr. xxxxx.

În acest sens, reclamanta a menționat că, la data de 20 decembrie 2016, la postul vamal Leușeni s-a prezentat mijlocul de transport cu n/î xxxxx, care transporta utilaje agricole în adresa „Agropiese TGR Grup” din Turcia.

Reclamanta a explicat, că în vederea întocmirii declarației vamale de tranzit, șoferul autocamionului Andrei Ozarenschi a prezentat brokerului vamal Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker” tot pachetul de documente, care însoțea marfa, conform borderourilor documentelor anexate f/n din 28 decembrie 2016, nr. xxxxx din 29 decembrie 2006, nr. xxxxx din 29 decembrie 2016 și anume: contractul de vânzare- cumpărare din xxxxx; scrisoarea de trasură din 16 decembrie 2016; proforma actului comercial din 21 octombrie 2016 și din 21 noiembrie 2016; factura comercială nr. xxxxx din 16 decembrie 2016; factura comercială nr. xxxxx din 16 decembrie 2016; declarația vamală a țării de export nr.xxxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr.xxxxx; declarația vamală a țării de export xxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr.xxxxx; dispoziția de plată din 02 noiembrie 2016 și respectiv din 22 noiembrie 2016; paking list f/n din 16 decembrie 2016 și cu nr. xxxxx din 12 decembrie 2016; pașapoartele tehnice a mijloacelor de transport.

Reclamanta a comunicat că astfel, de către Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată au fost transmise, fără a fi tăinuite, toate actele necesare, pentru întocmirea procedurilor vamale. În afară de aceasta, reclamanta a invocat că din actele prezentate rezultă, că în camionul nominalizat se afla marfă conform a două facturi comerciale: nr. xxxxx din 16 decembrie 2016 și nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, care au fost incluse și în declarațiile vamale ale țării de export nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr. xxxxx și nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, pentru factura nr. xxxxx, declarații, care se află în volum deplin la Serviciul Vamal. În actele respective era indicată marfa, care era transportată și respectiv marfa, în baza căreia urmează a fi întocmită declarația vamală de tranzit.

Reclamanta a remarcat că problema respectivă a fost ridicată deja la momentul finalizării rutei – în luna decembrie 2016, și la acel moment s-a stabilit, că colaboratorul vamal Sorin Dragoi a comis erori la întocmirea declarației vamale, fapt pentru care acesta a fost sancționat, fiind sancționată și Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”. Totodată, reclamanta a considerat, că pe motivul imposibilității accesului și obținerii documentelor primare și anume, a declarațiilor țării de export și a actelor întocmite în legătură cu sancționarea brokerului Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker” și colaboratorului vamal Sorin Dragoi, în temeiul art. 119 Cod de procedură civilă, instanța de judecată urmează să contribuie la adunarea și prezentarea probelor necesare.

De asemenea, reclamanta a afirmat că Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată nu poartă răspundere pentru erorile comise de colaboratorii vamali, ori, șoferul autocamionului menționat supra, și-a îndeplinit toate 2 obligațiile sale și nu urmează a verifica corectitudinea întocmirii declarației vamale de brokerul vamal, acest fapt fiind în răspunderea deplină a brokerului. Reclamanta a solicitat anularea deciziei din 03 octombrie 2017 a Biroului Vamal Centru privind aplicarea sancțiunii materiale Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, în temeiul procesului verbal nr.xxxxx din 03 octombrie 2017. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 04 aprilie 2018, a fost admis demersul reprezentantul reclamantului, avocatului Gheorghe Macovei și s-a dispus atragerea în proces în calitate de copârât Biroul Vamal Centru (f.d.

55, vol. I). În cadrul examinării cauzei, prin încheierile Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 09 decembrie 2019 și 21 iulie 2020, din oficiu, au fost atrași în proces, în calitate de terți, Sorin Dargoi, SRL „DecTransBroker” și Andrei Ozarenschi (f.d. 33, 50, vol. II). Prin hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Serviciului Vamal, Biroului Vamal Centru, terți Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”, Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi cu privire la anularea actului administrativ, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.75-78, Vol.II).

La data de 11 noiembrie 2020, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată a depus apel împotriva hotărârii din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.72-73). Astfel, Curtea de apel Chișinău întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Prin decizia din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, fiind menținută hotărârea din 04 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.125- 139). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, că în conformitate cu prevederile art. 11 a Convenției relative din 19 mai 1956 la Contractul de Transport Internațional al Mărfurilor pe șosele ( în continuare C.M.R.), expeditorul pune la dispoziția transportatorului toate documentele necesare, iar transportatorul este răspunzător de pierderea sau utilizarea inexactă a acestora.

Instanța de apel a remarcat că astfel, conform prevederilor Convenției nominalizate, transportatorul este cel care poartă responsabilitatea pentru încărcătura transportată, participă nemijlocit la încărcarea acesteia, verifică exactitatea mențiunilor din scrisoarea de trăsură referitoare la numărul de colete, cât și la marcajul și la numerele lor, cunoaște date despre greutatea și starea mărfii și deține toate actele pentru îndeplinirea formalităților față de vamă. Instanța de apel a reținut ca s-a stabilit cu certitudine faptul, că responsabil al operațiunii de tranzit în prezenta speță este transportatorul, la caz, conform C.M.R. nr. xxxxx figurând Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Referitor la argumentul Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, precum că marfa a fost transportată conform a două facturi comerciale, care au fost incluse în declarațiile țării de export, instanța de apel a constatat, că acestea au fost efectuate în țara de export - Turcia, însă nu și în țara de import - Republica Moldova. La acest capitol, instanța de apel a reținut că, la depunerea declarației TI nr. xxxxx pentru introducerea și tranzitul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, marfa a fost 3 declarată doar conform unei singure facturi comerciale nr. xxxxx din 16 decembrie 2017 în sumă de 21618 de EURO, totodată, evitându-se includerea în declarația de tranzit a facturii comerciale nr. xxxxx din 16 decembrie 2016 în sumă de 4425 de EURO.

Instanța de apel a menționat că, urmare a inacțiunii Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, la data de 28 decembrie 2016 a fost perfectată a doua declarație de tranzit nr. xxxxx, în care a fost declarată marfa conform facturii comerciale nr. xxxxx din 16 decembrie 2016 în sumă de 4425 de EURO, fapt ce probează legalitatea acțiunilor organului vamal și temeinicia întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție nr. xxxxx din 03 octombrie 2017, dar și aplicarea sancțiunii față de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată. De asemena, instanța de apel a reținut și explicațiile din 22 decembrie 2016 a șoferului camionului cu numărul de înregistrare xxxxx, angajat al Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, Andrei Ozarenschi, care a declarat că de la vama din Turcia a primit documente C.M.C.

cu nr.xxxxx, invoice nr.xxxxx, declarație de export cu nr. xxxxx, valoarea mărfii fiind de 21618 de dolari SUA plus 4425 de EURO. Organului vamal i-a prezentat documentele, ambele declarații de export, declarație de tranzit cu suma de 21618 de dolari SUA, însă factura cu suma de 4425 de EURO a rămas în geantă. Iar, la solicitarea colaboratorului vamal a prezentat și al doilea invoice cu suma de 4425 de EURO. Factura cu suma de 4425 de EURO a fost lipită de alte documente și nu a observant-o. După ce brokerul a perfectat declarația, această a fost transmisă colaboratorului vamal cu pachetul de documente. Colaboratorul vamal a solicitat prezența brokerului, dar acesta deja era plecat de la serviciu.

Îndată după ce a transmis pachetul de documente, colaboratorul vamal i-a solicitat să prezinte al doilea invoice cu suma de 4425 de EURO, iar după ce a trecut scanerul, a verificat marfa. Ulterior, a fost trimis în box și a descărcat un palet cu valoarea de 4425 de EURO, iar după această a sigilat camionul și a plecat acasă. Instanța de apel a menționat că, faptul că șoferul camionului cu numărul de înregistrare xxxxx, angajat al Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, Andrei Ozarenschi, nu a prezentat factura comercială nr. xxxxx în sumă de 4425 de EURO, se confirmă și prin declarațiile brokerului vamal Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”, care a indicat că factura respectivă nu i-a fost prezentată de către șoferul camionului cu numărul de înregistrare xxxxx, angajat al Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, Andrei Ozarenschi.

Instanța de apel a conchis că, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată întemeiat a fost sancționată pe motiv, că o parte din marfă a fost tăinuită de controlul vamal, prin neincluderea acesteia în declarația vamală de tranzit, din cauza netransmiterii către brokerul vamal a facturii nr. xxxxx din 16 decembrie 2016, care la momentul traversării frontierei de stat se afla în posesia transportatorului Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată. Astfel, instanța de apel a remarcat că în cererea de chemare în judecată, dar și în cererea de apel, apelanta Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată a invocat faptul, că colaboratorul vamal Sorin Dragoi a comis erori la întocmirea declarației de tranzit, fapt pentru care acesta a fost sancționat, fiind sancționat și brokerul Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”.

La acest capitol, instanța de apel a reținut că, prin decizia Serviciului Vamal asupra cazului de contravenție vamală nr. xxxxx din 27 decembrie 2016 a Biroului Vamal Centru, postul vamal Leușeni, nr. xxxxx din 06 februarie 2017, a fost anulată decizia Biroului Vamal Centru nr. 1203/16, emisă la 27 decembrie 2016, asupra cazului de contravenție 4 vamală, din motiv că brokerul vamal Societatea cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”, nu este subiectul contravenției de la pct. 4) art. 231 Cod vamal. Instanța de apel a notat că la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care confirmă că decizia contestată de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, este neîntemeiată.

La data de 02 iunie 2021, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, a depus recurs împotriva deciziei din 02 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă acțiunea. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând- o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurenta a indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în judecată și apel.

Suplimentar, recurenta a menționat că în ipoteza tăinuirii mărfurilor de controlul vamal, în sensul pct. 1 art 231 din Codul vamal, se are în vedere ascunderea fizică a mărfurilor, or legea expres menționează metoda de săvârșire, cu folosirea ascunzișurilor, sau prin alte metode, care împiedică descoperirea mărfurilor. Astfel, la caz se atestă o discrepanță majoră între descrierea faptei și norma incriminată. De asemenea, recurenta a notat că deși argumentele, care denotă ilegalitatea actului contestat, au fost invocate de către Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată și în cererea de apel, instanța de apel a refuzat cu vehemență să le examineze și să le dea o apreciere, iar acest fapt au influențat concluziile formulate în privința pretențiilor reclamantei.

Recurenta a relatat că prin respingerea apelului și emiterea deciziei contestate, instanța de apel a sancționat Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată pentru o faptă inexistentă, în baza pct. 1 art. 231 din Codul vamal, aplicând astfel o lege care nu trebuia să fie aplicată. Recurenta a acentuat că în legătură cu întocmirea declarației de transit xxxxx, există două acte de sancționare: în privința colaboratorului vamal Sorin Dragoi și în privința Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată. În afară de această, recurenta a relevat, că conform procesului-verbal nr. xxxxx din 27 decembrie 2016, colaboratorul vamal Sorin Dragoi a întocmit declarația de tranzit doar pe suma de 21618 de dolari SUA, cealaltă factură nefiind prezentată organului vamal, aceasta fiind în valoare de 4425 de EURO.

Iar, valoarea bunurilor nedeclarate constituie suma de 92600,65 de lei. Recurenta a menționat că, deși Biroul Vamal Centru deja a sancționat pentru declararea neautentică a mărfurilor în documentele vamale pe colaboratul vamal Sorin Dragoi, aproximativ 9 luni mai târziu, ulterior, a revinit asupra cazului și a sancționat transportatorul, Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată. Recurenta a reiterat că, nu este clar pentru care faptă a fost sancționată Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, fiind întocmit procesul- verbal cu privire la contravenție nr. xxxxx, ori, în conținutul acestuia se menționează tăinuirea de controlul vamal, prin neincluderea mărfii în declarația vamală de tranzit, faptă, pentru care deja fusese sancționat colaboratorul vamal Sorin Dragoi, fiind constată vinovăția acestuia în declararea neautentică a mărfurilor în documentele vamale.

5 Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 02 martie 2021, fiind notificată recurentei, Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată la data de 06 mai 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate, anexat la materialele dosarului (f.d.

144, Vol.II). Astfel, recursul depus la data de 02 iunie 2021 de către Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, este în termen. La data de 28 iunie 2021, în adresa intimaților Serviciului Vamal și Biroului Vamal Centru, terților Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker”, Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi a fost expediată copia recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.170). Prin referința depusă la data de 25 iulie 2021, Biroul Vamal Centru a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Deși intimatul Serviciul Vamal și terții Sorin Dragoi și Andrei Ozarenschi au recepționat copia recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție a scrisorilor recomandate anexate la materialele cauzei (f.d.177-179, Vol.II), aceștia nu și-au valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referințe la recursul Societății Comerciale „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată.

Plicul cu avizul, prin care a fost expediată Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker” copia recursului depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței a 6 fost restituit cu mențiunea „nereclamat” (f.d.176a, Vol.II), astfel fiind eludată posibilitatea persoanei terțe, Societății cu Răspundere Limitată „DecTransBroker” de a prezenta referință la recursul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, 7 pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Societatea Comercială „Proruc - Trans” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de avocatul Gheorghe Macovei, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8