3ra-1120/21 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-1120/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-1120/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V.Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr.Dașchevici, V.Negru)
Î N C H E I E R E
01 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
examinând admisibilitatea recursului depus de Întreprinderea Mixtă „Zernoff”
Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Întreprinderea Mixtă „Zernoff” Societate cu Răspundere Limitată împotriva
Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul depus de Biroul Vamal Centru, casată hotărârea din 17 decembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o nouă decizie prin care s-a respins
acțiunea înaintată de Întreprinderea Mixtă „Zernoff” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului administrativ
individual defavorabil,
c o n s t a t ă :
La data de 21 august 2019 ÎM „Zernoff” SRL a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la data de 21 mai 2019, agentul
constatator, în persoana șefului-adjunct al Biroului Vamal Centru, Gheorghe Chiosa a
emis decizia nr. 2015/19 asupra cazului de contravenție vamală în temeiul procesului
verbal cu privire la contravenție nr. 2015/19 din 21 mai 2019. Nefiind de acord cu
decizia menționată, la data de 04 iunie 2019, a depus la Serviciul Vamal o contestație
împotriva deciziei nr. 2015/19 a Biroului Vamal Centru.
1
Prin decizia nr. 28/11-12072 din 24 iulie 2019 a Serviciului Vamal a fost respinsă
plângerea înaintată de reclamantă cu menținerea deciziei nr. 2015/19 din 21 mai 2019 a
Biroului Vamal Centru.
Reclamanta invocă că decizia nr. 2015/19 din 21 mai 2019 a Biroului Vamal Centru
este ilegală și urmează a fi anulată de instanța de judecată din considerentele ce succed.
În decizia contestată a fost stabilit precum că: „la data de 03 mai 2016 de către
brokerul vamal ’’Dectrans Broker” SRL a fost depusă declarația vamală 3029126544
pentru plasarea de către ÎM ’’Zernoff’ SRL în regim vamal de admitere temporară a unui
aparat pentru filtrarea și epurarea lichidelor/gazelor, sosit din Germania. Conform
autorizației de admitere temporară ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016
eliberată de organul vamal, ca termen de încheiere a regimului vamal de admitere
temporară a fost stabilită data de 03 octombrie 2016, care conform cererilor ulterioare a
fost prelungit până la data de 29 iulie 2018, însă până la expirarea termenului acordat în
autorizația de admitere temporară ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016 și în
cererile ulterioare, marfa în valoare de 5 883 758,69 lei nu a fost plasată sub o altă
destinație vamală. Astfel, titularul regimului vamal de admitere temporară ÎM „Zernoff”
SRL nu a respectat termenele stabilite pentru încheierea acestui regim, prin care fapt a
comis contravenția cu răspundere materială prevăzută de pct.5 art. 231 Cod Vamal.
Reclamanta a specificat că, prin aceiași decizie a fost recunoscută vinovată de
săvârșirea contravenției imputate și i-a fost aplicată sancțiunea pecuniară în valoare de
2 941 879,35 lei.
ÎM „Zernoff” SRL a menționat că într-adevăr, la data de 03 mai 2016 a introdus pe
teritoriul Republicii Moldova utilajul industrial FLOTTYVEG DECANTER MODEL
Z5E-4/454 în baza autorizației de admitere temporară ADMTEMP201630000011857
din 04 mai 2016. Ulterior, această autorizație a fost prelungită până la 29 iulie 2018,
apoi acest termen a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2019, de către Biroul
Vamal Centru.
Reclamanta a indicat că din interpretarea art. 231 pct. 5 din Codul vamal rezultă că
Biroul Vamal Centru este în drept să sancționeze titularul regimului vamal pentru
nerespectarea termenelor de a încheia regimul vamal suspensiv, deci, sancțiunea poate
fi aplicată doar după expirarea termenului regimului vamal de admitere temporară. La
caz, deși organul vamal prin decizia sa din 11 ianuarie 2019 a prelungit autorizația de
admitere temporară ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016 până la data de
03 mai 2019, sancționează reclamanta pentru faptul că nu a reexportat sau schimbat
destinația mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova în regim de admitere
temporară.
Astfel, la data de 04 mai 2016 a fost stabilit termenul de valabilitate al autorizației
de admitere temporară până la data de 03 octombrie 2016, iar conform cererilor
ulterioare a fost prelungit până la 29 iulie 2018. În baza cererii din 04 ianuarie 2019, a
fost prelungit regimul admiterii temporare până la data de 03 mai 2019, iar la data de
21 mai 2019, prin decizia Biroului Vamal Centru, ÎM „Zernoff” SRL este recunoscută
vinovată în comiterea contravenției vamale prevăzute de art. 231 pct. 5 din Codul vamal
și i se aplică sancțiunea pecuniară în valoare de 2 941 879,35 lei. Deși, în scrisoarea
Biroului Vamal Centru nr. 28/05-9726 din 14 iunie 2019 este indicat expres că
valabilitatea autorizației de admitere temporară a fost stabilită până la data de
31 decembrie 2019.
2
Respectiv, reclamanta indică că a fost sancționată contravențional pentru încălcarea
unei obligații care, de fapt, a fost anulată prin decizia organului vamal de prelungire a
valabilității autorizației de admitere temporară.
Reclamanta menționează că Biroul Vamal Centru ilegal a sancționat ÎM „Zernoff”
SRL în ipoteza în care aceasta la data aplicării sancțiunii, 21 mai 2019, avea termen
pentru a se conforma cerințelor legale de închidere a regimului suspensiv și nu a încălcat
nici o obligație din cele stabilite de legislația vamală. Or, ÎM „Zernoff” SRL folosește
utilajul industrial FLOTTWEG DECANTER MODEL Z5E-4/454 admis pe teritoriul
Republicii Moldova în regim de admitere temporară, doar că obligația de a schimba
acest regim devine scadentă abia la data de 31 decembrie 2019. Respectiv, odată cu
emiterea deciziei de prelungire a valabilității autorizației de admiterea temporară, nu se
mai poate face referire la încălcarea regimului vamal acordat or, organul vamal prin
actul său cu caracter individual a permis aflarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldova
în regim de admitere temporară.
ÎM „Zernoff” SRL relevă că pentru răspunderea materială se necesită a fi întrunite
condițiile generale: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu și
vinovăția, iar lipsa unei condiții exclude răspunderea materială. La caz, nu a fost
provocat nici un prejudiciu bugetului de stat, mai mult, perioada aflării bunului în
admiterea temporară este asigurată print-o garanție în valoare de 1 529 777,25 lei, sumă
care până la momentul actual este blocată pe conturile brokerului vamal SRL „Dectrans
Broker”. La fel, ÎM „Zernoff” SRL a probat circumstanțele excepționale în fața Biroului
Vamal Centru, fapt ce dus la prelungirea autorizației de admitere temporară.
Totodată, reclamanta a relevat că nu a depus declarația vamală din nume propriu,
ci prin intermediul brokerului vamal SRL „Dectrans Broker”, astfel ÎM „Zernoff” SRL
nu este subiect al sancționării materiale conform art. 232 pct.5 Cod vamal.
Suplimentar, ÎM „Zernoff” SRL a specificat și modul de individualizare a pedepsei
aplicate prin decizia organului vamal. Astfel, prin decizia de sancționare, agentul
constatator a aplicat o sancțiune pecuniară în cuantum de 50% din valoarea mărfii care
constituie obiectul contravenției, echivalentul a 2 941 879,35 lei, deși în decizia de
sancționare contestată nu au fost identificate careva circumstanțe agravante sau alte
indicii în baza cărora agentul constatator și-ar fi argumentat decizia de a aplica o
sancțiune ce depășește cuantumul minim stabilit de norma materială respectivă a
Codului vamal.
Prin urmare, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată și
anularea deciziei nr. 2015/19 din 21 mai 2019 a Biroului Vamal Centru, ca fiind ilegală.
Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a
fost admisă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Societatea cu Răspundere
Limitată „Zernoff” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil. S-a anulat decizia Biroului Vamal Centru nr.
2015/19 din 21 mai 2019 asupra cazului de contravenție vamală (f.d.104 vol. I).
La data de 28 decembrie 2020 Biroul Vamal Centru a depus apel împotriva
hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii contestate și adoptarea unei hotărâri de respingere
a cererii de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă „Zernoff” Societate cu
Răspundere Limitată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului
administrativ (f.d.109, vol.I).
3
Hotărârea motivată din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
a fost notificată Biroului Vamal Centru la data de 05 martie 2021, fapt ce se reiese din
confirmarea recepționării de către apelant a email-ului prin care a fost expediată aceasta
(f.d.123, vol.I).
Iar, la data de 19 martie 2021 Biroul Vamal Centru a depus motivarea apelului, prin
intermediul oficiului poștal (f.d.129-173 vol. I).
Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul
declarat de Biroul Vamal Centru.
Prin decizia din 13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de
apel înaintată de Biroul Vamal Centru. S-a casat integral hotărârea din data de
17 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie
prin care: s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de SRL „Zernoff” împotriva
Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil. (f.d.197-209, vol.I).
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a indicat că hotărârea instanței
de fond este neîntemeiată, a fost adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate
și cu aplicarea eronată a normelor de drept material.
În cadrul examinării cauzei, s-a stabilit cu certitudine că, ÎM „Zernoff” SRL, la data
de 03 mai 2016, a introdus pe teritoriul Republicii Moldova utilajul industrial
FLOTTWEG DECANTER MODEL Z5E-4/454. În baza autorizației de admitere
temporară ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016, valabilă până la data de
03 octombrie 2016, mărfurile au fost admise în regim de admitere temporară, fiind
impusă condiția plasării mărfii respective sub o altă destinație vamală la expirarea
termenului. La cererea din 03 octombrie 2016 a ÎM „Zernoff” SRL, a fost autorizată
prelungirea admiterii temporare asupra mărfurilor indicate în autorizația de admitere
temporară ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016, până la 03 martie 2017. În
temeiul cererii din 03 martie 2017 privind prelungirea termenului de admitere
temporară, s-a autorizat prelungirea admiterii temporare până la data de 03 august 2017.
La 28 iulie 2017, ÎM „Zernoff” SRL s-a adresat cu o altă cerere privind prelungirea
termenului de admitere temporară. În rezultatul examinării acesteia, Biroul Vamal
Centru, prin scrisoarea din 04 august 2017, i-a comunicat ÎM „Zernoff” SRL despre
prelungirea autorizării de admitere temporară a mărfii indicate în autorizația
ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016, până la 03 februarie 2018. Prin
scrisoarea din 12 februarie 2018, Biroul Vamal Centru, a admis cererea depusă de ÎM
„Zernoff” SRL la 30 ianuarie 2018, și a autorizat prelungirea admiterii temporare până
la data de 29 iulie 2018. La 07 noiembrie 2018, Biroul Vamal Centru a fost sesizat de
Șeful Secției Proceduri Vamale, despre nerespectarea de către SRL „Zernoff” a
termenului de import temporar, materialele fiind transmise spre examinare Secției
Procedură Contravențională, care a emis procesul-verbal nr.2015/19 din 21 mai 2019
prin care ÎM „Zernoff” SRL i-a fost imputat comiterea contravenției prevăzute de art.231
pct.5 al Codului Vamal. Materialele cauzei contravenționale au fost remise
funcționarului abilitat în vederea examinării și aplicării sancțiunii. Iar, Biroul Vamal
Centru, la 21 mai 2019, a emis Decizia nr.2015/19 prin care ÎM „Zernoff” SRL a fost
recunoscută vinovată în comiterea contravenției, fiindu-i aplicată sancțiunea conform
art.232 lit. a) Cod vamal sub formă de amendă în valoare de 2941879,35 lei.
4
Instanța de apel a reținut că, ÎM „Zernoff” SRL a fost sancționat pentru comiterea
contravenției vamale prevăzută de art.231 pct.5 al Codului vamal, care statuează că, sunt
considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială
următoarele contravenții vamale: nerespectarea de către titularul regimului vamal
suspensiv (cu excepția regimului de tranzit) a termenelor, obligațiilor și condițiilor
stabilite pentru derularea și încheierea acestui regim.
Instanța de apel a invocat că reieșind din prevederile art. art. 67-69, 231-231 Cod
vamal, nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepția regimului
de tranzit) a termenelor, obligațiilor și condițiilor stabilite pentru derularea și încheierea
acestui regim constituie contravenție vamală. Iar, răspunderea materială pentru
contravenția vamală prevăzută de art.231 pct.5) Cod vamal survine în cazul în care
titularul regimului vamal suspensiv nu a respectat termenele, obligațiile și condițiile
stabilite de organul vamal.
Raportând cadrul legal la circumstanțele faptice ale cauzei, instanța de apel a reținut
ca fiind stabilită certitudinea faptului că, Biroul Vamal Centru întemeiat, a constatat în
acțiunile ÎM „Zernoff” SRL încălcarea prevăzută de art.231 pct.5) al Codului vamal, or
întru respectarea prevederilor art. 69 alin. (2) Cod vamal, ÎM „Zernoff” SRL personal
urma să solicite organelor vamale, prin cerere, prelungirea termenului de admitere
temporară a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. Or, după expirarea termenului
stabilit de Serviciul Vamal, mărfurile acestuia se aflau ilegal pe teritoriul Republicii
Moldova.
Referitor la argumentul invocat de ÎM „Zernoff” SRL și reținut de instanța de fond
precum că, fiind acceptată cererea de prelungire, regimul acordat are un caracter
continuu, instanța de apel la calificat ca fiind neîntemeiat, or conform normelor legale
reținute, regimul vamal suspensiv de admitere temporară nu are un caracter continuu,
însă poate fi prelungit la decizia Serviciului Vamal, la cererea titularului regimului. Iar,
la caz, ÎM „Zernoff” SRL, titularul autorizației de admitere temporară, s-a adresat cu
cerere de prelungire a termenului de admitere temporară din 13 iunie 2019, cu omiterea
termenului acordat anterior până la data de 29 iulie 2018, astfel reiese că s-a adresat cu
cerere de prelungire a termenului de acordare a regimului de admitere temporară, după
consumarea contravenției prevăzute de art.231 pct. 5 Cod vamal.
La fel, instanța de apel a precizat că, decizia Biroului Vamal Centru emisă în baza
procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 2015/19 din 21 mai 2019, privind
aplicarea sancțiunii materiale în mărimea de 50 % din valoarea obiectului contravenției
ce constituie 2941879,35 lei, este legală. Ori, la emiterea deciziei nr.2015/19 din data
de 21 mai 2019, Biroul Vamal Centru și-a exercitat dreptul său discreționar în limitele
legii.
La data de 30 iulie 2021 ÎM “Zernoff” SRL a depus recurs împotriva deciziei din
13 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de menținere a hotărârii
primei instanțe (f.d. 105-128).
În motivarea recursului, recurenta ÎM “Zernoff” SRL, suplimentar celor invocate
în cererea de chemare în judecată, a menționat că instanța de apel nu a motivat temeinicia
casării hotărârii primei instanțe și angajării răspunderii recurentei, apreciind eronat
probele administrate și aplicând eronat normele de drept material, fiindu-i încălcat astfel
5
dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului.
Recurenta a indicat că instanța de apel a apreciat arbitrar conținutul procesului-
verbal cu privire la contravenție nr. 2015/19 din 21 mai 2019 și a deciziei asupra cazului
de contravenție vamală cu același număr și dată, prin care s-a reținut eronat că ÎM
“Zernoff” SRL nu a respectat termenele stabilite de încheiere a acestui regim vamal.
La fel, recurenta a menționat că instanța de apel a apreciat arbitrar înscrisul emis
de organul vamal cu privire la prelungirea termenului autorizației de admitere temporară
ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016 până la data de 31 decembrie 2019.
ÎM “Zernoff” SRL a specificat că, din analiza faptelor reținute în actele
administrative contestate și ținând cont că termenul autorizării regimului de admitere
temporară nu a expirat, nu poate fi reținută prezența elementului calificativ de încălcare
a termenului de încheiere a regimului de admitere temporară. Or, prelungirea ulterioară
a acestui termen de către același organ - o confirmă, lipsind astfel semnul laturii
obiective de încălcare a termenului de încheiere a regimului de admitere temporară.
Recurenta a invocat că, nu poate fi reținută concluzia instanței de apel cu privire la
expirarea termenului autorizației stabilit de Serviciul Vamal și nici faptul aflării ilegale
a mărfurilor recurentei pe teritoriul Republicii Moldova. Or, reieșind din noțiunea și
natura instituției de prelungire a termenului unui act administrativ, se presupune
extinderea termenului de valabilitate a acestuia pentru întreaga perioadă de derulare a
regimului vamal suspensiv. Ceea ce presupune că, autorizația de admiterea temporară
ADMTEMP201630000011857 din 04 mai 2016 îndeplinea forma și condițiile legale
pentru a fi în continuare valabilă, fapt recunoscut de prin prelungirea acesteia la data de
14 iunie 2019.
Din aceste considerente, recurenta a semnalat că, concluzia instanței de apel
precum că regimul vamal suspensiv nu are un caracter continuu, însă poate fi prelungit
la decizia Serviciului vamal la cererea titularului regimului, este una eronată. Or, anume
prelungirea termenului autorizației și îi acordă acestui regim caracterul continuu pentru
întreaga perioadă de valabilitate a acestuia.
Recurenta a menționat că instanța de apel a interpretat extensiv și contrar legii
conținutul procesului verbal și al deciziei cu privire la contravenție, reținând în sarcina
recurentei fapte care nu sunt prevăzute de acestea, acordând propria motivare actului
administrativ contestat. Or, prima instanță a concluzionat că autoritatea vamală a expus
considerente și concluzii contradictorii, fără a da o apreciere și o motivare a acestor
circumstanțe. Respectiv, din conținutul deciziei instanței de apel rezultă că actul
administrativ contestat nu a fost supus controlului prin prisma exercitării de către
autoritatea publică a dreptului discreționar, a principiului proporționalității și a motivării
actului administrativ individual defavorabil.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în
termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună
cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
6
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 iulie 2021,
fiind notificată recurentei ÎM “Zernoff” SRL la data de 05 octombrie 2021, fapt
confirmat prin avizul de recepție nr. DS8005392949AS, anexat la materialele cauzei
(f.d. 235, vol.I ).
Astfel, recursul depus de ÎM “Zernoff” SRL este în termen.
La data de 28 octombrie 2021, în adresa Biroului Vamal Centru a fost expediată
copia recursului depus de ÎM “Zernoff” SRL, cu înștiințarea despre posibilitatea
depunerii referinței (f.d.2, 12 vol.II).
Iar, la data de 26 noiembrie 2021, Biroul Vamal Centru, prin intermediul poștei
electronice, și la 01 decembrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a depus referință
la recursul ÎM “Zernoff” SRL, prin care a solicitat declararea inadmisibilității recursului
(f.d.16-23, vol. II).
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de ÎM “Zernoff” SRL, în raport
cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul
se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod
administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
7
De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de ÎM “Zernoff” SRL.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Întreprinderea Mixtă „Zernoff” Societate cu Răspundere
Limitată se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Victor Burduh
Nina Vascan
8